Conform Ordinului ANAF 128/2025, inspectorii DGAF pot trimite, în primă fază, o invitație de a prezenta documentele necesare derulării controlului antifraudă. Nu este indicat un termen anume pentru acest lucru, dar instrucțiunile formularului arată că solicitarea „va avea în vedere un termen rezonabil, astfel încât contribuabilul să își poată exercita obligația”.

Dacă un contribuabil nu se conformează, riscul este aplicarea unei sancțiuni contravenționale - o amendă între 25.000 și 27.000 lei pentru contribuabilii mijlocii și mari sau o amendă între 6.000 și 8.000 lei pentru celelalte entități, inclusiv persoanele fizice. Fapta și sancțiunea aferentă sunt prevăzute la articolul 336 (alin. 1 lit. c și alin. 2 lit. a) din Codul de procedură fiscală.

De câteva luni, inspectorii DGAF pot trimite, în faza a doua, o somație de a prezenta documentele cerute inițial prin invitație. De data aceasta termenul este indicat clar în actul normativ și este de 15 zile de la comunicarea somației. Dacă se ignoră și somația, riscul este ca fapta să devină o infracțiune, pentru care contribuabilul riscă o pedeapsă cu închisoarea.

Prevederile în discuție sunt la articolul 4 din Legea privind prevenirea și combaterea evaziunii fiscale: „Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la 6 ani refuzul nejustificat al unei persoane de a prezenta organelor competente documentele legale și bunurile din patrimoniu, în scopul împiedicării verificărilor financiare, fiscale sau vamale, în termen de cel mult 15 zile de la somație.”

În aceste condiții, specialiștii avertizează contribuabilii că ar trebui să acorde o importanță ridicată solicitărilor venite de la structura antifraudă a ANAF. Dacă este necesar, se poate încerca obținerea unor prelungiri de termene.

„În primul rând, vreau să atrag atenția asupra seriozității cu care contribuabilul trebuie să privească, încă de la început, solicitările venite din partea organelor de control. Chiar textul invitației conține mențiunea privind cele două potențiale consecințe pe care le poate avea neconformarea la solicitările organului fiscal, prin considerarea acestei conduite drept contravenție sau infracțiune.

Desigur, în oricare dintre cele două etape, contribuabilul, pe baza unor motive obiective (ce țin de starea de sănătate, zile libere, gradul de încărcare al departamentului contabil, generat de momente-cheie în calendarul anual etc.) poate solicita prelungirea termenelor oferite de organul de control. În lipsa unei confirmări în scris a prelungirii termenelor acordate, acestea rămân singurele aplicabile.

Este esențial că buna-credință trebuie să fie reciprocă, în sensul în care contribuabilul să nu se sustragă neîntemeiat de la solicitările organelor de control, dar nici acestea din urmă să nu acorde termene nerezonabile sau să considere că punerea parțială la dispoziția lor a documentației sau cu mici întârzieri ar reprezenta o faptă penală”, a explicat, într-un interviu recent pentru avocatnet.ro, Luisiana Dobrinescu, Managing Partner la Dobrinescu Dobrev.