Excepþia puterii lucrului judecat

Puterea lucrului judecat nu este reglementată în mod expres ca efect al hotărârii judecătoreşti, ci ca o prezumţie legală absolută irefragabilă în art.1201 c.civ. şi ca o excepţie procesuală de art.163 c.proc.civ.
Potrivit art.1201 c.civ., este lucru judecat atunci când a doua cerere în judecată are acelaşi obiect, este întemeiată pe aceeaşi cauză şi este între aceleaşi părţi, făcută de ele şi în contra lor în aceeaşi calitate.
Din examinarea art.1201 c.civ., reiese că autoritatea lucrului judecat este condiţionată de tripla identitate a celor trei elemente : obiect, cauză şi părţi.
Identitatea de obiect impune ca pretenţiile formulate prin cea de-a doua cerere să fie aceleaşi cu pretenţiile formulate prin prima cerere sau dacă obiectul este formulat diferit în cele două cereri dar scopul urmărit de reclamant este acelaşi ori dacă dreptul ce formulează obiectul celei de-a doua judecăţi în primul proces a fost invocat pe cale incidentală.
Există identitate de cauză ori de câte ori temeiul a două cereri în instanţă este acelaşi.
Identitatea de părţi presupune aceleaşi părţi în aceeaşi calitate , personal sau prin reprezentanţii lor, într-o pricină pentru care s-au mai judecat la o dată anterioară.
Excepţia puterii lucrului judecat este o excepţie de fond care are drept scop evitarea pronunţării unor hotărâri contradictorii în aceeaşi cauză.
Excepţia puterii lucrului judecat este o excepţie peremptorie si absolută (are caracter imperativ).

Prin urmare, trebuie anexata la cerere sau intampinare copie dupa hotararea judecatoreasca definitiva si irevocabila.

Mulţumesc Elis, mai am unele nedumeriri, dar trebuie să fiu foarte atent cum le formulez.

Posteaza-le pe forum .....si daca sunt neclaritati se va solicita lamuriri :)

Când scopul este acelaşi,(repararea prejudiciului cauzat), dar la prima instanţă nu se cere ajungerea lui ci doar obţinerea unui temei de drept de care ar depinde atingerea lui ulterioară pe cale administrativă, (cererea pentru refuz soluţionare cerere de către autoritatea administrativă pârâtă, fiind respinsă), iar la a doua cerere, părţile fiind aceleaşi, se cere direct repararea prejudiciului cauzat. Este identitate de scop ?
De menţionat că la primul proces nu se judecă pe fond temeiul invocat.