ANRMAP: Precizari asupra modificarilor aduse normelor privind contractele de achizitie publica

HG nr. 834/2009 a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 515 din 27 iulie 2009.

Potrivit ANRMAP, pentru rezolvarea situatiilor in care sunt prezentate oferte aparent subevaluate, varianta de lucru in care se lua in considerare posibilitatea de eliminare automata a ofertelor cu un pret inferior unui prag valoric minim nu a putut fi acceptata. Aceasta afirmatie a fost sustinuta atat de prevederile Art. 55 din Directiva 18/2004/CE (a carui transpunere este realizata in cuprinsul art. 202 si 203 din OUG 34/2006) cat si de jurisprudenta Curtii Europene de Justitie.

Verificari detaliate pentru ofertele cu un pret mai mic cu 15% din valoarea contractului

ANRMAP precizeaza, intr-o analiza asupra HG nr. 834/2009, ca prin noul act normativ s-a urmarit impunerea unui anumit gen de comportament al autoritatii contractante in cazul aparitiei unor astfel de situatii. Astfel, comisia de evaluare este obligata sa efectueze verificari detaliate pentru oferta care prezinta un pret mai mic cu 15% fata de valoarea estimata a contractului respectiv sau, in cazul in care exista un nivel mare de competitie, fata de valoarea medie a ofertelor admisibile prezentate (art. 361 din hotarare).

In scopul efectuarii unor astfel de verificari, autoritatea contractanta va solicita ofertantului informatii suplimentare privind, dupa caz, preturile la furnizori, situatia stocurilor de materii prime si materiale, modul de organizare si metodele utilizate in cadrul procesului de lucru, nivelul de salarizare a fortei de munca, performantele si costurile implicate de anumite utilaje sau echipamente de lucru.

Rezolvarea situatiilor in care oferta depaseste valoarea estimata a contractului

Pentru rezolvarea situatiilor in care sunt prezentate oferte al caror pret depaseste valoarea estimata a contractului de achizitie publica, practica arata ca o serie de proceduri au fost anulate din acest motiv, desi raspunsul pietei la momentul respectiv era corect si existau resurse bugetare care puteau fi disponibilizate. Pe de alta parte, nici cazurile in care a existat suspiciunea existentei anumitor “intelegeri” intre ofertanti sau subevaluarea intentionata a valorii estimate nu pot fi ignorate.

Luand in considerare ambele fatete ale problemei, solutia propusa in cadrul art. 36 alin. (2) lit. e1) din hotarare este de a se acorda dreptul autoritatii contractante sa accepte o astfel de abatere daca dispune de fondurile necesare incheierii contractului, dar numai intr-o limita de maxim 10% si numai daca prin aceasta suplimentare nu se depasesc pragurile valorice care marcheaza obligatia trecerii de la un tip de procedura (cum ar fi cererea de oferte), la un alt tip de procedura (cum ar fi licitatia deschisa).

Trebuie evitate situatiile in care o constructie importanta este atribuita unei ”firme de apartament”

Potrivit ANRMAP, problematica criteriilor de calificare utilizate reprezinta adesea un element de distorsionare a competitiei. Interpretarea practica a principiului proportionalitatii, mai ales in ceea ce priveste stabilirea unor astfel de criterii, genereaza in continuare probleme, iar efectul cel mai grav este cel prin care accesul la procedurile de atribuire este blocat in mod artificial - de cele mai multe ori, exclusiv in detrimentul ofertantilor autohtoni.

In acest sens, ANRMAP considera ca o cuantificare a modului de aplicare a acestui principiu, acolo unde este posibil, era absolut necesara. ”Ca si in alte situatii intalnite in practica achizitiilor publice, problema trebuie privita si din perspectiva opusa, respectiv trebuie evitate situatiile in care o constructie importanta este atribuita unei firme „de apartament”, care nu beneficiaza de capacitatea necesara pentru a face fata unei astfel de provocari ” ,subliniaza ANRMAP.

Eliminarea excesului de conditii restrictive in cadrul documentatiei de atribuire

Prevederile art. 9 din hotarare isi propun sa fixeze anumite baraje in calea excesului de conditii restrictive stabilite in cadrul unor documentatii de atribuire, cel putin din punct de vedere al experientei similare, cifrei de afaceri sau a anumitor indicatori financiari.

Tendinta autoritatilor contractante de a solicita in exces anumite acte sau documente nerelevante, precum si abordarea pur birocratica a unor erori de forma ale documentelor prezentate de catre ofertanti, sunt elemente care reprezinta, de asemenea, bariere in calea asigurarii unei competitii reale.

Din acest motiv, ANRMAP considera ca propunerea de inlocuire, intr-o prima faza, a setului de documente de calificare cu o declaratie pe proprie raspundere, este perfect rezonabila si se regaseste ca norma in cadrul art. 11 alin. (4) din hotarare. Este evident ca autoritatea contractanta trebuie sa intre in posesia unor informatii certe cu privire la modul de indeplinire a criteriilor de calificare, dar solicitarea unor documente edificatoare in acest sens va fi adresata numai potentialului castigator al competitiei, evitandu-se astfel un consum inutil de resurse din partea celorlalti competitori.

In acelasi context, ANRMAP evidentiaza prevederile art. 80 alin. (1) si (3) in care se reglementeaza modalitatea de tratare a viciilor de forma care pot apare in cadrul unei oferte si care nu ar trebui sa constituie un motiv suficient pentru eliminarea „automata” din competitie a unui operator economic.

Firmele isi vor putea constitui garantii de participare si prin polite de asigurare

Incepand cu data intrarii in vigoare a hotararii, operatorii economic vor avea dreptul de a-si constitui garantiile de participare si cele de buna executie nu numai prin clasica scrisoare de garantie bancara, dar si prin instrumente de garantare emise de societati de asigurare, de tip „polita de asigurare”, acestea din urma implicand, de regula, costuri generale mai mici pentru operatorii economici.

Intarzierea platilor catre contractanti este determinata adesea si de faptul ca unele autoritati contractante incheie contractante de achizitie publica fara a avea resursele financiare asigurate pe toata perioada de derulare a unui astfel de contract. Potrivit ANRMAP, incheierea contractelor fara a exista credite bugetare si, in cazul contractelor de lunga durata, fara a avea credite de angajament, este o situatie care trebuie evitata cu atat mai mult cu cat reprezinta o incalcare a legislatiei in domeniul finantelor publice.

Articolul 94, astfel cum a fost modificat prin hotarare, precizeaza in mod explicit ca, indiferent de momentul initierii procedurii de atribuire, autoritatea contractanta are obligatia de a verifica, inainte de incheierea contractului, respectarea dispozitiilor referitoare la angajarea cheltuielilor din bugetele care intra sub incidenta legislatiei privind finantele publice.

Situatii in care pretul contractului de achizitie publica poate fi ajustat

In conformitate cu noile prevederi ale articolului 97 din hotarare, pe parcursul indeplinirii contractului, pretul poate fi ajustat in urmatoarele situatii:
a) au avut loc modificari legislative, modificari ale normelor tehnice sau au fost emise, de catre autoritatile locale, acte administrative care au ca obiect instituirea, modificarea sau renuntarea la anumite taxe/impozite locale, al caror efect se reflecta in cresterea/diminuarea costurilor pe baza carora s-a fundamentat pretul contractului;
b) pe piata au aparut anumite conditii, in urma carora s-a constatat cresterea/diminuarea indicilor de pret pentru elemente constitutive ale ofertei, al caror efect se reflecta in cresterea/diminuarea costurilor pe baza carora s-a fundamentat pretul contractului;

Pentru a se respecta principiul transparentei, posibilitatea de ajustare a pretului trebuie sa fie precizata atat in documentatia de atribuire cat si in contractul care urmeaza sa fie incheiat, prin clauze speciale in acest sens. In cazul in care ajustarea ar urma sa se realizeze datorita modificarii conditiilor din piata, autoritatea contractanta trebuie sa precizeze, totodata, si modul concret de ajustare a pretului, indicii care vor fi utilizati, precum si sursa informatiilor cu privire la evolutia acestora, cum ar fi buletine statistice sau cotatii ale burselor de marfuri.

Lipsa, modificarea sau completarea respectivelor informatii/clauze determina inaplicabilitatea prevederilor referitoare la posibilitatea de ajustare a pretului contractului de achizitie publica.

In orice situatie, pretul contractului nu poate fi majorat decat in masura strict necesara pentru acoperirea cresterii costurilor pe baza carora s-a fundamentat pretul contractului.

Modul de ajustare a pretului contractului de achizitie publica nu trebuie sa conduca in niciun caz la alterarea rezultatului procedurii de atribuire, prin anularea sau diminuarea avantajului competitiv pe baza caruia contractantul respectiv a fost declarat castigator in urma finalizarii respectivei proceduri.