Din ce am citit eu în lege și am înțeles din ea, nu se schimbă nimic la statutul legal, atâta vreme cât bicicleta corespunde tehnic categoriei L1e-A.
Deci nu sunt obligatorii:
- Înregistrarea sau înmatricularea vehiculului
- Asigurarea de Răspundere Civilă Auto (RCA)
- Permis de conducere autovehicule categoria AM sau alte categorii
Problema e că, dacă vrei să fii în siguranță dpdv. legal la o oprire în trafic, îți va trebui un certificat de conformitate emis la cerere de Registrul Auto Român (RAR) care să ateste că bicicleta ta motorizată corespunde cerințelor tehnice ale categoriei de vehicul din care face parte. Asta dacă nu vine deja împreună cu bicicleta la cumpărare. Majoritatea nu vin, în special ”kit”-urile asamblate acasă, care reprezintă o bună parte dacă nu majoritatea bicicletelor motorizate de pe străzi. Altfel, când vei fi oprit de poliție, dacă vor insista pentru că așa vor ei și pentru că pot, vor spune că bicicleta nu corespunde, chiar și atunci când corespunde, atât timp cât nu poți să le prezinți certificatul de conformitate. Îți vor întocmi proces verbal și eventual și dosar penal, iar după trebuie să mergi în instanță, să contești, să vii cu certificat doveditor cum că nu, nu e un moped sau altceva.
Acum am realizat, am omis sau uitat pentru REGULAMENTUL (UE) NR. 168/2013 în ANEXA I (Clasificarea vehiculelor) să citez exact subcategoria relevantă:
Subcategorii: L1e-A
Denumirea categoriei: Bicicletă cu motor
Criterii suplimentare de clasificare în subcategorii:
9. bicicletele proiectate pentru pedalare dotate cu un mod de propulsie auxiliar cu scopul principal de a ajuta la pedalare și
10. puterea de ieșire a sistemului auxiliar de propulsie este întreruptă în momentul în care vehiculul atinge o viteză ≤ 25 km/h și
11. puterea nominală sau netă continuă maximă ( 1 ) ≤ 1 000 W și
12. o bicicletă cu motor cu trei sau patru roți care corespunde criteriilor specifice suplimentare de subclasificare 9-11 este considerată echivalentă
din punct de vedere tehnic cu un vehicul L1e-A cu două roți
Subcategorii: L1e-B
Denumirea categoriei: Moped cu două roți
Criterii suplimentare de clasificare în subcategorii:
9. orice alt vehicul din categoria L1 care nu poate fi clasificat conform criteriilor 9-12 ale unui vehicul L1e-A
Notele explicative la anexele I-VIII
( 1 ) Limitele de putere din anexa I se bazează pe puterea nominală continuă maximă, pentru vehiculele cu propulsie
electrică, și puterea netă continuă, pentru vehiculele propulsate cu un motor cu ardere. Greutatea unui vehicul este
considerată egală cu masa vehiculului în ordine de mers.
Doar ipotetic. Nu, nu sunt deținător de tandem, nu circul și nici nu am circulat cu așa ceva până acum în România, implicit nici singur, nici cu vreun partener ciclist. Doar exploram posibilitățile și această dilemă mi-a trecut prin minte de îndată ce am revizitat Codul Rutier.
Să zicem că un răspuns definitiv la această speță ar putea influența semnificativ un studiu de piață pentru diverse tipuri de biciclete în România...
Ca de exemplu bicicletele taxi care circulă fără probleme în alte țări Europene și nu numai, dar ar fi problematice în contextul legal din România odată ce încerci a transporta una sau mai multe persoane cu ea.
O bicicletă tandem, dacă ar fi legală la circulație pe drumurile publice cu unul sau mai mulți bicicliști auxiliari sau pasageri, depinde cum aceștia sunt priviți în lumina legii, ar putea constitui o breșă sau o portiță legală pentru a putea transporta pasageri legal.
Într-un context legal tot mai restrictiv în timpurile actuale, chiar în general vorbind, suntem nevoiți să identificăm orice spațiu de manevră legală rămas pentru a naviga prin el ca să ne rezolvăm treburile. Acestea sunt vremurile în care trăim.
Nu e nevoie de nicio scuză. Nu e cu supărare. Chiar din contră, vă mulțumesc pentru interacțiunea de până acum.
Conform REGULAMENTUL (UE) NR. 168/2013 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI
din 15 ianuarie 2013
privind omologarea și supravegherea pieței pentru vehiculele cu două sau trei roți și pentru
cvadricicluri:
Articolul 2 (Domeniu de aplicare)
(1) Prezentul regulament se aplică tuturor vehiculelor cu
două sau trei roți și cvadriciclurilor astfel cum sunt clasificate
la articolul 4 și în anexa I („vehicule din categoria L”) destinate
să circule în rețeaua rutieră publică, inclusiv vehiculelor din
această categorie proiectate și fabricate în una sau mai multe
etape, precum și sistemelor, componentelor și unităților tehnice
separate, ca și pieselor și echipamentelor proiectate și fabricate
pentru a funcționa pe aceste vehicule.
Prezentul regulament se aplică și motocicletelor „enduro” [L3e-
AxE (x = 1, 2 sau 3)], motocicletelor „trial” [L3e-AxT (x = 1, 2
sau 3)] și vehiculelor grele de teren de tip „Quad” (L7e-B) astfel
cum sunt clasificate la articolul 4 și în anexa I.
(2) Prezentul regulament nu se aplică următoarelor vehicule:
(h) vehiculele cu pedale cu pedalare asistată echipate cu un
motor electric auxiliar cu puterea nominală continuă mai
mică sau egală cu 250 W, a cărui asistare este întreruptă
atunci când ciclistul încetează să pedaleze sau este redusă
progresiv pe măsură ce viteza vehiculului crește, fiind
întreruptă complet înainte ca viteza vehiculului să atingă
25 km/h;
(j) vehiculele neprevăzute cu cel puțin un loc șezând;
(k) vehiculele echipate cu un loc șezând pentru conducător al
cărui punct R se află la o înălțime ≤ 540 mm, în cazul
categoriilor L1e, L3e și L4e, sau la o înălțime ≤ 400 mm,
în cazul categoriilor L2e, L5e, L6e și L7e.
Articolul 3 (Definiții)
29. „loc șezând” înseamnă:
(a) o șa în care stă fie conducătorul, fie un pasager, care
este folosită prin încălecare; sau
(b) orice scaun în care poate sta cel puțin o persoană de
dimensiunile unui manechin antropomorf cores
punzător unui adult de sex masculin, de dimensiunea
50 percentile, în cazul conducătorului;
35. „putere nominală continuă maximă” înseamnă puterea
maximă în 30 de minute la arborele de ieșire al unui
motor electric, conform Regulamentului CEE-ONU nr. 85;
Articolul 4 (Categorii de vehicule)
(1) Vehiculele din categoria L cuprind vehicule motorizate cu
două, trei și patru roți conform categoriilor definite la prezentul
articol și în anexa I, inclusiv bicicletele cu motor, mopedele cu
două și trei roți, motocicletele cu două și trei roți, motocicletele
cu ataș, vehiculele rutiere de tip „Quad” ușoare și grele și cvadri
mobilele ușoare și grele.
(2) În sensul prezentului regulament, sunt valabile urmă
toarele categorii și subcategorii de vehicule, conform
dispozițiilor din anexa I:
(a) vehicule din categoria L1e (vehicule cu motor ușoare cu
două roți), cu subcategoriile:
(i) vehicule L1e-A (biciclete cu motor);
(3) Vehiculele din categoria L enumerate la alineatul (2) sunt
clasificate și după modul de propulsie:
(a) propulsate de un motor cu ardere internă:
— cu aprindere prin compresie (CI);
— cu aprindere prin scânteie (PI);
(b) propulsate de un motor cu ardere externă, de un motor cu
turbină sau cu piston rotativ; în scopul respectării cerințelor
de mediu și de siguranță în funcționare, orice vehicul
echipat cu un astfel de sistem de propulsie este asimilat
unui vehicul propulsat de un motor cu ardere internă de
tip PI;
(c) propulsate de un motor care funcționează cu aer precom
primat ale cărui emisii de poluanți și/sau gaze inerte nu
depășesc nivelurile prezente în mediu; în ceea ce privește
cerințele de siguranță în funcționare, precum și cele legate
de rezervorul și circuitul de carburant, orice vehicul echipat
cu un astfel de sistem de propulsie este asimilat unui vehicul
care funcționează cu carburant gazos;
(d) propulsate de un motor electric;
(e) un vehicul hibrid care combină orice configurație de
propulsie menționată la literele (a), (b), (c) sau (d) din
prezentul alineat sau orice combinație multiplă a acestor
configurații de propulsie, inclusiv o combinație de mai
multe motoare termice și/sau electrice.
ANEXA I (Clasificarea vehiculelor)
Categoria: L1e-L7e
Denumirea categoriei: Toate vehiculele din categoria L
Criterii de clasificare comune:
1. lungime ≤ 4 000 mm sau ≤ 3 000 mm pentru vehiculele L6e-B sau ≤ 3 700 mm pentru vehiculele L7e-C și
2. lățime ≤ 2 000 mm sau ≤ 1 000 mm pentru vehiculele L1e sau ≤ 1 500 mm pentru vehiculele L6e-B sau L7e-C și
3. înălțimea ≤ 2 500 mm și
Categoria: L1e
Denumirea categoriei: Vehicul ușor cu două roți motorizat
Criterii de clasificare comune:
4. două roți și mod de propulsie precizat la articolul 4 alineatul (3) și
5. cilindree ≤ 50 cm3 în cazul în care un motor PI cu ardere internă face parte din configurația de propulsie a vehiculului și
6. viteza maximă constructivă a vehiculului ≤ 45 km/h și
7. putere nominală sau netă continuă maximă ( 1 ) ≤ 4 000 W și
8. masa maximă = masa admisibilă din punct de vedere tehnic declarată de producător și
Conform OUG (R) 195 12/12/2002 republicat/consolidat 26.05.2025 :
Articolul 6
În sensul prezentei ordonanțe de urgență, expresiile și termenii de mai jos au următorul înțeles:
10. bicicletă - vehiculul prevăzut cu două roți, propulsat prin forța musculară, cu ajutorul pedalelor ori manivelelor. Sunt asimilate bicicletei vehiculele cu pedale cu pedalare asistată echipate cu un motor electric auxiliar cu puterea nominală continuă mai mică sau egală cu 250 W, a cărui asistare este întreruptă atunci când ciclistul încetează să pedaleze sau este redusă progresiv pe măsură ce viteza vehiculului crește, fiind întreruptă complet înainte ca viteza vehiculului să atingă 25 km/h, precum și bicicletele cu motor, astfel cum sunt prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 168/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 ianuarie 2013 privind omologarea și supravegherea pieței pentru vehiculele cu două sau trei roți și pentru cvadricicluri;
Articolul 12
(4) Este interzisă conducerea pe drumurile publice a altor vehicule decât cele care trebuie înmatriculate sau înregistrate, vehiculele trase sau împinse cu mâna, bicicletele și trotinetele electrice.
Am încercat să citez toate articolele relevante din legea națională dar și din regulamentul Uniunii Europene relevant și de asemeni citat în legea națională, într-o manieră exhaustivă sper eu. Sper să nu mai fi omis și altceva. Inclusiv unele articole mai puțin relevante dar cu legătură cu definiția legală a unei biciclete, clarificând cât se poate de bine ce constituie dar și ce nu constituie o bicicletă dpdv. legal.
Într-adevăr, nu se menționează specific nimic nicăieri, nici în definiția bicicletei conform legii naționale, nici în definiția ei conform regulamentului Uniunii Europene citat și în legea națională, despre numărul de ”locuri șezânde” pe care o bicicletă le poate avea prin definiția ei legală, implicit nici vreo limită asupra numărului acestora.
Evident vorbim acum de bicicletele permise la circulația pe drumurile publice, ca și până acum.
În definiția bicicletei, conform legislației naționale și regulamentului EU, de asemenea nu se specifică în mod expres vreo limită asupra numărului de ocupanți. Un loc unde pare că se insinuează faptul că este de așteptat ca bicicleta să aibă un singur ocupant este în OUG (R) 195 12/12/2002 republicat/consolidat 26.05.2025, Art. 6, pct. 10. unde se menționează cuvântul ”ciclistul” la numărul singular, în cazul părții unde este definită și bicicleta asistată electric, asimilată ca parte a definiției bicicletei. Dar, în opinia mea, nu cred că are vreo relevanță lucrul acesta. Un alt loc unde se insinuează singularitatea conducătorului unei biciclete ar fi REGULAMENTUL (UE) NR. 168/2013, Art. 3, pct. 29. (a).
Totuși legea nu clarifică sau definește exact cine este considerat conducătorul bicicletei și cine este pasager, sau dacă biciclistul sau bicicliștii secundari din spatele celui care e în controlul ghidonului virator și al frânelor sunt asimilați ori considerați și ei ca fiind conducători ai bicicletei și nu pasageri. Aici e dilema. Avem nevoie a ști clar dacă toți ocupanții cu loc pe scaun ori șa ai unei biciclete tandem sunt considerați conducătorii bicicletei sau doar unul singur, cel de la ghidonul virator cu acționarea la frâne, iar restul pasageri. Pentru că regulamentul de aplicare al codului rutier, REGULAMENT (A) 04/10/2006 consolidat 10.07.2024 al OUG (R) 195 12/12/2002 republicat/consolidat 26.05.2025, spune clar la Articolul 161, alin. (2), pe care l-am citat mai sus, că se interzice transportul pasagerului sau pasagerilor adulți.
Desigur, în practică, în realitate, în circulație pe străzi, e puțin probabil să fii oprit de poliție dacă ești văzut circulând împreună cu altcineva pe un tandem, dar idea e că, funcție de cum sunt aceste legi interpretate de agenții poliției de circulație, poți fi oprit și sancționat dacă aceștia consideră că încalci legea circulând cu aceste biciclete împreună și cu alți bicicliști pe ele (adică întreaga idee din spatele acestor biciclete), urmând ca tu să încerci să contești aplicarea sancțiunii în instanță, neștiind măcar dacă te poți apăra în vreun fel cu legea sau dacă chiar ești nevinovat.
Să zicem că în practică te vor ignora 99,9% dintre agenți. Ce faci dacă vei fi implicat într-un accident rutier, chiar dacă acesta nu s-a întîmplat din vina ta sau a colegului ciclist cu care circuli? Vei fi de data aceasta probabil sancționat pentru faptul că circulă 2 sau mai mulți adulți pe o bicicletă tandem? Va fi sancționat și colegul sau colegii cicliști de pe bicicletă? Sau numai cel care o conducea? Asta în primul rînd dacă își pot da seama în urma investigației cine era la ”cârme” și cine pedala, dar divagăm. Pentru că mereu în aceste cazuri agenții vor avea atenția atrasă de orice neregulă pot găsi la ambele vehicule implicate și la conducătorii acestora.
Minunat ar fi dacă există bicicliști de tandem care ne-ar putea împărtăși experiențele lor și dacă au avut vreun eveniment cu poliția în legătură cu speța discutată. Evident, intervenția specialiștilor în drept, specializați în Codul Rutier și sau legislația relevantă definirii constructive a vehiculelor și autovehiculelor ar fi ideală.
Conform OUG (R) 195 12/12/2002 republicat/consolidat 26.05.2025 :
Articolul 73
Regulile pentru circulația pe drumurile publice a bicicletelor, a trotinetelor electrice, a vehiculelor cu tracțiune animală, a conducătorilor de coloane militare, cortegii, grupuri organizate, precum și de animale se stabilesc prin regulament.
Care ne trimite la:
REGULAMENT (A) 04/10/2006 consolidat 10.07.2024 :
Articolul 161
(2) Se interzice conducătorului de bicicletă să transporte o altă persoană, cu excepția copilului în vârstă de până la 7 ani, care poate fi transportat pe bicicletă, de către un adult, numai dacă vehiculul este prevăzut din construcție cu un suport special sau dacă are montat un dispozitiv omologat.
Se înțelege că, legal vorbind, bicicletele tandem (biciclete prevăzute prin construcție cu 2 locuri normale pentru adulți și 2 butuci pedalieri, evident cu pedale și transmisie pentru antrenarea bicicletei în mișcare de către ambii ocupanți/bicicliști, dar dirijată doar de un singur biciclist, cel care ar fi legal considerat conducătorul bicicletei, celălalt fiind considerat pasager) ar fi interzise la circulație pe drumurile publice în România?
Din cât cunosc și din cât am reușit să cercetez pe această speță, nu există încă un cadru legal care reglementează, sau mai corect spus, permite sau legalizează acest tip de vehicul pe drumul public. Cu alte cuvinte, înțeleg că aș putea fi amendat pentru conducerea unei astfel de biciclete împreună cu alt biciclist pe drumul public și probabil chiar și exclusiv pe pista de biciclete special amenajată.
O să încerc să simplific întrebarea, să mă fac mai clar:
Sînt capabil să merg în persoană să îmi rezolv treaba dar din varii motive (nu am timp, sînt plecat (din țară, etc.) ) nu pot fi prezent în persoană să umblu să întocmesc și să semnez acte pentru, de exemplu, vînzare, cumpărare, donație, înmatriculare sau radiere autovehicul, comodat, etc. Este absolut necesar să dovedesc că nu îmi pot exercita capacitatea de exercițiu argumentînd că, de exemplu aș avea o problemă medicală ori alte potențiale condiții cerute de lege? Nu este posibil ca pur și simplu, din proprie voință și fără vreun motiv bine întemeiat să îmi deleg un reprezentant legal și să-l împuternicesc să se ocupe de și să semneze documente în locul meu, desigur în urma unei împuterniciri pe care o semnez și înregistrez/legalizez la un notar public?
O procură. Este o procură condiționată de dovedirea incapacității de exercițiu? Nedeplasabilitate, handicap, alte probleme de sănătate, etc. ?
Este posibilă în legislația actuală din România delegarea reprezentării legale către un reprezentant legal de către o persoană cu capacitate de exercițiu, fără motiv (cum ar fi incapacitatea de exercițiu din motive medicale sau altele, mai puțin, desigur, în cazurile în care persoana în cauză ce dorește reprezentare este un ”interzis judecătoresc” sau alte cazuri de genul), pur voluntar, prin semnătură, legalizare notarială și toată procedura necesară? De interes în special pentru întocmire acte, acord consimțămînt, proceduri legale/birocratice în legătură cu exercițiul drepturilor/controlului asupra bunurilor, dar și pentru reprezentare în litigii.
avocatnet.ro explicăm legislația
