„În anul 2024 am început un proces accelerat de soluționare a acestor acorduri de prețuri în avans. În prezent, lucrez împreună cu echipa care se ocupă atât de APA, cât și de MAP (Mutual Agreement Procedure, adică procedura acordului amiabil - n. red.). Lucrăm la o optimizare și la o reorganizare a acestor procese, în sensul că am constatat și noi, ca și dumneavoastră, că un APA reduce oarecum presiunea pe zona de inspecție fiscală, pe zona de prețuri de transfer. Avem o predictibilitate în ceea ce privește plata impozitelor - știm la ce să ne așteptăm de la contribuabilul respectiv [care are APA]. Iar viziunea mea, vizavi de aceste acorduri, este să «întăresc» structura care emite aceste acorduri. Doar că, în cursul anului 2024 și anul acesta, acordăm o mai mare atenție procesului de aderare la OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică - n. red.), acolo unde partea de MAP va fi evaluată undeva în luna iulie 2025.

Am încercat și avem întâlniri săptămânale cu diverse autorități din statele membre. Suntem într-un proces de adaptare a legislației, astfel încât aceste proceduri să poată fi finalizate. Iar, dacă evaluarea de la OCDE se va finaliza cu un aviz favorabil, în a doua parte a anului va trebui să «întărim» această structură de emitere a acordurilor de prețuri în avans. Pentru că, așa cum v-am spus, presiunea atât pe Autoritatea fiscală, cât și pe contribuabil este mult mai scăzută. Nu vom mai avea inspecții pe prețuri de transfer, nu vom mai avea MAP-uri - practic, ne simplificăm foarte mult activitatea”, a explicat recent, la conferința anuală de taxe organizată de PwC România, Alexandru Drăghici, vicepreședinte la ANAF. Totodată, acesta este coordonator al activității de control fiscal și are în subordine inclusiv Direcția de prețuri de transfer și APA.

Dacă ANAF își schimbă, într-adevăr, atitudinea vizavi de APA, acest lucru ar putea reprezenta o schimbare importantă în relația cu contribuabilii. Din moment ce APA este un instrument ce asigură claritate cu privire la tratamentul fiscal aplicabil tranzacțiilor acoperite, pe mai mulți ani, dispare (teoretic) nevoia de a derula inspecții fiscale privind prețurile de transfer (și de a face ajustări) la contribuabilii care încheie APA cu ANAF.

„Acordurile prealabile privind prețurile de transfer sunt concepute pentru a oferi contribuabililor și autorităților competente certitudine fiscală anticipată. Cu alte cuvinte, ele asigură claritate cu privire la tratamentul fiscal aplicabil tranzacțiilor acoperite pe parcursul unor ani fiscali definiți. APA completează mecanismele administrative, judiciare și convenționale tradiționale utilizate pentru soluționarea disputelor legate de prețurile de transfer, prevenind apariția acestor conflicte. Ele sunt deosebit de utile atunci când aceste mecanisme tradiționale eșuează, sunt dificil de aplicat sau există așteptări privind apariția unei dispute referitoare la prețurile de transfer.

La finalizarea procesului APA, administrațiile fiscale oferă contribuabililor confirmarea că nu vor fi efectuate ajustări ale prețurilor de transfer pentru tranzacțiile acoperite într-o anumită perioadă, atâta timp cât contribuabilul respectă termenii APA. De asemenea, acordul va include dispoziții pentru revizuirea sau anularea acestuia în anii următori, în cazul în care operațiunile comerciale suferă modificări semnificative sau circumstanțele economice necontrolate afectează în mod critic fiabilitatea metodologiei într-o manieră pe care întreprinderile independente ar considera-o relevantă pentru prețurile de transfer”, este lămurit în manualul OCDE privind APA.

La nivelul anului 2023, cel puțin, situația României în privința APA nu arată tocmai bine, conform celor mai recente statistici ale OCDE, ceea ce înseamnă că e loc destul pentru îmbunătățiri. Mai exact, în 2023: ANAF a început cu un inventar de 23 de cazuri și a terminat cu un inventar de 28 de cazuri; a început să lucreze la 12 cazuri; a închis șapte cazuri (șase aprobări și o respingere); a înregistrat un timp mediu de aprobare per caz de aproximativ 40 de luni.