Ganduri pentru acasa: Animale fara stapan sau oameni fara ratiune?

As vrea sa discutam astazi despre cainii maidanezi. Despre ei si despre noi, intr-o incercare de a pune cap la cap niste lucruri pe care le-am vazut gandite de multi oameni, dar rostite de relativ putini. E normal sa hranim cainii strazii pentru a-i ajuta sa se inmulteasca? Eu cred ca nu, dar as vrea sa stiu si parerea ta.

Am ajuns sa cred ca unii oameni vor sa-si dovedeasca puritatea sufleteasca punandu-se de-a curmezisul vietii, pentru singurul si simplul motiv ca pot face asta. Pentru ca altfel nu mi-as putea explica argumentul pentru care orasele Romaniei sunt inca pline de caini, de parca am fi in jungla ori savana, dupa dorinta si puterile fiecaruia.

Iar situatia se datoreaza in aceeasi masura autoritatilor publice care trateaza problema cu timiditate (si adesea cu prostie), cat si autodeclaratilor iubitori de animale, care prefera sa aiba orase pline de maidanezi doar pentru a-si dovedi ca au suflet bun.

Si cred ca lucrurile sunt pe cale sa se inrautateasca. Pentru ca, la o simpla observatie cu ochiul liber, mie unul imi pare ca avem din ce in ce mai multi caini pe strada. Iar rezolvarea n-o sa vina curand, pentru ca ori de cate ori discutam subiectul in cauza, cele doua tabere (pro si contra cainilor vagabonzi) se improasca una pe alta cu argumente care n-au niciun fel de legatura cu discutia.

In timp ce noi dezbatem subiectul, unele primarii din tara au gasit solutia. Scapa si de cainii din oras si nici nu-i eutanasiaza ori adapostesc intr-un spatiu specializat. In schimb, ii urca in masini si ii duc in localitatile de la marginea orasului. Asa se face ca, desi n-am auzit vorbindu-se foarte des despre acest subiect, unele comune si sate din Romania sunt terorizate acum de cete de caini care ataca animale, fura din curtile oamenilor si devin agresivi de cate ori le incalci teritoriul.

Stiu, sunt fatalist, incerc sa raspandesc panica, incerc sa arat doar o parte a problemei. Am mai auzit acuzatii de genul asta, ori de cate ori cineva incearca sa astearna cateva randuri pe hartie despre subiectul in cauza. Acuzatii cretine de-a dreptul? Ohoo, nu ducem lipsa de ele. Dimpotriva, chiar, le pretuim si incercam sa le facem adevarate proverbe romanesti moderne. "Numai oamenilor rai le e frica de animale", e fraza care ma scoate cel mai adesea din sarite. De ce? Pentru ca, ani de-a randul, dupa ce fusesem muscat de un caine, mi-a fost frica sa nu se intample iar, ori de cate ori treceam pe langa un caine care ar fi putut ajunge la mine. Cu timpul, frica mi-a trecut, dar n-as putea spune ca s-a intamplat asa pentru ca am devenit un om mai bun. Dimpotriva, chiar. Dar sa nu deviem... :)

Cainii strazii se inmultesc nu pentru ca oamenii au suflet rau si nimeni nu-i adopta, ci pentru ca sunt hraniti si incurajati sa se inmulteasca de semeni ai nostri pe care nu-i intereseaza in niciun fel impactul social al unor hoarde de maidanezi care zburda liberi printre blocuri. Cainii maidanezi se inmultesc pentru ca oamenii care-i iubesc ii lasa la usa, in loc sa ii ia in casa, in curte, in bucataria lor. Semn ca dragostea nu e chiar asa de mare. Iar consecinta directa este faptul ca in tara asta exista o multime de oameni muscati de caini. Mai mult, in tara asta exista o multime de oameni carora le e frica sa mearga in anumite zone dupa lasarea noptii. Si as mai avea multe alte lucruri de spus, dar prefer sa avem o discutie logica si coerenta, nu un meci de box.

O mica istorie ar putea porni discutia noastra pe un fagas mai relaxat. Exemplul care imi vine in minte este cel al unei vecine din blocul in care locuiesc, care prefera sa hraneasca si sa tina la usa apartamentului sau de la etajul 1, un caine maidanez. De cate ori vine cineva in bloc si incearca sa urce pe scari, trebuie sa-si invinga teama de animale. Cainele latra si maraie, isi protejeaza teritoriul si trebuie sa ai tupeu serios ca sa treci mai departe. In unele cazuri, acelasi caine coboara la parter si isi umfla muschii la cei care incearca sa intre in bloc.

De cate ori a incercat cineva sa rezolve problema (hingheri, asociatia de locatari etc), s-au poticnit de amenintarile femeii care are pregatire juridica si stie sa puna problema intr-un mod indeajuns de convingator. Un exemplu excelent in care dreptul e o frana si nu o parghie in dezvoltarea societatii.

Mie mi s-a parut intotdeauna ca vecina mea este exponentul celor care pun mai presus de orice norma sociala propriile abordari ale relatiilor cu animalele. Si asta este subiectul central al discutiei pe care ti-o propun astazi.

Daca iubesti animalele, inseamna ca e normal sa ajuti cainii strazii sa se inmulteasca? Daca iubesti animalele, inseamna ca inchizi ochii la agresivitatea lor, in general, si te concentrezi doar asupra animalului pe care il hranesti tu, in fata blocului? Daca iubesti animalele, de ce nu le iei in casa, sa le feresti de hingheri si oameni care le vor indepartate de pe domeniul public?

Ce parere ai? Ce solutii s-ar putea gasi la problema animalelor fara stapan?

Multumesc anticipat pentru raspunsuri.

PS
Realitatea arata asa:
In Bucuresti, potrivit Mediafax, aproape 1.500 de persoane, dintre care 274 copii, au fost muscate de cainii fara stapan, in primele doua luni ale anului 2011, conform datelor transmise Prefecturii Bucuresti de Centrul Antirabic din Institutul de Boli Infectioase "Matei Bals".

EDITORIAL

Animale fara stapan sau oameni fara ratiune?

Alin Popescu Fondator, avocatnet.ro

Comentarii articol (461)