UPDATE: Modificarea ce n-ar mai fi permis judecătorilor să reducă onorariile avocaților din oficiu e neconstituțională. CCR a analizat obiecția ICCJ după mai bine de un an

• Modificările care vizau Legea avocaților (prezumția de corectitudine a onorariului) nu au fost declarate neconstituționale și ar putea fi păstrate în viitoarea formă a legii.

Legea avocaților și Codul de procedură civilă ar fi urmat să fie modificate pe tema onorariilor avocaților și a dreptului judecătorilor de a aprecia asupra reducerii acestora din oficiu, printr-o propunere legislativă din 2023. Adoptată în primăvara lui 2024 de deputați, la votul final, propunerea a fost contestată la CCR tocmai de Înalta Curte. De atunci și până acum, propunerea a fost în analiza CCR - adică mai bine de un an de zile. 

Prin sesizarea de neconstituționalitate depusă, ICCJ susținea încălcarea principiului securității raporturilor juridice și al legalității, egalității în fața legii și dreptului la un proces echitabil, precum și dreptul la apărare. ICCJ spunea că parlamentarii ar fi trebuit să prevadă și posibilitatea efectivă a părții care a pierdut procesul de a cunoașe cuantumul onorariului părții adverse și de a-l contesta așa cum a prevăzut. ICCJ critica, de asemenea, ignorarea jurisprudenței CCR în ceea ce privește soluționarea de către instanțe a cererilor de acordare a cheltuielilor de judecată (unde inițiatorii au calificat instanțele ca fiind adesea arbitrare). Printre altele, ICCJ explica de ce rolul judecătorului aici este important pentru partea care pierde procesul și de ce ar trebui păstrată prerogativa reducerii acestuia din oficiu.

Prin decizia pronunțată pe 1 iulie, Curtea Constituțională a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte și a constatat că sunt neconstituționale prevederile art. II din legea votată în primăvara lui 2024 - adică modificările ce urmau a fi aduse Codului de procedură civilă. 

„În esență, Curtea a constatat că au fost încălcate prevederile constituționale ale art.1 alin.(3) privind statul de drept și (5) referitoare la principiul securității raporturilor juridice și al legalității, ale art.16 alin.(1) cu privire la egalitatea în fața legii, ale art.21 alin.(1) și (3) referitor la liberul acces la justiție și dreptul la un proces echitabil, precum și ale art.129 cu privire la folosirea căilor de atac”, potrivit comunicatului CCR. Legea se întoarce acum în Parlament, unde va trebui să parcurgă din nou procedura legislativă, ținând cont de decizia CCR.

Ce deciseseră parlamentarii

Concret, articolul 30 din Legea nr. 51/1995 ar fi urmat să clarifice dreptul avocatului la onorariu și la decontarea cheltuielilor făcute în interesul clientului. Propunerea adaugă faptul că onorariul contractat între avocat și client este prezumat ca fiind proporțional în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori activitatea desfășurată de avocat în respectiva cauză.

Totodată, apare și ideea că normativele și procedura de decontare a cheltuielilor de deplasare vor fi cuprinse într-un protocol tripartit - încheiat între Uniunea Națională a Barourilor din România, Ministerul Justiției și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Comparativ cu forma actuală a art.30 din lege, care stipulează dreptul avocatului la onorariu și acoperirea cheltuielilor fără a face alte precizări, propunerea pune un accent mai mare pe prezumția de corectitudine a onorariului stabilit între avocat și client. 

Trebuie menționat că aceste prevederi NU au făcut obiectul excepției de neconstituționalitate, deci ne așteptăm ca ele să fie păstrate întocmai în textul care va trece iarăși pe la cele două Camere.

Mai departe, propunerea vizează și modificarea Codului de procedură civilă - concret, art. 451 era vizat de o schimbare semnificativă, cea care a fost criticată la CCR, de altfel. Parlamentarii deciseseră să permită instanței să reducă partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaților numai în anumite condiții. Reducerea onorariului ar fi fost posibilă la cererea părții interesate și doar dacă onorariul este plătit disproporționat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfășurată de avocat, luându-se în considerare și circumstanțele cauzei. În forma actuală, legea permite instanței să reducă onorariul avocaților chiar și din oficiu, fără ca o parte să solicite acest lucru.

De asemenea, proiectul precizează că măsura reducerii cheltuielilor ar fi putut fi atacată odată cu fondul, iar în cazul hotărârilor supuse recursului, precum și celor definitive, cu reexaminare, cererea va urma să fie soluționată de un alt complet al instanței respective. Această modificare ar avea un impact asupra costurilor proceselor și asupra modului în care avocații își negociază onorariile, oferind o cale de atac împotriva deciziilor de reducere a onorariilor. 

Noile prevederi ar fi trebuit să se aplice, de asemenea, experților judiciari și specialiștilor numiți, doar că în cazul lor instanța va avea în continuare dreptul de a reduce din oficiu onorariile.

Inițiatorii acestei propuneri consideră că libertatea judecătorului de a diminua partea din cheltuielile de judecată ce reprezintă onorariul avocatului, în lipsa unor criterii obiective și fără a se respecta limitările impuse de articolului 53 din Constituție, este discriminatorie și încalcă dreptul la un proces echitabil, precum și dreptul de proprietate privată. Așa cum sunt prevăzute acum criteriile de apreciere, se ajunge inevitabil, în multe situații, în zona arbitrariului, iar o persoană străină de profesie ajunge să cântărească valoarea muncii altcuiva.

Atenție! Propunerea legislativă se va întoarce în Parlament, unde va trebui să fie modificată corespunzător criticilor CCR.