În fiecare an, pe 7 octombrie, celebrăm Ziua Mondială a Muncii Decente, un prilej de a reflecta la calitatea vieții noastre profesionale. Dar dincolo de o simplă zi în calendar, ce înseamnă, în mod concret, „muncă decentă”? Citește articolul
Într-un viitor apropiat, divertismentul va fi definit de fragmentarea extremă a elementelor licențiabile și de microplățile algoritmice asociate acestora. Filmele vor deveni colaje generate de AI, cu actori sintetici precum Tilly Norwood, un personaj virtual care caută reprezentare în industrie. Această transformare ridică întrebări fundamentale despre rolul actorilor reali, drepturile de autor și viitorul creației artistice, într-o lume unde inteligența artificială e mai mult decât un instrument. E conținutul însuși. Citește articolul
Deși orice activitate onestă merită o remunerație echitabilă, valoarea reală a unei profesii transcende salariul, incluzând impactul social pe termen lung, vocația și natura efortului depus. Citește articolul
Pare un exercițiu de imaginație. Dar în 2025, nu mai e doar atât. Inteligența artificială a devenit traducătorul universal al epocii noastre. În universități și laboratoare din toată lumea, proiecte precum Ceti (Cetacean Translation Initiative) folosesc modele de tipul large language models pentru a descifra „codas” (secvențele rapide de clickuri prin care comunică balenele). Google tocmai a lansat DolphinGemma, o rețea neuronală antrenată pe 40 de ani de date despre delfini. Iar în Alaska, cercetătorii au purtat, deja, un schimb de sunete, în timp real, cu o balenă cu cocoașă pe nume Twain. Citește articolul
Cu câteva zile în urmă, cei de la Apple au lansat o tehnologie care poate schimba, cu adevărat, lumea. Cu intrarea în piață a unui jucător atât de mare (au și alte companii servicii similare, în aceeași direcție), ideea ar putea deveni o modă pentru alți producători. Însă, așa cum se întâmplă de obicei, marile schimbări aduc și responsabilități la fel de mari. Citește articolul
În fiecare zi, prioritatea noastră numărul unu este siguranța – siguranța zilei de mâine, a facturilor plătite, a unui acoperiș deasupra capului. Este o realitate universală și este perfect normal să fie așa. Dar în această goană justificată, uităm un detaliu subtil, mâine devine, aproape insesizabil, ziua de azi pentru cea de poimâine, și tot așa. Ne prindem într-un ciclu al urgențelor zilnice, iar anii trec. Și atunci se naște întrebarea esențială, strategia mea pentru azi îmi construiește viața pe care mi-o doresc cu adevărat peste zece ani? Răspunsul la această întrebare este adesea granița fină dintre a fi cu adevărat liber și a fi doar... ocupat. Citește articolul
Un experiment recent, open-source, a testat ce se întâmplă atunci când modele LLM avansate sunt puse în competiție într-un joc în care câștigul se bazează pe negociere, înșelăciune și alianțe temporare. Jocul a fost Diplomacy, un clasic al strategiilor geopolitice. Participanții au fost 18 dintre cele mai performante modele lingvistice existente. Rezultatul: un studiu de caz despre cum se comportă inteligența artificială în situații de presiune competitivă, și ce întrebări ridică acest comportament despre valorile și ipotezele care stau la baza sistemelor AI. Citește articolul
O imagine valorează cât o mie de cuvinte, spune o veche zicală, iar imaginile (prezentate de Recorder) din vestiarele Spitalului Universitar din București, cel mai mare din țară, spun o poveste tristă și revoltătoare: tavane gata să cadă, pereți scorojiți și o baltă insalubră, cu gândaci, pe post de pardoseală. Acesta este spațiul în care cadrele medicale – oamenii în a căror competență și grijă ne punem viețile – sunt nevoite să se schimbe de hainele de stradă în uniforma care, teoretic, ar trebui să fie un simbol al igienei și profesionalismului. Citește articolul
Se împlinește aproape o lună de la moartea Teodorei Marcu. Pentru cei care nu știu, Teodora era o tânără de doar 23 de ani, însărcinată cu al doilea copil, care a fost împușcată mortal de agresorul ei. În momentul tragediei, se afla alături de fetița sa. O crimă care a cutremurat o țară întreagă și care, cel puțin în aparență, a generat reacții. Dar ce s-a schimbat de atunci? Citește articolul
În ultimul an, am avut mereu sentimentul că e ceva ciudat în aer, liniștea aceea ciudată, ca înaintea unui scurtcircuit, deși societatea românească s-a porcăit mai presus decât în oricare alte vremuri. Și ideea asta mi-a adus aminte de ceva. Cea mai derutantă idee din Fundația lui Asimov nu e că imperiul se prăbușește, ci că face asta în timp ce pare stabil. Aparatele încă mai funcționează. Oamenii încă mai trăiesc bine. Universitățile încă mai predau. Avem tot ce ne trebuie, până într-o zi când... nimic nu mai merge.
Citește articolul