Un proiect de lege cu ample modificări la Legea insolvenței, printre care se numără înlocuirea mandatului ad-hoc cu acordul de restructurare și modificarea concordatului preventiv, a fost propus recent pentru adoptare la Camera Deputaților, după ce a trecut deja de Senat. Citește articolul
Instituțiile bancare, cele nebancare (IFN) și casele de amanet vor avea obligația de a informa clienții despre procedurile insolvenței persoanelor fizice, pe suport durabil, cât și prin intermediul unei plachete, în timp ce toți comercianții vor trebui să afișeze la loc vizibil un afiș prin care să le aducă la cunoștință despre soluționarea alternativă a litigiilor (SAL) din cadrul Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC). Noile obligații se regăsesc în două proiecte de ordine ale ANPC. Citește articolul
Anumite reguli speciale pentru insolvențe, care s-au aplicat în timpul stării de alertă, ar urma să fie reintroduse pentru încă un an, conform unui proiect de lege adoptat azi la Senat. Printre prevederile din proiect se numără și ideea ca solicitarea intrării în procedura insolvenței să redevină opțională pentru datornici, însă specialiștii consultați de redacția noastră spun că acest lucru n-ar fi o idee bună. Citește articolul
Imposibilitatea adoptării unei hotărâri în adunarea creditorilor convocată pentru aprobarea planului de reorganizare, din lipsă de cvorum nu echivalează cu votul negativ asupra planului de reorganizare, a decis Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) într-o decizie pronunțată la începutul acestei luni și care a fost azi publicată și în Monitorul Oficial. Citește articolul
Solicitarea intrării în procedura insolvenței a fost opțională în timpul stării de alertă. Astfel, odată cu terminarea acesteia, din 9 martie 2022 curge din nou termenul legal în care cei ce se află în stare de insolvență trebuie să ceară tribunalului intrarea în procedura specială. Citește articolul
Regulile eșalonării clasice la plată, așa cum numim mecanismul pentru a-l diferenția de eșalonarea simplificată la plată, au fost modificate luna asta prin ordonanță a Guvernului. Deși aplicabilitatea mecanismului a fost extinsă, specialiștii spun că sunt destul de puțini contribuabilii care pot beneficia de schimbări. Citește articolul
Codul muncii a suferit nu mai puțin de nouă modificări în acest an. De la eliminarea unor obligații referitoare la documentele de muncă, la introducerea semnăturii electronice în relațiile de muncă, noi amenzi și obligații, le prezentăm pe toate în ordinea apariției lor de la începutul lui 2021. Citește articolul
Cu toate măsurile de ajutor oferite de stat pentru mediul de afaceri în contextul pandemiei, în 2020 s-a înregistrat o scădere semnificativă a numărului de dosare de insolvență înregistrate, comparativ cu 2019. Ar fi însă incomplet să ne uităm doar la această parte a situației și să nu privim lucrurile și în perspectivă: numărul companiilor în stare de insolvență iminentă este cel mai ridicat, potrivit unor specialiști. Cum măsurile de ajutor ale statului nu vor putea fi oferite la nesfârșit, ne rămâne să ne uităm la unele modificări ale legislației insolvenței care vor ajuta mediul de afaceri - dar să vină în timp util. Citește articolul
În contextul pandemiei de coronavirus, firmele care nu reușesc să se înțeleagă în mod amiabil cu partenerii de afaceri și care decid să apeleze la diverse modalități de recuperare a datoriilor de la aceștia (precum procedurile judiciare, arbitrajul, executarea silită, dar și procedura insolvenței) trebuie să ia în calcul, în momentul luării unei astfel de decizii, și diferența dintre insolvență și insolvabilitate. Mai exact, trebuie să țină cont de faptul că, în procedura de insolvență, nu se verifică insolvabilitatea (adică situația în care pasivul unui contribuabil e mai mare decât activul acestuia). Insolvența înseamnă pur și simplu că o firmă nu are disponibilități bănești, adică bani în conturi sau în casă, fără a lua în calcul ce alte active ar avea, pe care le-ar putea valorifica într-un fel sau altul. Citește articolul
Pandemia de coronavirus a determinat o serie de incertitudini în parteneriatele de afaceri, astfel că din ce în ce mai multe firme caută soluții de recuperare cât mai rapidă a datoriilor. În acest sens, principalele proceduri de recuperare a creanțelor pentru care se poate opta sunt, în afară de calea amiabilă, procedurile judiciare, arbitrajul, executarea silită, dar și procedura insolvenței. Trecem în continuare în revistă principalele modalități de recuperare a creanțelor, astfel cum se prezintă acestea, ca importanță, în opinia specialiștilor, proceduri la care se poate apela atunci când creditorii nu reușesc să obțină, în mod amiabil, o înțelegere cu debitorul în scopul recuperării datoriilor. Citește articolul