Interviu: Numeroase firme, declarate inactive fiscal de ANAF: Ce trebuie să știe contribuabilii afectați

• Legea 102/2020 a permis înregistrarea unui număr nelimitat de sedii sociale la aceeași adresă, facilitând și apariția unor „firme fantomă”.
• Raportul Curții de Conturi din 2023 a identificat mii de adrese cu zeci sau sute de firme, multe cu datorii mari la stat, și a cerut reintroducerea limitării.
• Recent, ANAF a început să declare inactive fiscal firme din astfel de locații, uneori fără a urma procedura de notificare și verificare.
• Contribuabilii vizați pot contesta deciziile, solicita îndreptarea erorilor și cere suspendarea efectelor, pentru a evita consecințe fiscale grave precum pierderea deducerii TVA.

În 2020, Legea 102/2020 a eliminat restricția privind numărul de sedii sociale la aceeași adresă, măsură gândită ca debirocratizare, dar care, potrivit unui raport recent al Curții de Conturi, a facilitat apariția unor practici cu risc fiscal ridicat: în 2023, peste 2.000 de adrese găzduiau sedii sociale pentru circa 47.000 de firme cu datorii totale de aproape 30 miliarde lei, multe implicate în scheme de fraudă. Curtea a propus, cu această ocazie, reintroducerea limitei care exista până în 2020 și includerea acestor cazuri în analiza de risc ANAF, în condițiile în care Guvernul avertizase încă din dezbaterile legislative pe Legea 102 asupra pericolelor de evaziune și spălare a banilor, iar restricția inițială fusese instituită în 2010 tocmai pentru a combate fenomenul „firmelor fantomă”.

Ce s-a întâmplat după raportul Curții de Conturi? ANAF, prin structurile sale, a demarat o serie de acțiuni de verificare a societăților care au adrese virtuale. În ultima săptămână însă, mai mulți reprezentanți ai unor astfel de societăți spun că au primit în SPV decizii de declarare a inactivării fiscale pe motiv că societățile nu funcționează la „domiciliul fiscal declarat”. Aceștia s-au plâns că au primit deciziile subit, fără vreo informare ori procedură prealabilă. Din postările publicate în social media reiese că multe dintre aceste societăți se regăsesc tocmai la „adresele-problemă” identificate de autorități. 

În contextul nelămuririlor exprimate de antreprenori, am discutat pe acest subiect cu Robert Trăilescu, Avocat Partener în cadrul Trăilescu & Asociații.

avocatnet.ro: Cum este posibil ca mii de societăți să poată fi înregistrate la aceeași adresă, din punct de vedere practic?

Robert Trăilescu: Începând cu 2020, art. 17 din Legea societăților nr. 31/1990 a fost modificată astfel încât să permită înmatricularea mai multor societăți la adresa aceluiași imobil, chiar dacă acesta are destinație locativă, sub condiția ca la sediul declarat să nu se desfășoare activitate.

Art. 121-122 din Legea nr. 265/2022 privind Registrul Comerțului permit autorizarea funcționării societății (mai precis a obiectelor de activitate) în afara sediului social, respectiv la terți.

În esență, aceste societăți folosesc adresa doar pentru primirea corespondenței, fără a avea un sediu fizic, activitățile declarate fiind autorizate la terți.

Această modalitate de stabilire a sediului unei societăți este larg răspândită la nivelul țărilor Uniunii Europene, în urma intrării în vigoare a Directivei UE nr. 2019/1151 de modificare a Directivei UE 2017/1132 în ceea ce privește utilizarea instrumentelor și a proceselor digitale în contextul dreptului societăților comerciale.

De altfel, şi Poşta Română a lansat de curând pentru societăți o ofertă de înregistrare de adrese ale unor căsuțe poştale ce nu presupun un spațiu fizic.

Este drept că, în ultima perioadă, la nivelul Comisiei Europene s-au pus în discuție și anumite riscuri ale sediului social virtual, în cazurile contribuabililor rău-intenționați ce urmăresc săvârșirea de fraude.

avocatnet.ro: Care este baza legală pentru aceste decizii de inactivare fiscală emise de ANAF în ultimele zile?

Robert Trăilescu: ANAF a emis deciziile de inactivare fiscală având ca motiv nefuncționarea contribuabilului la sediul fiscal declarat, în temeiul art. 92 alin. (1) pct. c) din Codul de procedură fiscală (C.pr.fisc.) și ale Ordinului președintelui ANAF nr. 3846/2015 pentru aprobarea procedurilor de aplicare a art. 92 din C.pr.fisc.

avocatnet.ro: Este în regulă modul cum a procedat ANAF în aceste cazuri, adică să comunice deciziile respective fără o discuție sau o informare prealabilă a contribuabilului?

Robert Trăilescu: Ordinul nr. 3846/2015 prevede o procedură anume pentru emiterea deciziei de inactivare fiscală pentru motivul prevăzut de art. 92 alin. (1) pct. c) C.pr.fisc.

Verificarea aspectului privind funcționarea la sediul declarat presupune demararea unei acțiuni de control a organului de inspecție fiscală sau a Direcției generale antifraudă fiscală.

În cadrul acesteia, organul fiscal de control trimite reprezentantului legal al contribuabilului o invitație scrisă în vederea prezentării la sediul organului fiscal pentru clarificarea situației. Invitația se trimite la sediul fiscal declarat.

Așadar, emiterea deciziei de inactivare fiscală cu acest motiv, fără informarea reprezentatului contribuabilului, este nelegală.

avocatnet.ro: Care sunt aspectele de nelegalitate în cazul acestor decizii de inactivare fiscală?

Robert Trăilescu: La prima vedere, sesizez două elemente de nelegalitate:

1. Viciu procedural: nerespectarea procedurii de verificare a motivului prevăzut la art. 92 alin. (1) pct. c) C.pr.fisc. [a se vedea răspunsul la întrebarea de mai sus] și, implicit, a emiterii și comunicării deciziei de declarare în inactivitate.
2. Pe fond, în opinia mea, contribuabilii care nu au activitate autorizată la sediul fiscal, nu pot fi inactivați fiscal pe motivul nefuncționării la adresa declarată. Este posibil ca organele ANAF nici să nu fi verificat acest aspect.

avocatnet.ro: Ce ar putea să facă contribuabilii afectați?

Robert Trăilescu: Contribuabilii care se lovesc de această problemă ar avea la îndemână câteva remedii juridice. Se poate depune la organul fiscal unde este înregistrat contribuabilul o cerere de îndreptare a erorilor materiale. Acest demers ar trebui făcut urgent, imediat după primirea deciziei de inactivare fiscală.

De asemenea, contribuabilul poate contesta decizia în termen de 45 de zile de la comunicarea acesteia.

Odată depusă contestația, contribuabilul poate opta pentru formularea la instanța competentă a unei cereri de suspendare a efectelor deciziei, în temeiul Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004. Suspendarea efectelor deciziei permite continuarea normală a activității până când ANAF sau o instanță se pronunță asupra (ne)legalității deciziei.

avocatnet.ro: La ce se expun contribuabilii dacă nu iau măsuri (la timp)?

Robert Trăilescu: Pe perioada inactivării fiscalii, contribuabilii sunt obligați să-și onoreze obligațiile de declarare și plată a impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale, ca orice alt contribuabil activ fiscal.

În schimb, în perioada în cauză:

1. Contribuabilii inactivi nu vor putea deduce cheltuielile efectuate și asta în mod definitiv.
2. Contribuabilii inactivi nu beneficiază de deducerea TVA-ului plătit pentru achizițiile efectuate.
3. Se anulează automat codul de TVA. Prin urmare, beneficiarii livrărilor de bunuri/servicii prestate de contribuabilii inactivii, nu-și pot deduce TVA-ul plătit.

Consecințele de la punctele 2 și 3 pot fi remediate în contabilitate, dar doar în urma reactivării fiscale și înregistrării (din nou) ca plătitor de TVA.