UPDATE: Controale antifraudă: O tendință din practica recentă a inspectorilor a fost confirmată de ANAF, însă cu precizarea că aceasta este întâlnită rar

Chestiunea a fost semnalată de Luisiana Dobrinescu, Managing Partner la Dobrinescu Dobrev, într-un interviu recent, pentru avocatnet.ro, legat de controalele antifraudă ale ANAF. Specialista a detaliat ușurința cu care inspectorii au tendința să aplice sancțiuni și a dat drept exemplu o faptă destul de vagă pentru care în ultima vreme s-au dat amenzi (uneori fără detalii suplimentare):

„Și mai dramatică este ușurința cu care inspectorii antifraudă administrează amenzi - de obicei, către maximumul lor prevăzut de lege și fără ca contribuabilul să aibă o minimă posibilitate de a-și diminua riscul în primirea lor. În practica ultimelor luni am întâlnit tot mai frecvent amenda de 20.000 lei acordată pentru nerespectarea dispozițiilor art. 41 pct. 2 lit. c) din Legea contabilității, conform cărora:

«Constituie contravenţie următoarele fapte: (...) 2. nerespectarea reglementărilor emise de Ministerul Finanţelor Publice, respectiv de instituţiile cu atribuţii de reglementare în domeniul contabilităţii (...), cu privire la: (...) c) întocmirea şi utilizarea documentelor justificative şi contabile pentru toate operaţiunile efectuate, înregistrarea în contabilitate a acestora în perioada la care se referă, păstrarea şi arhivarea acestora, precum şi reconstituirea documentelor pierdute, sustrase sau distruse».

Textul de lege este atât de general încât poate acoperi aproape orice. Mai mult, am întâlnit situații în care inspectorii antifraudă nici nu menționează situația concretă a contribuabilului care a determinat sancționarea sa potrivit textului de lege mai sus menționat, motiv pentru care acesta se vede în ipostaza unei amenzi deloc mici, dar fără a ști exact ce a încălcat și, respectiv, ce are de îndreptat.”

Într-un comunicat de presă recent, ANAF a confirmat implicit existența tendinței în practica inspectorilor antifraudă, dar a ținut să sublinieze că aceasta este întâlnită destul de rar: „În virtutea preocupării permanente pentru consolidarea unei relații echilibrate și corecte între autoritatea fiscală și contribuabili, am analizat cu promptitudine, din perspectiva celor semnalate, activitatea inspectorilor antifraudă. Evaluările au relevat faptul că, la nivel național, în anul 2024 au fost aplicate două amenzi contravenționale la nivelul maxim prevăzut de lege, ceea ce reprezintă 0,04% din numărul total de amenzi aplicate pentru contravenția prevăzută la art. 41 pct. 2 lit. c din Legea contabilității nr. 82/1991 și 0,01% din totalul amenzilor aplicate la nivel național. În anul 2025, au fost aplicate cinci amenzi contravenționale la nivelul maxim prevăzut de lege, ceea ce reprezintă 0,3% din totalul amenzilor aplicate pentru contravenția prevăzută la art. 41 pct. 2 lit. c din Legea contabilității nr. 82/1991 și 0,08% din totalul amenzilor aplicate la nivel național.”

Concret, pentru fapta amintită, Legea contabilității prevede, în prezent, o amendă cuprinsă între 2.000 și 20.000 lei. Iar, având în vedere că facilitatea plății la jumătate din minim în termen de 15 zile nu se mai aplică amenzilor contabile, acestea trebuie plătite în cuantumul integral trecut pe procesul-verbal de către inspectorii ANAF. Din cauza lipsei detaliilor privind fapta sancționată, contribuabilii au apoi dificultăți în a se apăra efectiv în faza de contestare a amenzii.

„Există șanse ca, din discuțiile purtate în timpul controlului, contribuabilul să dobândească informații cu privire la potențialele neregularități care ar fi putut fi identificate de organele de control, însă de cele mai multe ori acest lucru nu se întâmplă, având în vedere multitudinea de posibilități. Practic, în cazul unei eventuale plângeri, ce poate fi adresată judecătoriei, pentru anularea sau redimensionarea amenzii, contribuabilul merge «la ghici» cu privire la motivul care a generat amenda.

De menționat că acest fapt reprezintă prin el însuși un motiv de nulitate a sancțiunii. De cele mai multe ori, contribuabilii plătesc aceste amenzi în speranța de a scăpa mai repede de problemă și de a-și relua activitatea. Un motiv în plus pentru o astfel de conduită este reprezentat și de costurile pe care le implică un litigiu împotriva unei astfel de sancționări”, a adăugat Luisiana Dobrinescu în interviul amintit.

Trebuie precizat că în comunicatul de presă al ANAF nu sunt informații legate de celelalte aspecte semnalate de avocata consultată de redacția noastră.
__________

Notă de context: avocatnet.ro transmite periodic solicitări de informații către ANAF și Ministerul Finanțelor, însă instituțiile tind să răspundă „pe sărite” la acestea, iar atunci când chiar răspund, uneori informațiile puse la dispoziție fie acoperă vag, fie acoperă doar parțial întrebările adresate. Cel mai recent exemplu în acest sens este o solicitare transmisă la ANAF în data de 25 aprilie 2025, cu privire la o problemă semnificativă legată de asigurarea la sănătate a persoanelor fizice care obțin venituri independente, dar la care instituția n-a răspuns până în prezent, fiind depășit deja termenul legal de răspuns de 30 de zile. Cu toate că ne bucură reacția promptă, dar numai parțial edificatoare, cu privire la practica Antifraudei, considerăm că autoritățile fiscale ar trebui să facă eforturi suplimentare pentru a răspunde într-un mod adecvat solicitărilor jurnaliștilor în baza Legii 544/2001.