Un popor poate trai fara cultura, dar nu poate trai cu o cultura falsa

Titu Maiorescu s-a nascut la Craiova pe 15 februarie 1840  si a urmat cursurile Academiei Tereziene din Viena.

In aceasta perioada incepe redactarea "Insemnarilor zilnice" , pe care le va continua pana la sfarsitul vietii si care constituie o pretioasa sursa de cunoastere a omului Maiorescu, mentioneaza Wikipedia.

Insemnarile ni-l prezinta inca din adolescenta ca pe un caracter puternic, ambitios si iubitor de ordine, pasionat de cultura si dornic sa se afirme prin capacitatile sale intelectuale in fata colegilor austrieci, care, provenind adesea din familii aristocratice, il priveau de sus. Succesul pe care il obtine in 1858 absolvind ca sef de promotie Academia Tereziana reprezinta o incununare a eforturilor sale si a vointei de care daduse dovada.

Maiorescu obtine diplomele universitare intr-un ritm rapid (dupa numai un an de studii la Berlin obtine la Giessen doctoratul "magna cum laude", dupa inca un an, licenta in litere si filosofie la Sorbona si, dupa inca un an de studii universitare la Paris, licenta in drept) insa acest lucru nu afecteaza seriozitatea pregatirii sale academice.

In 1863 intemeiaza la Iasi "Junimea" alaturi de I. Negruzzi, Petre P. Carp, V. Pogor si Th.Rosetti, iar in 1867 infiinteaza revista "Convorbiri Literare".

Pe plan politic, Titu Maiorescu a fost un conservator, adept al unei evolutii naturale, organice si temeinic pregatite, adversar al "formelor fara fond", al caror rechizitoriu il face in articolul din 1868, "In contra directiei de astazi in cultura romana", in care condamna introducerea unor institutii imitate dupa cele occidentale si carora nu le corespundea un fond adecvat in mentalitatea, creatia si nivelul de cultura al poporului roman.

Mai jos, sunt cateva fragmente din articolul "In contra directiei de astazi in cultura romana":

Daca o foaie literara nu este in stare sa scrie dupa gramatica, daca se declara incapabila de a avea ortografie si stil bun, atunci de unde a luat curajul de a se mai prezenta pe arena publicitatii? Si ce folos isi inchipuieste ca va putea produce prin lucrarea ei literara?

...

O prima greseala, de care trebuie astazi ferita tinerimea noastra, este incurajarea blanda a mediocritatilor.

...

De aci sa invatam marele adevar ca mediocritatile trebuiesc descurajate de la viata publica a unui popor, si cu cat poporul este mai incult, cu atat mai mult, fiindca tocmai atunci sunt primejdioase. Ceea ce are valoare se arata la prima sa infatisare in meritul sau si nu are trebuinta de indulgenta, caci nu este bun numai pentru noi si deocamdata, ci pentru toti si pentru totdeauna.

Al doilea adevar, si cel mai insemnat, de care trebuie sa ne patrundem, este acesta: forma fara fond nu numai ca nu aduce nici un folos, dar este de-a dreptul stricacioasa, fiindca nimiceste un mijloc puternic de cultura. Si prin urmare vom zice: este mai bine sa nu facem o scoala deloc decat sa facem o scoala rea, mai bine sa nu facem o pinacoteca deloc decat sa o facem lipsita de arta frumoasa; mai bine sa nu facem deloc statutele, organizarea, membrii onorarii si neonorati ai unei asociatiuni decat sa le facem fara ca spiritul propriu de asociare sa se fi manifestat cu siguranta in persoanele ce o compun; mai bine sa nu facem de loc academii, cu sectiunile lor, cu sedintele solemne, cu discursurile de receptiune, cu analele pentru elaborate decat sa le facem toate aceste fara maturitatea stiintifica ce singura le da ratiunea de a fi.

...

Caci fara cultura poate inca trai un popor cu nadejdea ca in momentul firesc al dezvoltarii sale se va ivi si aceasta forma binefacatoare a vietii omenesti; dar cu o cultura falsa nu poate trai un popor, si daca staruieste in ea, atunci da un exemplu mai mult pentru vechea lege a istoriei: ca in lupta intre civilizarea adevarata si intre o natiune rezistenta se nimiceste natiunea, dar niciodata adevarul".