Despre webinarii
Doar abonații premium au acces regulat la webinariile premium, realizate împreună cu specialiști de top, pe o multitudine de domenii - de la legislația muncii și fiscalitate până la cea de mediu sau GDPR.
Informațiile oferite de specialiști au o utilitate imediată și vin să rezolve probleme reale cu care orice companie se confruntă.
Traim intr-o lume in care violetul e noul roz. O lume in care marmotele sunt asociate cu ciocolata, OTV-ul cu Europa Libera, iar adolescentii cu etnobotanicele. Trist sau excentric? Habar n-am, dar nici macar nu conteaza. Ultima data cand m-am interesat, lumea functiona inca dupa vechile principii: te nasti, traiesti si mori. Daca esti indeajuns de prins de violet incat sa uiti ca intre nastere si moarte trebuie sa-ti umpli timpul cu ceva, atunci probabil c-o sa ma injuri c-am scris o prostie ca asta.
Articolul continuă mai jos
Porcul nu se ingrasa in ajunul Craciunului. Iar viata nu se traieste in ultima zi.
Aseara m-am uitat din nou, dupa multa vreme, la televizor. Si am vazut un val de accidente de circulatie, sinucideri si crime. Un val de oameni care condamnau popularizarea fara precedent a accidentelor de circulatie, sinuciderilor si crimelor. Unii au dreptate. Probabil ca multe dintre actiunile omului modern sunt simple imitatii ale prostiilor la moda.
Televiziunea a ajuns cea mai mare obsesie a vremurilor pe care le traiesc eu. Poate ca e intrecuta doar de activitatea filantropica a unor politicieni.
Soarta unei televiziuni se defineste in functie de prevederile unei legi. Legea privind publicitatea stabileste clar faptul ca, la tv, ora care conteaza are doar 12 minute. Atunci se incaseaza bani. In restul timpului, cand oamenii privesc emisiunea preferata, televiziunile functioneaza in pierdere.
Lipiti adesea de televizor, avand in vedere ca ora a inceput sa aiba prea putine minute, nu e de mirare ca oamenii ajung sa se gandeasca tot mai des la finalul inevitabil al vietii lor.
De dimineata m-am trezit gandindu-ma la un episod din Anatomia lui Gray. “In spital, se spune ca simti intotdeauna cand a venit ziua in care o sa mori. Unii spun ca e viziune care te lasa interzis in cel mai nepotrivit moment al vietii tale. Altii spun ca are un miros aparte, pe care il simti doar atunci cand esti aproape de portile ei. Cine a lucrat intr-un spital, simte moartea. Poate pentru ca e mereu acolo, pe holurile care miros a solutie de curatat, printre aparatele care pompeaza oxigen in plamanii unui om devenit leguma peste noapte”.
Poate ca astazi o sa incerc sa vad cum e sa iti traiesti fiecare zi de parca ar fi ultima. O idee provocatoare de-a dreptul. Ziua ta libera de orice prejudecati. Ziua libera de frica. Ziua fara sentimentul ca ai uitat ceva. Prima zi din restul vietii tale, sau ultima zi din trecutul tau. Pentru ca am devenit pasionat de intrebari neasteptate, ma gandesc cum ar fi sa iei un interviu unui om care stie ca traieste ultima sa zi.
Ce-ai face daca ai afla ca astazi e ultima ta zi?
Ultima zi in care poti zambi, ultima zi in care ai sansa sa iti cumperi un ziar de la coltul strazii, ultima zi in care oamenii care-ti sunt dragi ti-ar vorbi prin difuzorul unuin telefon mobil.
Cred c-as ramane indiferent de vestea pe care tocmai am aflat-o. Si as continua sa imi petrec ziua asa cum mi le-am petrecut pe cele de dinaintea ei, convins ca numai in filme, moartea are miros. Sunt avocat si nu-mi permit sa cred in premonitii, asa cum am uitat sa cred in miracole.
Apoi, probabil, in a doua parte a zilei, cand as simti ca timpul mi se scurge printre degete, m-as gandi mai atent la noutatile diminetii. Si, pentru prima data, mi-as pune problema sa traiesc din plin clipele urmatoare. Cine stie..., sa nu-mi para rau dupa. Desi, “dupa” e un termen relativ, ca si parerea mea de rau.
Florile nu se uda doar in week-end. Iar viata, bineinteles, nu se traieste in ultima zi. Deja e a doua oara cand ma gandesc la asta.
In ziua aceea, poate iti permiti sa te gandesti la ce lasi in urma. Unii au inventat testamentul pentru asta. Desi testamentul e mai mult un act de dragoste pentru viata decat un act morbid. Cand iti planuiesti viata, inseamna ca esti impacat cu propria ta persoana. Inseamna ca stii cu siguranta ce posezi in lume si cui ai vrea sa le transmiti.
Mai greu e cu cuvintele. Inainte de telefon, oamenii vorbeau unii cu altii. In vremurile noastre, aleg sa isi dea beep.
Pe cine ai alege sa certi in ultima ta zi?
Stiu ca daca ar citi cineva gandurile care imi trec prin cap, ar fi tentat sa nu fie de acord. Interesanta abordarea. Dar totusi ar uita ca gandurile sunt ale mele. Si ca pot intelege lumea asa cum cred eu de cuviinta.
Atunci cand iti expui parerea despre lucrurile simple din viata, nu e ca si cum ai tine un discurs politic. Viata, daca vorbim despre ea, nu e o viitoare guvernare pe care trebuie sa o castigi. E pur si simplu acel sentiment pe care il vei trai indiferent de cat de proaste ar fi alegerile tale din viitor. Un viitor la care ai face bine sa te gandesti pentru ca vei trai in el toata viata ta. Viata nu se traieste in democratie, pentru ca deciziile cele mai importante le ia o singura persoana. Tu.
Ai vinde ceva in ultima ta zi?
Intr-o zi normala, alegi sa fii vanzator. Iar avocatii vand un lucru de care multi oameni au mare nevoie: increderea.
Intr-o zi ca toate celelalte, gandesti asa cum te-au invatat cartile care pun la mare pret atitudinea activa a individului modern. Biblia marketing-ului iti spune fara menajamente: Foloseste-ti cuvintele ca sa atragi oameni, sa ii atingi cu stiinta ta, sa ii convingi ca le doresti binele. Foloseste-ti cuvintele ca pe niste agenti de marketing. Forteaza-te sa scrii zilnic nu pentru ca ai avea ceva de spus, ci pentru ca trebuie sa vinzi. Scrie asa cum isi doresc oamenii sa citeasca. Scrie despre acele lucruri pe care doresc sa le cumpere.
Scrie in limbi cat mai straine, foloseste concepte cat mai abstracte. Imparte lumea intre clienti si oameni neinteresanti. Scrie pentru afacerea ta. Lasa-te prins in lumea cu adevarat virtuala a viselor si perceptiilor tale. A parerii despre propria ta persoana.
Apoi, cand poate o sa ai ghinion in viata, o sa vezi lumea cu alti ochi. La prima mare deziluzie, o sa ai tendinta sa te arunci pe geam. La primul faliment, o sa te vezi asa cum esti: un om singur.
Cui i-ai declara dragostea in ziua in care nimic nu te mai poate rani?
Fie vorba intre noi, la primele alte lucruri care ti s-au intamplat, ai fost prea absorbit de business-ul tau. La prima iubire de dupa business, ai ocolit casa pana seara, tarziu. La primul copil, erai la birou, la o intalnire de afaceri. La primul divort, erai prea ocupat sa-ti mai pese. Prima masina este echivalenta cu goana dupa leasing, prima casa cu lunile de cautat credite imobiliare. Incepi sa urasti sa faci ceva pentru prima data.
Desi, in fiecare dimineata, incepi prin a te trezi. Si poti incepe o noua zi. Pentru prima data.
Si atunci, dupa baia de realitate prin care tocmai ai trecut, ai o sclipire despre cum arata lumea din jurul tau, cu adevarat. Adevarata sclipire de geniu. Atunci... daca ai noroc, incepi sa gandesti altfel. Si observi ca placi de zece ori mai mult asa. Pentru ca oamenii prefera realitatea. Indiferent de ce ai crede tu.
avocatnet.ro explicăm legislația
Comentarii articol (25)