În contextul actual, național și internațional, specialiștii observă o necesitate tot mai mare a grupurilor de companii de a își reorganiza afacerile. Astfel, entitățile afiliate trebuie să fie din ce în ce mai atente la efectele pe care le au aceste reorganizări asupra prețurilor de transfer, pentru a reduce cât mai mult posibil riscurile în cazul unui control fiscal al autorităților.
Discuția despre
reorganizările de afaceri și controalele fiscale privind prețurile de transfer a avut loc la un
webinar organizat recent de specialiștii de la KPMG România.
Citatele de mai jos au fost extrase din prezentarea pe care a făcut-o
Anca Zoican, Senior Manager la KPMG.
1. Care este contextul în care apare necesitatea grupurilor de a face reorganizări?Anca Zoican: „Trebuie să recunosc că, deși acum câțiva ani, cel puțin când pregăteam dosarele de prețuri de transfer, în momentul în care întrebam de strategiile de afaceri la nivel de grup, observam că era un trend în zona aceasta de extindere a grupului - fie pe diverse piețe, astfel încât să-și crească cota de piață cât mai mult, fie să-și extindă tipurile de activități pe care le desfășoară la nivel de grup. Însă acum cred că trăim o nouă paradigmă, dacă pot să-i spun așa, care este dictată puternic de provocările multiple cu care se confruntă acestea în această perioadă. Aceste provocări am observat că pot apărea ca urmare a unor schimbări de politici fiscale la nivelul Uniunii Europene, care ulterior sunt transpuse chiar și la nivel local (impozitul minim global, de exemplu), sau chiar și ca urmare a schimbării politicilor fiscale locale.
De asemenea, provocări vin și din zona aceasta a comerțului internațional, unde s-au anunțat niște tarife vamale impuse de Statele Unite ale Americii (și, momentan, am observat că acestea sunt aplicate doar pentru anumite categorii de bunuri și doar în relația cu anumite țări), însă ne așteptăm la o amploare mult mai mare în perioada următoare. Toate aceste schimbări și incertitudini care apar la nivel geopolitic, fiscal și așa mai departe pun o mare presiune pe aceste grupuri multinaționale și cumva le determină să-și readapteze, să-și regândească modelele de business pe care le-au avut inițial și chiar să le modifice.”
2. Ce implică aceste reorganizări?Anca Zoican: „Că tot vorbim de reorganizări, nu este neapărat o definiție foarte clară specifică acestui concept de reorganizări ale afacerilor, dar, din prisma prețurilor de transfer, am observat că aceste reorganizări pot presupune operațiuni care ar implica redistribuiri ale funcțiilor, riscurilor și activelor în cadrul grupurilor de societăți - cum ar fi că o linie de producție este mutată din Germania în România din diverse motive sau că o societate care inițial avea rol de producător și distribuitor rămâne doar cu funcția de producător ori poate doar cu funcția de distribuție pe piața locală.
Alte operațiuni care implică reorganizări pot fi schimbări intervenite la nivelul funcțiilor, riscurilor și activelor, dar mai degrabă în schimbarea modelului de business - în ideea de a converti un producător pe bază de comenzi într-un simplu procesator, caz în care n-ar mai avea în proprietatea sa bunurile pe care le realizează, sau un distribuitor să fie convertit doar într-un simplu intermediar sau agent pe piața locală. Alte operațiuni de reorganizări pot fi procesele de fuziuni sau divizări între societăți membre, dar în ultima perioadă am întâlnit destul de mult o concentrare pe partea de fuziuni, astfel încât să fie concentrate într-o singură entitate toate funcțiile și riscurile.”
3. Care este legătura dintre reorganizări și domeniul fiscal?Anca Zoican: „Grupurile de companii sunt tot mai frecvent implicate în diverse procese de reorganizare în care implicațiile fiscale, dar mai ales cele de prețuri de transfer, devin din ce în ce mai esențiale. Știm cu toții că, pentru multe grupuri de companii, gestionarea riscului fiscal reprezintă un pilon foarte important în activitatea pe care o desfășoară. Pentru că își doresc să asigure o derulare a activității cât mai conformă în toate țările în care operează și să-și reducă destul de mult riscurile care ar putea interveni din toate aceste activități.
Autoritățile fiscale din România, dar și din întreaga lume, sunt, de asemenea, din ce în ce mai atente la astfel de procese de reorganizare, pentru a analiza impactul acestora asupra activității derulate de o societate din România, și mai ales pentru a se asigura că rezultatele pe care le are o societate din România sunt impozitate corect și acolo unde se creează valoarea economică reală. Având în vedere că reorganizările pot implica diverse transferuri între entitățile afiliate din jurisdicții diferite și dacă aceste transferuri nu respectă principiul valorii de piață, așa cum este definit de legislația locală și de ghidul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, autoritățile fiscale pot veni și pot ajusta această bază impozabilă, ceea ce ar putea conduce la niște costuri suplimentare destul de ridicate - adică, pe lângă ajustarea bazei impozabile, să vină în plus cu penalitățile și dobânzile aferente.”
4. Ce probleme apar la controalele fiscale și ce riscuri există?Anca Zoican: „În astfel de situații, din ce am observat în practică, reorganizările pot fi interpretate de autoritățile fiscale ca indicând o problemă fie pentru perioada anterioară implementării reorganizării, fie pentru perioada viitoare. Astfel, în cazurile reorganizărilor din ultimii ani, autoritățile fiscale au acordat o atenție sporită acestora, dar cu un interes crescut, cu precădere, în situațiile în care, de exemplu, dacă au fost externalizate funcții-cheie de la o societate afiliată la cealaltă, au verificat foarte în detaliu ca să se asigure că a fost realizat un transfer real. De exemplu, am mai avut situații în care a fost transferată funcția de cercetare-dezvoltare și au vrut să se asigure dacă a fost vorba despre un transfer de active necorporale sau nu.
În cazul în care a fost transferată o linie de business dintr-o țară în alta, au vrut să se asigure că transferul a fost realizat la o valoare economică reală și că prețul plătit chiar reflectă această valoare. În toate aceste cazuri, considerăm că este esențial să existe o analiză detaliată a funcțiilor, riscurilor și activelor atât înainte, cât și după acest proces de reorganizare. Pentru că o analiză a inspectorilor fiscali de la aceasta pornește. În lipsa unei astfel de analize funcționale detaliate, societățile din România implicate în astfel de reorganizări pot fi expuse riscului ca operațiunile să fie reclasificate și chiar ajustate.”
5. Ce trebuie știut despre documentarea unei reorganizări?Anca Zoican: „În ceea ce privește documentarea la nivel local, avem acel ordin emis de Fisc (nr. 442/2016), însă acesta prevede conținutul unui dosar de prețuri de transfer, pentru a documenta tranzacțiile care deja au fost desfășurate. În cazul unei documentări a unui proces de reorganizare, putem să pornim de la ghidările din acest ordin și să urmărim toate etapele din conținutul dosarului de prețuri de transfer. Însă consider că, în această documentare a unei reorganizări, ar putea fi necesar, de asemenea, să facem câțiva pași înainte.
O dată - să planificăm, din punct de vedere fiscal, și să facem o analiză de prețuri de transfer înainte de implementare, în ideea să vedem ce avem deja implementat, ce ne dorim să obținem și cum am putea să obținem ce vrem prin această reorganizare. Doi - documentarea detaliată efectivă, ca un fel de dosar de prețuri de transfer, care să includă justificarea reorganizării, care sunt motivele pentru aceste reorganizări. Pot fi eficientizări, sinergii care se doresc la nivelul grupului, astfel încât să preîntâmpine și mai mult nevoile clienților cu produsele și serviciile care se doresc a fi livrate către aceștia. Să fie prezentate beneficiile acestor reorganizări, o analiză a impactului, funcțiilor și riscurilor la nivelul fiecărei societăți implicate în această reorganizare. Și evaluarea oricăror transferuri de active care ar putea să se realizeze, mai ales dacă este vorba de activele necorporale (tehnologie, mărci, know-how, relații cu clienții). Dar și justificarea nivelului prețului de transfer, în cazul în care este transferat un bun corporal efectiv, prin realizarea unei analize tipice de prețuri de transfer.
Toate aceste aspecte ar trebui să fie reflectate cât mai detaliat cu putință, în cadrul acestei documentații de prețuri de transfer aferentă procesului de reorganizare. Dar, pe lângă această documentație de prețuri de transfer foarte bine întocmită, ea trebuie să fie foarte bine susținută și de o eventuală nouă politică de prețuri de transfer, dacă este realizată la nivel de grup, dar mai ales să fie transpusă și în prevederile contractuale, în cadrul unor agreement-uri care pot fi încheiate pentru aceste reorganizări. Un pas pe care îl mai văd foarte important, pentru că ne așteptăm să aibă loc reorganizări foarte complexe și care să vizeze cât mai multe societăți din mai multe jurisdicții, ar putea să reprezinte și o comunicare transparentă cu autoritățile fiscale, în ideea în care poate fi avută în vedere inițierea aplicării unui acord de preț în avans, pentru a obține un grad de confort mult mai mare și a avea și opinia autorităților fiscale cu privire la reorganizare.”
6. În concluzie, ce trebuie reținut?Anca Zoican: „La final, cred că este foarte important de văzut, mai ales dacă între timp nu intervine un control fiscal, și rezultatele acestei reorganizări, după implementare. Pentru a verifica dacă, într-adevăr, dorințele și rezultatele inițiale chiar au fost atinse prin acest proces de restructurare. Astfel, credem că reorganizările chiar sunt momente critice pentru orice grup de companii și implică riscuri fiscale, mai ales din perspectiva prețurilor de transfer, pentru că sunt implicate societăți din același grup, și mai ales dacă vizează jurisdicții diferite.
Având în vedere dinamica pe care o resimțim atât la nivel local, cât și la nivel global (dinamică ce este influențată de decizii geopolitice, prin practicarea unor tarife mărite sau tarife suplimentare, dar și de aceste schimbări de politici fiscale, chit că vin în urma unor directive implementate la nivelul Uniunii Europene), ne așteptăm ca, pe viitor, aceste procese de reorganizare să devină din ce în ce mai numeroase, astfel încât să fie eficientizată activitatea grupului, dar și din ce în ce mai complexe. Având în vedere toate aspectele abordate, recomandăm companiilor din România care vor fi implicate în astfel de reorganizări să fie proactive și să fie cu un pas înaintea schimbării prin realizarea unei documentații robuste, astfel încât să susțină scopul și mai ales beneficiile care pot fi aduse de o astfel de reorganizare.”