Despre webinarii
Doar abonații premium au acces regulat la webinariile premium, realizate împreună cu specialiști de top, pe o multitudine de domenii - de la legislația muncii și fiscalitate până la cea de mediu sau GDPR.
Informațiile oferite de specialiști au o utilitate imediată și vin să rezolve probleme reale cu care orice companie se confruntă.
OUG 28/1999 privind obligatia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicata de doua ori si modificata de alte 9 acte normative, prevede obligativitatea "operatorilor economici" care efectueaza livrari de bunuri si servicii direct catre populatie de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale. Nu conteaza daca acesti operatori economici sunt sau nu platitori de TVA, ei sunt obligati sa utilizeze casele de marcat. Sanctiunile pentru neutilizarea casei de marcat sunt ametitoare si anume amenzi de la 8.000 la 10.000 lei
Articolul continuă mai jos
In cazul in care operatorul economic este inregistrat ca platitor de TVA, el isi colecteaza veniturile si TVA-ul pe baza raportului emis de casa de marcat. In schimb agentul economic care cumpara bunuri sau servicii si primeste in schimb bon fiscal, nu poate deduce TVA de pe acest bon ne-fiscal.
Atata vreme cat operatorul economic isi achizitioneaza o casa de marcat, o fiscalizeaza pe baza unui intreg si complicat proces, acoperit de un dosar de documente, isi poate colecta TVA, de ce nu este valabil principiul reciprocitatatii si in cazul agentului economic in calitate de cumparator?
Fiscalizarea casei de marcat nu este demna de incredere pentru fisc? Sau ce rost mai au casele de marcat? Ce rost au anunturile din magazine pentru “pastrarea bonului fiscal pana la iesirea din magazin”. Apropos, amenda pentru lipsa unui asemenea anunt este de la 2.000 la 4.000 lei.
Premierul Boc tot incearca sa caute tapi ispasitori pentru evaziunea fiscala si ii gasise in comertul cu amanuntul, iar ca o contramasura avea de gand sa ramburseze partial TVA-ul de pe bonurile fiscale stranse de persoanele fizice pe parcursul intregului an.
Va puteti imagina ce ar fi fost la ANAF, unde toti batraneii ar fi venit cu teancuri de bonuri sterse si mototolite, sa primeasca niste banuti inapoi? Pe acelea cine le-ar fi numarat si calculat?
Dar sa intelegem fiecare din noi ce este TVA-ul. TVA ul este taxa pe valoarea adaugata, un impozit indirect datorat bugetului de stat si suportata de consumatorul final, adica exact de acele persoane la care se gandise BOC sa le returneze o parte din TVA.
In cazul firmelor platitoare de TVA este valabila sintagma: “TVA-ul nu e al meu, nu e al tau, e al statului”. Adica din TVA-ul colectat din vanzari se scade TVA-ul dedus din cheltuieli si diferenta se plateste la buget.
Ce face un agent economic platitor de TVA cu un bon ne-fiscal? Va spun eu, ca il arunca la gunoi sau nici macar nu se mai oboseste sa il ceara de la comerciant. Asta din cauza Ordinului 1714/2005 care zice:
“(2) Bonurile fiscale emise de aparatele de marcat electronice fiscale vor fi folosite începând cu data de 1 ianuarie 2006 numai ca documente de înregistrare a plãþilor în Registrul de casã. Fac excepþie de la aceastã regulã, în sensul cã stau la baza înregistrãrilor în contabilitate a cheltuielilor, urmãtoarele documente:
a) bonul fiscal emis conform Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaþia agenþilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicatã, cu modificãrile ulterioare, utilizat pentru justificarea taxei pe valoarea adãugatã aferente carburanþilor auto achiziþionaþi în vederea desfãºurãrii activitãþii, dacã este ºtampilat ºi are înscrise denumirea cumpãrãtorului ºi numãrul de înmatriculare al autovehiculului;
b) bonul fiscal emis de aparatul de marcat fiscal utilizat în activitatea de taximetrie, în conformitate cu prevederile Legii nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi ºi în regim de închiriere, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare;
c) bonul fiscal emis conform Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 28/1999, republicatã, cu modificãrile ulterioare, însoþit de documentul care atestã plata prin cardurile bancare ale societãþilor comerciale;
d) bonul fiscal emis conform Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 28/1999, republicatã, cu modificãrile ulterioare, a cãrui valoare totalã este de pânã la suma de 100 lei (RON) inclusiv, dacã este ºtampilat ºi are înscrise denumirea cumpãrãtorului, codul unic de înregistrare al acestuia sau codul numeric, în cazul persoanelor fizice care desfãºoarã activitãþi independente.
Adica, pe langa faptul ca nu isi poate deduce TVA-ul de pe bonul fiscal, nu poate nici sa inregistreze cheltuiala efectuata, exceptie facand carburantii, taxi, plata prin card.
Pe bonul de carburant trebuie sa se regaseasca urmatoarele:
- stampila emitentului
- denumirea cumparatorului
- numarul de inmatriculare al autovehiculului
Pe bonul fiscal sub 100 lei trebuie sa se regaseasca urmatoarele:
- stampila emitentului
- denumirea cumparatorului
- codul unic de inregistrare al cumparatorului
Banuiesc ca fiecare dintre dumneavoastra ati avut in mana un bon fiscal. Am sa va rog sa faceti un exercitiu data viitoare si sa incercati sa va treceti numele si prenumele, cnp-ul si sa nu cumva sa uitati sa cereti comerciantului sa vi-l stampileze, asta in cazul in care il veti primi.
Dar odiseea bonului fiscal continua, in special la bonurile fiscale pentru carburanti, la aparitia glorioasei OUG 34/2009, cea prin care dl Boc a luat masurile “impotriva crizei economice” si a introdus impozitul minim sau pseudoforfetarul cum mai zic unii necunoscatori, impozitul a carui definitie exacta este “Ai, n-ai, dai!”.
Si atunci i-a condamnat pe toti la plata!
Amaraciunea impozitului minim a fost atat de puternica, incat deductibilitatea TVA ului pentru combustibil a fost “un fleac, care i-a ciuruit”.
OUG 34/2009 a modificat Codul Fiscal si a considerat cheltuielile cu combustibilul ca fiind nedeductibile iar art.21 (4) zice negru pe alb la nedeductibilitati: t) în perioada 1 mai 2009-31 decembrie 2010, cheltuielile privind combustibilul pentru vehiculele rutiere motorizate care sunt destinate exclusiv pentru transportul rutier de persoane (…)
Unde in Europa asta larga o cheltuiala privind combustibilul poate fi considerata nedeductibila?
Ma intreb, de ce pentru unii muma si pentru altii ciuma? Eu ca si contribuabil, AM DREPTUL sa cer institutiilor statului ca si pentru ele combustibilul sa nu fie deductibil. Am dreptul sa cer acest lucru senatorilor, deputatilor, ministrilor, agentiilor guvernamentale si tuturor institutiilor publice, dar mai ales presedintelui. Am dreptul sa le cer sa vina cu bani de acasa pentru combustibilul autoturismelor cu care se plimba sfidand criza. Va dati seama ce economie s-ar face la buget si ca intr-un final se vor “solidariza” si ei cu noi, cu sacrificiile noastre?!
Sau poate ca in sferele inalte nu a ajuns criza, iar aceste masuri nu par atat de ridicole daca nu ii afecteaza direct pe inaltimile dumnealor.
Acum dupa ce am vazut toate constrangerile legate de bonul fiscal, stau si ma gandesc ce rost mai are el, de ce sa il cer, de ce sa il pastrez, de ce sa il completez si pe dunga cu tot felul de date si informatii aberante, daca oricum il arunc la gunoi? Ca sa nu mai vorbesc ca datele de pe hartia termica se sterg dupa cateva luni.
Cum este incurajat clientul sa ceara bon fiscal astfel incat sa oblige comerciantul sa nu mai faca evaziune fiscala?
De ce casele de marcat nu sunt fiscale la deducerea TVA-ului dar sunt fiscale la colectarea lui? Evaziunea nu e in mintea fiscului? Ca sa nu vorbim de evaziunea de sub nasul fiscului (vezi bufetele de la Guvern, vezi xeroxuri de la ANAF etc).
In cazul acesta avem doua variante:
- ori aruncam casele de marcat in curtea guvernului
- ori deducem TVA de pe bonurile fiscale
Ca sa nu mai ratacesc singura ca bietul Hamlet, va intreb si pe dumneavoastra: bonurile fiscale sunt fiscale sau nefiscale? Asta e intrebarea! Valentina Sgarbura - membru al Asociatiei Profesionale a Economistilor si Contabililor)
______
Obiectivele APEC:
a) sprijinirea economistilor si a contabililor in fata autoritatilor statului in rezolvarea problemelor profesionale de interes general;
b) propunerea unor proiecte de acte normative referitoare la organizarea si functionarea profesiei contabile in România, precum si initierea unor modificari de acte normative, necesare desfasurarii in conditii optime a activitatii economice.
c) favorizarea schimburilor de experienta pe linie profesionala;
d) crearea de parteneriate si legaturi de colaborare cu alte organizatii profesionale din tara si strainatate, care sa contribuie la intelegerea reciproca a problemelor si aspectelor de ordin profesional;
e) organizarea de cursuri, conferinte, dezbateri, simpozioane, mese rotunde, schimburi bilaterale, expuneri pe unul sau mai multe dintre obiectivele asociatiei si orice alte actiuni sau activitati;
f) elaborarea si publicarea de materiale, in vederea cresterii nivelului de pregatire profesionala al membrilor sai pentru perfectionarea continua.
avocatnet.ro explicăm legislația
Comentarii articol (46)