Impozitarea dobînzilor

... doar dacã deficitul bugetar se va limita anul acesta la doar 0,4% - 0.5% din PIB faþã de 1.5% cît era preconizat anterior, introducerea de noi taxe ºi impozite a fost vãzutã de cãtre Guvern ca fiind singura soluþie viabilã, chiar dacã este foarte nepopularã.

Însã datoritã faptului cã încasãrile la buget s-au reduse semnificativ datoritã introducerii cotei unice, guvernul intrat în crizã de fonduri a hotãrît majorarea ccizelor, reducerea cheltuielilor ºi impozitarea severã a veniturilor din dobînzi.
Conform OUG nr. 24/2005, aceastã majorare a impozitului era programatã sa intre în vigoare la iniþial la 1 aprilie 2005, fiind amanata apoi pentru 1 mai iar acum Guvernul o amînã din nou pentru o lunã, datoritã întîrzierii legii în Senat.
Astfel, chiar înainte de Paste, Guvernul a hotãrît amînarea aplicarii acestei mariri de impozit de la 1% la 10% stabilitã prin OUG nr. 24/2005, de la 1 mai 2005, tot printr-o ordonanþã de urgenþã, pentru cîstigurilor obþinute din tranzacþiile pe piata de capital, tranzactiile imobiliare, operatiunile de vanzare/cumparare de valuta si a dobanzilor.
Aceasta masura pe care Guvernul doreste sa o introduca produce mari nemultumiri la nivelul oamenilor de afaceri si, in special, jucatorilor prezenti pe cele patru piete.

Mai mult, se preconizeazã cã din 2006, sã se aplice o nouã majorare de 6% ajungîndu-se la 16%, cu toate cã Romania are nevoie stringentã de investiþii ºi prin urmare de stimularea economisiri.
Totusi, dobanzile la obligatiunile municipale, la titlurile de stat si la depozitele CAR nu se impoziteaza, iar dobanzile aferente contului curent au un impozit mai mic.

Astfel, tinand cont cã media dobînzilor bancare la depozite este undeva pe la 8% - 9%, iar impozitul pe dobîndã devine 10%, populaþia va începe sã se intrebe unde ºi-ar putea orienta investiþiile.
De impozit scapa dobînzile la titlurile de stat, la obligaþiunile municipale ºi la depozitele constituite prin Casele de Ajutor Reciproc. De impozit nu a scapat însã dobanzile practicate la conturile curente (de obicei, in jurul a 0,25% - 0,50%), Ministerul Finantelor reglementînd ºi impozitarea acestora.

Astfel, dobînda la cont curent se va impozita doar cu diferenþialul dintre dobînda bãncii ºi Bubid la o luna (la 1 aprilie, Bubid la o luna era de 6,38%).
Aceastã crestere a impozitãrii cîstigurilor din dobînzi apare într-un moment foarte nepotrivit. Banca Naþionalã a Romaniei a liberalizat contul de capital, obligînd dobînzile sã scadã. În consecinþã randamentul oferit de bãnci a scazut ºi el simþitor. La aceastã scãdere a randamentului depozitelor bancare se mai adaugã acum ºi aceastã impozitare, reducînd astfel dorinþa de economisire a populaþiei.

Însã, bancherii cred cã volumul economiilor romanilor nu va fi afectat, principalul argument fiind faptul cã banii trebuie protejaþi de inflaþie ºi cã principala opþiune a populaþiei pentru banii stînsi o reprezintã depunerea la bancã.
Potrivit datelor Bãncii Naþionale, economiile populaþiei au crescut în termeni reali cu 15% în 2004, faþã de 2003. Economiile populaþiei vor continua sã creascã în termeni reali ºi în 2005 spera Banca Naþionalã, deoarece veniturile suplimentare obþinute de persoanele fizice prin introducerea cotei unice de impozitare vor ajunge la bãnci ºi nu pe piaþa de capital.
Analistii financiari cred însa cã va apare o tendinþã de scãdere a economisirii de cãtre populatie, iar volumul depunerilor de cãtre persoanele fizice va depinde de modul în care va fi mediatizata scãderea dobînzilor, datoratã atît liberalizãrii accesului nerezidentilor la depozitele in lei, cresterii încrederii în moneda naþionalã,ºi apariþiei unor noi alternative de economisire sau de investiþii.
Aceste alternative sunt insã puþine si pe acest lucru miyeayã bancherii , adicã pe lipsa de opþiuni în segmentul pãstrãrii economiilor de cãtre populatie.
Aceelaºi lucru s-a întîmplat ºi în Polonia, care la sfîrsitul anului 2001, introducea la fel ca ºi noi impozitul pe dobîndã , cu o cotã de 20%. Banca Centralã Polonezã a reactionat vehement , declarînd mãsura ca fiind o taxã antidezvoltare, care va afecta oamenii de rînd. Acelasi lucru se poate spune si despre masura din Romania, care se estimeazã cã va aduce la buget un plus de 1,380 de miliarde de lei, însã aceastã sumã este consideratã minorã în raport cu efectul negativ pe care îl poate avea.
#PAGEBREAK#

Poate ca Romania ar trebui sa ia aminte la lectia polonezã.
Astfel, în Polonia, deponenþii au reactionat imediat la introducerea impozitului, iar depozitele bancare au intrat într+o etapã continua de scãdere din care nu au iesit pînã în ziua de azi.
La sfîrsitul lui 2001 80% din plasamentele populaþiei erau reprezentate de depozite, la sfîrsitul anului trecut ajunseserã sub 65%. Evoluþia fireascã a banilor persoanelor fizice a fost care plasamente cu ramdament mai ridicat, pe primele locuri situîndu+se fondurile de investiþii si achiziþiile imobiliare.
In Romania, este foarte probabil ca cei care au valorii mari in bãncii sã le orienteze cãtre consum ºi cãtre investiþiile imobiliare, în special terenuri.
Deocamdata investiþiile la bursã nu reprezintã o alternativã acceptabilã pentru depozitele bancare, deoarece sunt foarte putine acþiuni lichide, iar preþurile de tranzacþionare au cotaþii foarte mari.

Singurul lucru pozitiv din aceastã scãdere a randamentului este faptul cã astfel fondurile speculative vor fi din ce în ce mai puþin tentate sã vinã în Romania, ºi astfel piaþa valutarã va avea o perioadã foarte linistitã.
Acest tip de impozit existã în toate tãrile europene, singura care nu a introdus încã acest impoyit este Ungaria si Bulgaria.
Restul tarilor din Sud Estul Europei au introdus impozitele la dobanzile bancare.
Astfel, Cehia si Slovacia au un impozit de 15%, Polonia de 19% iar Slovenia de 25%.
Ungaria a amînat introducere acestui impozit datoritã faptului cã acesta nu produce efecte negative doar dacã inflaþia este sub 5%, si nu infleunþeazã randamentul depozitelor.

Si în guvernul ungar s+a discutat introducerea acestui tip de impozit pentru acoperirea deficitului bugetar, luînd in considerare faptul ca inflaþia pentru 2005 este previzionatã la 4,5%. Insã pînã la urmã nu a fost introdus acest impozit si s+a gasit un compromis tocmai pentru a evita reducerea economisirii, mãrind impozitarea instituþiilor financiare.

De asemenea, a aparut si majorarea impozitelor de pe piata de capital si a tranzacþiilor imobiliare.
Aplicarea impozitului pe cîstigurile de pepiaþa de capital a fost supusã modificãrilor de cãtre Senat. Acesta a modificat modul practic de aplicare a impozitului faþã de cel propus iniþial de cãtre Guvern.
Ordonanþa Guvernului prevedea impozitarea cîstigurilor de pe piaþa de capital folosind o formulã pro rata temporis, care presupunea impozitarea diferenþiatã a cîstigurilor obþinute înainte ºi dupã data de intrare în vigoare a mãririi impozitului.
Însã textul aprobat de catre Senat diferenþiazã lucrurile în funcþie de de momentul cumpãrãrii acþiunilor lãsînd sã funcþioneye vechiul impozit de 1% pentru cîstugurile de pe urma acþiunilor cumpãrate înainte de 1 mai.
Modificarile aduse de Senat au alimentat speculaþiile cã astfel se incearcã manipularea pieþei de capital, acordîndu-se un rãgaz de o lunã pentru cumpãrarea ºi vînzarea de acþiunii la vechiul plafon de impozitare.

Din 2005 si 2006 cooperativele de credit þi bancile vor avea un impozit suplimentar, avand de ales dintre doua variante: 
- Fie plãtesc o taxa de 6% pe veniturile nete din dobanzi
- Fie plãtesc un impozit pe profit mai mare cu 8 procente )faþã de cota plãtitã de firme.
Acest sistem de impozitare separat pentru banci, nu este un lucru nou, Austria ºi Danemarca au ºi ele un sistem separat de impozitare.
Slovenia a abordat problema fiscalitatii diferit. Începînd cu 2005, veniturile din dobanzi vor fi cumulate cu celelalte venituri obtinute de persoanele fizice pentru a fi impozitate global. La aceastã prevedere, guvernul sloven a introdus o exceptie pe o perioada de 4 ani, in care veniturile obþinute din dobînzi mai mici de 1250 de euro, sunt scutite de impozit.
Sumele ce depãsesc acest prag vor intra în baza impozabilã in procentaj de doar 10% in acest an, ponderea urmînd sã creascã gradual pînã la 75% in 2008. Astfel, se evita sa se descurajeze micii depunatori ºi sã se evite o fugã a capitalului din bãncii.