Rămâi informat cu avocatnet.ro, acum și pe Google News. Click aici și apasă pe urmărește-ne (follow sau steluță)!
Procedura de insolvență a primit de curând ceva modificări importante la nivel de reglementare, printr-o ordonanță de urgență a Guvernului. Printre acestea se numără și chestiuni ce vizează creditorii cu creanțe curente, iar modificările le sunt favorabile, potrivit unui specialist: soluționarea mai rapidă a cererilor de plată și de trecere la faliment făcute de creditorii curenți având acum niște termene clar stabilite (chiar dacă relativ scurte pentru unele cazuri), dar și posibilitatea de a cere executarea silită pentru datoriile neonorate, născute în timpul procedurii și care sunt mai vechi de 60 de zile. Citește articolul
Fiscul poate acorda eșalonarea la plată a datoriilor fiscale contribuabilului care îndeplinește anumite condiții, printre care se numără și obligația de a veni cu o garanție. Se stabilește o perioadă, un grafic de rambursare și pe perioada respectivă nu se face executarea silită a datornicului pentru sumele eșalonate. Dar mai sunt și alte avantaje ale eșalonării. Am notat astăzi câteva aspecte despre procedura eșalonărilor pe care le vi le prezentăm în cele ce urmează. Citește articolul
Legislația în vigoare prevede că inclusiv angajații au posibilitatea să ceară insolvența companiei la care lucrează, însă numai dacă se acumulează datorii salariale peste o anumită valoare. Citește articolul
Din legislația insolvenței aflăm că orice executare silită începută se suspendă la momentul în care se deschide o procedură de insolvență, pentru că toți creditorii firmei cu probleme financiare își vor recupera banii, conform regulilor procedurale și după anumite preferințe, în cadrul procedurii efective de insolvență, nu în afara ei. Recent, Legea insolvenței a primit o modificare care ne indică posibilitatea de a se porni executări silite pentru datorii acumulate în perioada procedurii. Specialiștii văd însă unele probleme aici. Citește articolul
O serie de modificări legislative pentru insolvența companiilor, intrate marți în vigoare, se concentrează destul de mult pe apărarea intereselor statului. De exemplu, nu se mai poate obține intrarea în insolvență a firmelor unde creanțele bugetare sunt de la 50% în sus (din totalul creanțelor). Practicienii în insolvență au criticat modificările încă de când au fost puse în dezbatere, calificând urmările unei atare condiționări ca premisă pentru o stare de insolvență continuă, nedeclarată. În plus, aceștia au invocat și lipsa urgenței acestor modificări legislative. Citește articolul
Legea insolvenței a fost de curând modificată prin ordonanță de urgență, act în care se regăsesc două măsuri importante pentru societățile intrate în insolvență, în perioada de observație, pentru a se evita ajungerea lor la faliment: conversia datoriilor bugetare în acțiuni și reducerea de până la 50% a creanțelor bugetare negarantate. Măsurile nu se pot cumula, iar beneficiul lor e condiționat de anumite criterii legale. Citește articolul
Cererea de intrare în insolvență a unei companii cu datorii este respinsă în situația în care nu se dovedește notificarea Fiscului despre intenția acesteia, reiese dintr-un act normativ apărut recent în Monitorul Oficial, care a adus modificări majore la legislația insolvenței. Citește articolul
Companiile care au probleme financiare pot cere insolvența numai dacă datoriile pe care le au la stat reprezintă mai puțin de jumătate din totalul datoriilor pe care le au, reiese dintr-o ordonanță de urgență publicată recent în Monitorul Oficial. În acest fel, autoritățile vor să oprească firmele să mai ceară insolvența doar cu scopul de a evita plata datoriilor la stat. Citește articolul
Autoritatea de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal din Bavaria a elaborat recent o listă a unor tipuri de prelucări în cazul cărora este necesară o evaluare a impactului asupra drepturilor și obligațiilor persoanelor vizate. Evaluarea impactului asupra protecției datelor este o obligație impusă prin Regulamentul general privind protecția datelor. Citește articolul
Există două modalităţi de acţiune împotriva executării silite, și anume suspendarea executării silite și încetarea executării silite, iar contribuabilii beneficiază de o serie de înlesniri la plata obligațiilor fiscale restante. Citește articolul