Efectul declarativ al partajului

Aceasta concluzie nu infirma insa ideea potrivit careia actele juridice prin care se exercita dreptul de a cere partajul sunt acte de dispozitie, intr-adevar, cum am vazut, clasificarea in acte juridice de conservare, de administrare sau de dispozitie se intemeiaza pe criteriul consecintelor cu privire la dreptul de proprietate sau alt drept real principal ori cu privire la obiectul acestuia, la o masa patrimoniala sau un patrimoniu in ansamblul sau¹. Ideea de dispozitie juridica nu se reduce la realizarea atributului dispozitiei juridice care intra in continutul juridic al oricarui drept real principal, cu atat mai putin la transferul unui asemenea drept, ci arc o acceptie mai larga, in sfera ei intrand si actele juridice prin care se exercita drepturile potestative.

Ca urmare a efectului declarativ al partajului, tertii care au dobandit drepturi pe temeiul actelor juridice de administrare sau de dispozitie incheiate de un singur coproprietar inainte de partaj cu privire la intregul bun pastreaza sau pierd aceste drepturi, dupa cum bunul comun a fost atribuit, in urma impartelii, coproprietarului respectiv sau altui coproprietar.

Daca insa actul juridic a fost incheiat cu respectarea regulii unanimitatii, tertul va pastra dreptul dobandit (drept de ipoteca, drept de uzufruct), care va fi opozabil si coproprietarului caruia i s-a atribuit bunul dupa partaj.

Conventia de partaj, precum si hotararea de partaj nu pot constitui just titlu pentru uzucapiunea scurta, in masura in care a fost vorba doar de coproprietari aparenti, constatandu-se ulterior ca dreptul de proprietate nu a apartinut acestora.

Coproprietarul caruia i s-a atribuit bunul nu este privit ca un succesor in drepturi cu titlu particular al celorlalti coproprietari, astfel incat neexecutarea obligatiilor rezultand din imparteala nu poate intemeia cererea de rezolutiune a contractului de partaj.
Actul de partaj nu este supus formalitatilor de publicitate imobiliara, concluzie care rezulta din interpretarea dispozitiilor art. 711 C.pr.civ. si art. 21 si art. 28 din Lege nr. 7 (r1) din 13/03/1996 a cadastrului si a publicitatii imobiliare².

Daca insa coproprietarul caruia i s-a atribuit bunul doreste sa il instraineze, el trebuie sa isi inscrie mai intai dreptul in cartea funciara, efectuand in prealabil formalitatile de cadastru. Solutia adoptata in Proiectul Codului civil este insa diferita. Din prevederile art. 536 alin. 3 rezulta ca partajul coproprietatii se inscrie in cartea funciara, intrucat nu are efect retroactiv, insa partajul indiviziunii nu se inscrie in cartea funciara, intrucat are efect retroactiv. Solutia este de asemenea criticabila, neexistand, nici o justificare pentru a diferentia efectul partajului in functie de coproprietate si de indiviziune.

Dispozitiile art. 786 C.civ. consacra efectul declarativ al partajului prin instituirea unei prezumtii (coproprietarul caruia i se atribuie bunul este prezumat proprietar exclusiv din momentul nasterii starii de coproprietate). Asadar, aceste dispozitii nu sunt de ordine publica, coproprietarii putand sa deroge de la acest efect declarativ. De exemplu, ei pot stabili ca actul juridic de administrare sau de dispozitie incheiat de unul dintre ei sa ramana valabil indiferent de solutia adoptata la partaj. Tot astfel, coproprietarii pot conveni ca neexecutarea obligatiei de plata a sultei sa intemeieze o actiune in rezolutiune.

In art. 536 alin. 1 din Proiectul Codului civil se prevede ca „Fiecare coproprietar devine proprietar exclusiv al bunurilor sau, dupa caz, al sumelor de bani ce i-au fost atribuite numai cu incepere de la data impartelii”. In schimb, in legatura cu indiviziunea succesorala, in alin. 2 din acelasi articol se mentine efectul retroactiv al partajului. Solutiile sunt contradictorii, neexistand nici o ratiune pentru a diferentia coproprietatea de indiviziune sub aspectul efectului partajului. Mai mult, de cele mai multe ori, insasi indiviziunea nu este decat o suma de coproprietati³. In asemenea situatii nu se justifica diferentierea efectului partajului in raport cu indiviziunea si coproprietatea.

Ioana Stoica este avocat colaborator in Cadrul cabinetului individual de avocat "Pavel Valentin"- Tulcea