Filtrează articole după
Explicăm Legislația

Activitate ContSters256763

Buna ziua. An 15 ani si jumatate. Nu imi pot preciza numele dar voi spune problema mea. De cand am ajuns la varsta adolescentei (12-13 ani) am inceput sa am probleme cu parintii. Parintii mei sunt oameni extraordinar de destepti, in special tata. Problema e ca datorita modului in care au fost crescuti nu inteleg intru totul drepturile copilului si legatura directa a acestora cu varsta copilului minor. Pentru aceasta problema am citit codul penal si depturile copilului cat si cele ale omului.
Va spun de acum ca nu sunt un om prost, needucat sau imatur(atunci tot comportamentul parintilor mei ar avea logica). Sunt un elev de liceu, la unul din cele mai mari colegii din romania, cu o educatie vasta. Un alt factor ce cauzeaza peste 3/4 din conflicte este situatia materiala pai putin decat modesta a familiei mele.
Concret, lucrurile pentru care vreau sa imi dau in judecata parintii(fapt pentru care ma tem de remuscari) sunt:
a) Ttata ma ameninta ca imi va interzice sa mai iau contact cu anumiti prieteni.(care va asigur sunt oameni foarte normali)
b) Nu primesc bani de buzunar decat sume foarte mici, foarte rar. Din clasele mici 2-3 am intrebat parintii de ce nu imi primesc alocatia ca ceilalti copii. Raspunsul lor a fost:"Eu iti dau alocatia dar apoi tu te imbraci, tu iti iei de mancare, etc." Fapt descurajator. Din fericire de abea acum la liceu pot sa ma bucur de un mic venit constand in bursa de merit pe care trebuie sa o cheluiesc pe haine de care am nevoie, fara a mai ramane cu vreun ban de cheltuiala.
c) De fiecare data cand incerc sa discut o problema cu mama mea, legata de aceste lucruri, devine usor paranoica fiind atenta doar la: "Ne aud vecinii", "Nu mai vorbii in usa ca e ca si de carton", etc, cu insultele de rigoare inserate printre cuvinte. Acest lucru ii distruge concentrarea la subiectul initial refuzand sa discute problema. Dupa ce insist ma insulta in toate felurile, ma face nesimtit si daca incerc sa mai reamintesc subiectul initial, in cazul in care il gaseste ofensator la adresa ei uneori imi aplica cateva lovituri cu palma ori tocul papucului ei medicinali cu talpa de jumatate de kilogram(cea din urma s-a intamplat doar de vreo 3 ori) amenintandu-ma ca "ea m-a facut ea ma omoara", si multe alte amenintari morbide, inventive si furioase. Cand poate chiar merit "o usoara corectie" sunt doar insultat. Problema cu mama mea e ca nu accepta maturizarea mea.
d) Desi fac tot felul de treburi prin casa si ajut cum pot, cand pot, spal vase, imi fac de mancare cand nu e, duc gunoiul, fac cumparaturi zilnice, tot mi se reproseaza ca sunt un parazit in aceasta casa si ca nu merit nimic.
e) Daca am cerut voie sa merg la un concert, si a fost prima oara in viata mea cand am facut asta, mama nu a fost de acord motivl fiind faptul ca genul muzical nu era ii placea mamei mele(nu continea nici macar injurii, era muzica electronica). Vazand ca mama e pornita impotrica mea, am apelat la tata care a aceptat, mai apoi incepind sa ii para rau, dupa discutii cu mama.
In cazul excursiilor intampin deasemenea probleme pe motivul 'nu meriti', niciodata detaliat concret. Dupa lungi rugaminti reusesc tot discutand cu tata. Mama fiind pornita impotriva mea.
Exemplu: Asta seara m-a contactat un prieten sa ma intrebe daca merg maine cu el si alti prieteni la strand. Nu am mai facut asta vreodata bineinteles deoarece niciodata nu mi s-a permis dar am incercat si acum spunandui mamei ca platesc eu si biletul din bursa. Raspunsul a fost neintemeiat si categoric nu. Vazand ca insist mama l-a sunat pe tata, care e plecat din oras. Trezit din somn tata mi-a spus suparat ca nu mai am voie sa ies din casa pana nu vine el. Consider aceasta o violare a dreptului la libertate.
f) In totdeauna exista motivul ca nu invat. intrebarea mea e cum iau bursa atunci(la liceul la care sunt)? Si cum am ajuns pana aici, si olimpic la unele materii?
Ma tem sa depun plangere la Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului acestia ii vor amenda pe parint fapt care doar ar inrautatii situatia financiara a familiei, si ar strica relatia parinte-fiu. Chiar am nevoie de sfatul unui profesionist in domeniu inainte de a trece la fapte. Pana la urma vreau si eu o viata sociala si sa nu cad in depresie deci nu mai pot astepta sa rasoare soarele si pe strada mea.
As dori un raspuns mai complex nu doar adreseazate Protectiei Copilului. Va multumesc.