Sunt o persoană cu handicap grav permanent. DGASMB îmi refuză un drept pe baza unei Metodologii Interne și mă obligă să mă supun unui stres administrativ inutil.

În Planul Individual de Recuperare (PIR) emis de Comisia de Evaluare, sunt incluse măsuri obligatorii și esențiale pentru menținerea sănătății, inclusiv evitarea stresului administrativ și a conflictelor.


Cât de puternic este argumentul PIR-ul (Act Superior de Protecție) vs. Metodologia Internă DGASMB (Normă Inferioară) în fața Tribunalului de Contencios Administrativ, având în vedere că Decizia DGASMB contravine unei măsuri de protecție obligatorii?

Dacă mă reprezint singur și solicit judecarea doar pe baza actelor (în scris) și în lipsă, pentru a respecta indicațiile din PIR, este afectată în mod negativ șansa de câștig pe fond?

În cazul pierderii, este instanța sensibilă la solicitarea mea de scutire/eșalonare a cheltuielilor DGASMB, invocând diagnosticele severe, paralizia și PIR-ul ca dovadă a vulnerabilității financiare și medicale?