Masurile de austeritate ale Guvernului, o forma fara fond?

Cresterea preturilor la medicamente sau la caldura, inghetarea temporara a pensionarilor anticipate si incalcarea drepturilor bancilor de a pastra confidentialitatea sunt doar cateva dintre efectele masurilor de austeritate luate de Guvern prin cele doua legi asumate luni.

Totodata, masura de reducere a salariilor cu 25% fiind nediferentiata, ar fi echivalenta cu un impozit regresiv (200 de lei dintr-un salariu de 800 de lei este o pierdere mai grea decat 2000 de lei dintr-un salariu de 8000 de lei).

Potrivit Blocului National Sindical,o reducere a fondului total de salarii era necesara, dar nu cu acelasi procent pentru toti.

De asemenea, BNS considera ca reducerile sau inghetarea salariilor intr-un mod nediferentiat poate avea efecte perverse si poate sa nu ajute in promovarea sustenabilitatii fiscale.

Servicii publice tot mai proaste

Aceste reduceri pot afecta calitatea serviciilor publice, obligate sa reduca cantitatea si disponiblitatea unor servicii publice, ceea ce in final se poate solda cu o erodare continua a increderii populatiei in Guvern.

Astfel de reduceri au doar un efect limitat, si doar pe termen scurt. De regula intr-o astfel de situatie cei care pleaca primii sunt cei cu o pregatire superioara, ceea ce conduce la o reducere a productivitatii muncii in sectorul bugetar. Atunci cand sectorul public va angaja din nou atunci va trebui sa aloce sume suplimentare in vederea pregatirii profesionale a celor nou intrati.

Mai mult, reducerea cheltuielilor in sectorul bugetar, in modul in care s-a facut, va determina un efect consistent asupra consumului populatiei care si asa a cunoscut o ajustare semnificativa.

Scaderea consumului bugetarilor va crea un efect in lant la nivelul firmelor private din servicii, care de asemenea vor face disponibilizari si vor inregistra profituri mai mici implicit vor plati impozite mai putine la stat.

Un studiu realizat de BNS arata faptul ca elasticitatea consumului in functie de venit pentru familiile care au cel putin 1 salariat, si cel putin 1 salariat lucreaza la stat, si care isi permit sa economiseasca lunar este de aproximativ 60%. Folosim aceasta elasticitate pentru scenariul realist privind impactul scaderii salariilor bugetarilor asupra consumului si PIB (60% din scaderea de 25% se va reflecta in scaderea consumului). Scenariul realist este coerent cu situatia unei familii formata dintr-un angajat la stat si unul la privat (deci o scadere medie de 15% pe familie).

Scenariul optimist ia in considerare o elasticitate mai mica (40%), presupunand ca mai exista alte resurse pentru economisire, iar scenariul pesimist ia in calcul o elasticitate mai mare (80%) presupunand ca alte cheltuieli sunt mai rigide (utilitati, rate bancare).

Scenariul pesimist este coerent cu situatia unei familii in care ambii soti sunt angajati la stat.

Calculul este facut la nivel de familii, nu de indivizi, pentru ca folosim datele Anchetei Bugetelor de Familie, unde consumul este detaliat doar la acest nivel. Ponderea in consum a familiilor cu cel putin 1 angajat bugetar este de cca. 30%, iar ponderea
consumului in PIB de cca. 60%.

Rezulta astfel in scenariul realist o scadere a consumului familial cu 15%, ceea ce are un efect de scadere cu 4,5% in consumul total anualizat, care se reflecta intr-o contractie a PIB pe ultimele 7 luni ale anului de 1,58%.

La aceste scaderi se adauga si impactul scaderii cu 15% a pensiilor; pensionarii nu au de obicei economii care sa joace rol de tampon. Elasticitatea va fi 1, adica o scadere a pensiilor cu 15% se va traduce intr-o scadere cu 15% a consumului acestora.

Este frecventa situatia familiilor formate din doi pensionari, deci 15% va fi reducerea consumului pe familie, neexistand rolul compensator al angajatului in sistemul privat. Cumulat, efectul scaderii salariilor si pensiilor asupra scaderii cererii agregate va
contribui la reducerea PIB intre 1,5% si 3% pana la sfarsitul anului 2010.

Astfel, recesiunea nu va putea fi evitata in 2010, si ea se va situa intre -0,7% (daca apreciem ca in lipsa acestor masuri scenariul oficial de crestere a PIB cu 0,8% era valabil) si -5,5% (daca apreciem ca evolutia PIB pe trimestrul I, cand a scazut cu 2,5% fata de trimestrul I 2009, este un bun predictor al evolutiei PIB pe ansamblul anului in absenta masurilor de reducere a cheltuielilor).

Astfel, in medie, PIB-ul ar putea scadea cu 3% pe ansamblul anului 2010.

Concluzia analizei prezentate mai sus ar fi ca reducerea masiva a cheltuielilor cu salariile nu are efectele scontate. O reducere moderata a fondului de salarii este necesara, dar ea trebuie facuta diferentiat dupa venit. Pensiile nu trebuie reduse nominal, iar investitiile publice si achizitiile nu sunt domenii intangibile. Dimpotriva, in criza este mai firesc sa reduci risipa din acest domeniu inainte de a taia salariile si pensiile, in special pe cele mici.