- Proiectul de OUG modifică termenul pentru solicitarea rămânerii în funcție de la două luni la 30 de zile și extinde limita de vârstă până la care funcționarii pot rămâne în post, la 70 de ani.
- Funcționarii care s-au pensionat deja pot continua activitatea până la 70 de ani doar cu acordul anual al ordonatorului de credite și cu condiția suspendării plății pensiei, fără posibilitatea acordării retroactive.
- Pentru cei care ocupă în prezent funcții publice deși sunt pensionari, se introduce obligația de a solicita aprobarea continuării raportului de serviciu, altfel vor fi eliberați din funcție.
Pe lângă mai multe aspecte privind detașările, transferurile și mutările în funcții publice, prezentate pe larg în acest material, proiectul de OUG pus marți în dezbatere la Ministerul Muncii pentru modificarea și completarea Codului administrativ și măsuri aplicabile personalului contractual plătit din fonduri publice vizează și situația celor care doresc să mai rămână pe post deși s-ar putea pensiona ori a celor care, deși s-au pensionat, au continuat să ocupe posturile la stat pentru că cei responsabili nu au aplicat legea în sensul constatării încetării de drept a raportului de serviciu.
Una dintre modificări constă în schimbarea regulilor ce privesc solicitările de rămânere pe post:
„În mod excepţional, în baza unei cereri formulate cu 30 de zile înainte de data îndeplinirii cumulative a condiţiilor de vârstă standard şi a stagiului minim de cotizare pentru pensionare şi cu aprobarea conducătorului autorităţii sau instituţiei publice, funcţionarul public poate fi menţinut în funcţia publică deţinută, peste vârsta standard de pensionare, cu posibilitatea prelungirii anuale a raportului de serviciu, până la împlinirea vârstei de 70 ani”, prevede proiectul de ordonanță.
Care sunt schimbările, aici:
- solicitările se fac într-un termen mai scurt, Codul administrativ stabilind acum că cererile se pot depune cu cel mult două luni înainte; proiectul prevede 30 de zile;
- prelungirea vârstei până la care se poate cere rămânerea în funcție - acum, Codul prevede maximum trei ani de prelungire, în timp ce propunerea stabilește ca limită vârsta de 70 de ani.
Prevederea de mai sus, cu sau fără modificările propuse prin proiect, vizează funcționarii care nu vor să depună dosarul de pensionare, cei care, deși ar putea să iasă la pensie pentru că îndeplinesc condițiile, doresc să continue munca prin prelungirea anuală, cu acordul șefului instituției - și, astfel, să amâne, practic, momentul pensionării.
În practică însă au existat numeroase situații în care funcționarii s-au pensionat și totuși au continuat să ocupe aceleași posturi. De departe nelegale, întrucât legea prevede (dintotdeauna) că pensionarea înseamnă încetarea de drept a raportului de muncă/de serviciu, astfel de situații au apărut deseori și în presă, iar relativ recent chiar Înalta Curte a tranșat în mod definitiv orice discuții referitoare la interpretarea legii în acest caz. Despre acest subiect am mai scris, ultima oară cu ocazia unor percheziții efectuate la Primăria Iași pentru un prejudiciu de circa opt milioane de lei - detalii, aici.
Ce prevede proiectul de OUG legat de aceste situații? Că prevederile art. 517 (2) din Codul administrativ, modificate așa cum am arătat mai sus, se vor aplica și în cazul funcționarilor pentru care s-a emis decizia de pensionare - dar cu o condiție: suspendarea pensiei. Iar, la reluarea plății pensiei, aceasta nu se va acorda în niciun caz retroactiv.
Cu alte cuvinte, Ministerul Muncii a propus prelungirea artificială a raportului de serviciu sau amânarea efectului încetării de drept a raportului de serviciu așa cum prevede legea.
Notă: Deși se afirmă, din nou, în acest context, în spațiul public că statul împiedică astfel cumulul pensiei cu salariul la stat, afirmația este doar parțial corectă - statul nu împiedică pensionarul să se angajeze după ce se pensionează. În situațiile de față în discuție aici, șansele ca fostul funcționar să se întoarcă pe același post ar fi însă practic diminuate sau, în unele cazuri, chiar imposibile.
În cazul celor care, în prezent, ocupă funcții publice deși raporturile lor de serviciu ar fi trebuit să înceteze de drept în contextul pensionării, vor trebui să facă cereri pentru a cere aprobarea, pentru un an, a continuării raportului de serviciu, cu consecința suspendării plății pensiei. Cei care nu vor face cereri vor trebui eliberați din funcții.
„Art. VII (1) Personalul plătit din fonduri publice în conformitate cu prevederile Legii - Cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, precum și personalul regiilor autonome înfiinţate de stat, societăţilor/companiilor naţionale, ai societăţilor la care statul este acţionar unic sau deţine o participaţie majoritară, ai regiilor autonome înfiinţate de unităţile administrativ-teritoriale, ai societăţilor la care unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici sau deţin o participaţie majoritară, precum și ai autorităților de reglementare, căruia i-a fost emisă decizia de pensionare din sistemul public de pensii, inclusiv decizia de pensie de serviciu sau decizia de pensionare din sistemul militar de pensii, acordată în condițiile prevăzute de legislația specifică, are dreptul de a continua activitatea cu acordul anual al ordonatorului de credite/angajatorului, până la împlinirea vârstei de 70 de ani.
(2) Persoanele prevăzute la alin.(1) pot fi menținute în activitate, în baza unei cereri, cu condiția suspendării plății pensiei.
(3) Prin excepție de la prevederile art.102 alin.(1) lit. k) din Legea 360/2023 privind sistemul public de pensii, reluarea plății pensiei în cazul persoanelor prevăzute la alin. (2), se face de la data încetării activității pentru care s-a solicitat continuarea contractului de muncă/raportului de muncă/de serviciu militar.
(4) Neexercitarea dreptului de a continua activitatea sau lipsa acordului ordonatorului de credite/angajatorului pentru continuarea activității conduc la încetarea de drept a contractului de muncă/ raportului de muncă/de serviciu militar”, prevede proiectul.
Încălcarea acestor prevederi, precum și a celorlalte aspecte prevăzute în proiect se va sancționa cu amendă contravențională de la 20.000 – 50.000 lei, de către inspectorii de muncă.
Atenție! Proiectul de OUG nu se aplică momentan. Prevederile ordonanței vor intra în vigoare în 30 de zile de la publicarea acesteia în Monitorul Oficial.