Mai jos vezi articolele care se potrivesc criteriilor selectate.
Poți ajusta filtrele din stânga sau le poți reseta pentru a revedea toate materialele avocatnet.ro.
Doi identificatori complet noi urmează să fie introduși în relația contribuabililor cu Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), conform unui proiect de OG inițiat recent. Mai precis, este vorba de numărul de identificare digitală (așa-numitul „CNP fiscal”) și de identificatorul nefiscal.
Un proiect de ordonanță aflat de puțin timp în dezbatere la Ministerul Afacerilor Interne (MAI), introduce obligativitatea obținerii autorizației de securitate la incendiu (ISU) pentru comercianți înainte de emiterea acordului de funcționare, în scopul protecției vieții și sănătății consumatorilor. Aceasta măsură vizează corelarea normelor legale existente în ordonanța privind autorizarea activităților comerciale cu cele din Legea securității la incendiu, prevenind emiterea acordurilor fără respectarea cerințelor de securitate. Comercianții care funcționează fără această autorizație vor avea un termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a ordonanței pentru a se conforma.
O chestiune la care cu siguranță mulți din noi reflectăm este legată de ce se va întâmpla cu adresa noastră profesională de e-mail dacă plecăm din instituția/compania care ne-a angajat. Pentru a avea o imagine clară asupra situației, este nevoie să aflăm, mai întâi, ce este adresa profesională, dar și ce norme se pot aplica în vederea blocării/dezactivării acesteia?
Începând cu prima zi a anului 2026, toți contribuabilii vor fi obligați să aibă conturi bancare pentru a-și putea plăti obligațiile fiscale, conform unui proiect de OG pus recent în dezbatere publică. În acest fel, autoritățile vor să „forțeze” peste un milion de contribuabili să renunțe la plățile în numerar în relația cu Agenția Națională de Administrare Fiscală.
Atât timp cât există popriri înființate la un contribuabil, acesta va trebui să respecte limite mai mici pentru operațiunile cu numerar, așa cum reiese dintr-un proiect de OG pus recent în dezbatere publică. Mai mici, desigur, decât limitele aplicabile în prezent pentru operațiunile cu numerar.
Proprietarii care vor să-și vândă clădirile și terenurile vor trebui să achite mai întâi eventualele datorii pe care le au la Fisc, altfel nu vor putea finaliza tranzacțiile, se arată într-un proiect de OG pus recent în dezbatere. La fel se va proceda chiar și atunci când vorbim de donații de clădiri și terenuri.
„Cel mai mare plan al secolului”, așa numesc mulți ambițiile țărilor membre UE din Europa de Est de a dezvolta o nouă serie de reactoare pentru a produce energie în măsură să le acopere o parte din consum. Din Cehia până în România, țările din fostul bloc sovietic au planuri de a construi cel puțin 12 centrale nucleare în valoare de 130 de miliarde de euro, iar prima dintre acestea va putea funcționa cam peste un deceniu.
Un proiect de OG cu mai multe modificări majore legate de procedura fiscală a fost publicat miercuri în dezbatere de Ministerul Finanțelor (MF). Acesta se referă, în linii mari, la plățile în numerar și cu cardul bancar, la plata obligațiilor fiscale, la eșalonările la plată, la introducerea unor noi identificatori pentru persoanele fizice și alte entități, dar și la vânzarea bunurilor mobile și imobile.
Codurile vestimentare la locul de muncă sunt încă relevante în numeroase sectoare de activitate. Dincolo de cerințele privind ținuta decentă, formală sau mai puțin formală, avem și prevederi legislative care obligă la purtarea unor echipamente de protecție și care, indirect, nu permit atâta libertate vestimentară la locul de muncă. În contextul legislației pe care suntem obligați, la nivel de companie, să o respectăm, pentru a evita conflictele, angajatorii trebuie să se asigure că orice cod vestimentar impus este aplicat în mod nediscriminatoriu, respectă drepturile fundamentale ale angajaților și este justificat de un scop legitim și proporțional.
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) a retras temporar proiectul de hotărâre privind zonele cu emisii scăzute (ZNSE) de la dezbaterea publică, pentru ”consultări suplimentare”. Aceasta, deși măsura trebuia deja adoptată, conform prevederilor Legii 155/2023. În plus, România se află în risc de infringement din cauza calității aerului din mai multe orașe, unde se înregistrează niveluri de poluare peste media înregistrată la nivelul altor țări europene. Propunerea pare a fi retrasă din circuitul legislativ din cauza potențialului de impopularitate pe care un astfel de demers îl poate avea, mai ales în plin an electoral.
