Tendinþa de diversificare a produselor si serviciilor existente pe piaþa precum si interesul deosebit acordat protecþiei consumatorilor, impune adoptarea de acte normative in scopul eliminãrii oricãror practici care ar putea dauna intereselor economice ale consumatorilor. Scopul adoptãrii unei legi cadru este acela de a facilita implementarea politicii de protecþie a consumatorilor prin reunirea principiilor sale de baza intr-un singur act normativ, in condiþiile asigurãrii unei concurente loiale si liberei circulaþii a produselor si serviciilor.
Modelele existente in State Membre ale Uniunii Europene sub care este implementat o lege cadru sub forma unui Cod, au stat la baza elaborãrii prezentului proiect de lege care a avut ca model „Code de la Consommation” din Franþa, urmãrindu-se modul in care acesta este structurat si principiile care stau la baza elaborãrii acestui .
Codul reglementeazã raporturile juridice create intre agenþii economici si consumatori, cu privire la achiziþionarea de produse si servicii, inclusiv financiare, asigurând cadrul necesar accesului neîngrãdit la produse si servicii, informãrii lor complete despre caracteristicile esenþiale ale acestora, apararii si asigurãrii drepturilor si intereselor legitime ale persoanelor fizice împotriva unor practici abuzive, participãrii acestora la fundamentarea si luarea deciziilor ce ii intereseazã in calitate de consumatori.
In aplicarea acestei legi, agenþii economici trebuie sa manifeste o preocupare concreta si pe termen lung pentru calitatea produselor si serviciilor oferite consumatorilor.
Prin adoptarea prezentei legi, care stabileºte obligaþiile agenþilor
economici cu privire la informarea consumatorilor, aceºtia vor fi
protejaþi fata de situaþiile care pot apãrea in urma achiziþionãrii si
utilizãrii de produse defectuoase sau servicii prestate necorespunzãtor.
Prezenta lege stabileºte cadrul general cu privire la drepturile
consumatorilor de a fi protejaþi împotriva riscurilor de a achiziþiona
un produs sau serviciu care sa le prejudicieze viata, sãnãtatea sau
securitatea ori sa le afecteze drepturile si interesele legitime, de a
fi informaþi complet corect si precis asupra elementelor esenþiale ale
produselor si serviciilor, de a avea acces la o gama variata de produse
si servicii de calitate, de a fi despãgubiþi pentru pagubele generate de
calitatea necorespunzãtoare a produselor si serviciilor, de a se
organiza in organizaþii ale consumatorilor dat si de a fi protejaþi de
prejudiciile care le pot fi aduse prin existenta unor clauze abuzive din
contracte.
Prezentul Cod stabileºte obligaþiile agenþilor economici cu privire la
produsele si serviciile oferite consumatorilor, obligaþiile
organizaþiilor neguvernamentale ale consumatorilor cat si cadrul general
al securitãþii produselor.
Este stabilit cadrul pentru crearea de programe de educare si informare
a consumatorilor, programe care trebuie sa cuprindã aspectele importante
ale protecþiei consumatorilor si care pot fi implementate si prin
intermediul organizaþiilor neguvernamentale ale consumatorilor sau prin
colaborare cu mass-media. Educarea consumatorilor poate deveni chiar o
parte din programul de invatamant.
In lege mai sunt prevãzute principiile generale privind informarea
consumatorilor cu privire la indicarea preturilor si tarifelor precum si
protecþia acestora împotriva publicitatii inselatoare.
Având in vedere ca transpunerea acquis-ului comunitar impune
actualizarea permanenta a cadrului legal din România, propunem o
varianta de numerotare a articolelor conforma cu dispoziþiile Legii nr.
24/2000 privind aprobarea normelor de tehnica legislativa, ca sa permitã
o actualizare mai facila a dispoziþiilor prezentului Cod, fara a mai
necesita renumerotarea articolelor in cazul apariþiei unor modificãri si
completãri ulterioare.
Fata de cele prezentate, supunem Parlamentului prezentul proiect de lege
spre adoptare.
LEGE PRIVIND CODUL CONSUMULUI
CAPITOLUL I DISPOZITII GENERALE
Art. 1.1.
Prezenta lege, denumita in continuare Cod are ca obiect reglementarea
raporturilor juridice create intre agenþii economici si consumatori, cu
privire la achiziþionarea de produse si servicii, inclusiv a serviciilor
financiare, asigurând cadrul necesar accesului neîngrãdit la produse si
servicii, informãrii lor complete despre caracteristicile esenþiale ale
acestora, apararii si asigurãrii drepturilor si intereselor legitime ale
consumatorilor împotriva unor practici abuzive, participãrii acestora la
fundamentarea si luarea deciziilor ce ii intereseazã in calitate de
consumatori.
Art. 1. 2.
Prevederile prezentului Cod se aplica la comercializarea produselor noi,
folosite sau recondiþionate si a serviciilor, inclusiv a serviciilor
financiare, destinate consumatorilor, contractelor încheiate cu
consumatorii, regulilor privind publicitatea produselor si serviciilor,
cu excepþia produselor care se comercializeazã ca antichitati si a
produselor necesar a fi reparate sau recondiþionate pentru a fi
utilizate, cu condiþia ca agentul economic sa informeze consumatorul
despre aceasta.
Art. 1.3.
Actele normative privind protecþia consumatorilor trebuie sa fie
elaborate astfel incat sa nu devina piedici in libera circulaþie a
produselor si serviciilor.
Art. 1.4
Principiile de baza ale protecþiei consumatorilor:
a) contradictorialitatea- care presupune asigurarea posibilitãþii
persoanelor aflate pe poziþii divergente de a se exprima cu privire la
orice act sau fapt care are legãtura cu posibila incalcare a
dispoziþiilor privind protecþia consumatorilor;
b) celeritatea procedurii de cercetare – care presupune obligaþia
autoritatii competente in domeniul protecþiei consumatorilor de a
proceda fara întârziere la cercetarea sesizãrii consumatorilor, cu
respectarea drepturilor persoanelor implicate si a regulilor prevãzute
de lege;
c) proporþionalitatea - conform cãruia trebuie respectat un raport
corect intre gravitatea faptei constate, circumstanþele savarsirii
acesteia si mãsura sanctionatorie aplicata;
d) legalitatea masurilor propuse/dispuse - conform cãruia autoritãþile
competente nu pot propune/dispune decât masurile prevãzute de lege;
e) confidenþialitatea – personalul din cadrul autoritatilor competente
are obligaþia de a pãstra confidenþialitatea datelor, actelor,
informaþiilor de orice natura, prin a cãror divulgare se pot aduce
prejudicii persoanelor fizice sau juridice care sunt sau pot fi
menþionate in acestea;
f) recunoaºterea reciproca - semnifica faptul ca orice produs importat
dintr-un stat membru al Uniunii Europene este admis, in principiu, pe
teritoriul României, daca produsul a fost legal produs/comercializat ,
chiar si in condiþiile in care produsul este fabricat/comercializat dupã
standarde/reglementari tehnice specifice in statul membru de origine si
oferã un grad echivalent de protecþie cu cel impus produselor similare
in statul membru beneficiar.
Art. 1.5.
Statul, prin autoritatea centrala cu atribuþii in domeniul protecþiei
consumatorilor, are drept obiective:
a) protecþia consumatorilor împotriva riscului de a achiziþiona un
produs sau de a li se presta un serviciu care ar putea sa le
prejudicieze viata, sãnãtatea sau securitatea ori sa le afecteze
drepturile si interesele legitime
b) promovarea si protecþia intereselor economice ale consumatorilor;
c) accesul consumatorilor la informaþii complete, corecte si precise
asupra caracteristicilor esenþiale ale produselor si serviciilor, astfel
incit decizia pe care o adopta in legãtura cu acestea sa corespunda cat
mai bine nevoilor lor
d) educarea consumatorilor;
e) despãgubirea efectiva a consumatorilor;
f) libertatea si sprijinirea consumatorilor sau a altor grupuri sau
organizaþii reprezentative de a se organiza pentru a-si expune opiniile
in procesele de luare a unei decizii care ii priveºte.
g) promovarea cooperãrii internaþionale in domeniul protecþiei
consumatorilor si participarea la schimburile rapide de informaþii;
h) prevenirea si combaterea prin toate mijloacele, a practicilor
comerciale abuzive si a prestãrii serviciilor inclusiv a celor
financiare care pot afecta interesele economice ale consumatorilor;
Art. 1.6.
Prevederile cuprinse in prezentul Cod sunt obligatorii pentru toþi
consumatorii si agenþii economici care efectueazã acte si fapte de
comerþ reglementate de codul civil si legislaþia privind protecþia
consumatorilor.
CAPITOLUL II OBLIGATIILE AGENTILOR ECONOMICI
Art. 2.1.
Agenþii economici sunt obligaþi sa punã pe piaþa numai produse sau
servicii care corespund caracteristicilor prescrise sau declarate, sa se
comporte in mod corect in relaþiile cu consumatorii si sa nu foloseascã
practici comerciale abuzive.
Art. 2.2.
Este interzis importul, fabricaþia, distribuþia precum si
comercializarea produselor falsificate ori contrafãcute, periculoase sau
care au parametrii de securitate neconformi.
Art. 2.3.
Este interzisa condiþionarea vânzãrii cãtre consumator a unui produs, de
cumpãrarea unei cantitati impuse sau de cumpãrarea concomitenta a unui
alt produs sau serviciu. De asemenea, este interzisa prestarea unui
serviciu cãtre consumator, condiþionata de prestarea altui serviciu sau
de cumpãrarea unui produs.
Art. 2.4.
Orice vânzare forþata este interzisa. Expedierea unui produs sau
prestarea unui serviciu cãtre o persoana se face numai in baza unei
comenzi prealabile din partea acesteia.
Art. 2.5.
Pentru prevenirea comercializãrii in continuare a produselor cu
deficiente de calitate, dupã primirea reclamaþiilor întemeiate privind
acelaºi tip de produs de la doi sau mai mulþi consumatori, vânzãtorul
este obligat sa elimine de la vânzare produsele cu deficiente similare.
Art. 2.6.
Cheltuielile legate de înlocuirea produselor defecte, de remedierea sau
de restituirea contravalorii acestora vor fi suportate de vânzãtor si
recuperate de acesta de la producãtor sau, dupã caz, importator sau
furnizorul anterior aflat pe lanþul de distribuþie, daca prin contractul
încheiat intre aceºtia nu s-a stabilit altfel.
Art. 2.7.
Orice persoana care are calitatea de producãtor, distribuitor sau
vânzãtor de produse alimentare va comercializa numai alimente care
prezintã siguranþa pentru consumator, sunt salubre si apte pentru consum
uman.
Art. 2.8.
Consumatorii trebuie sa primeascã toate informaþiile necesare pentru o
utilizare corespunzãtoare potrivit destinaþiei iniþiale a bunurilor.
Art. 2.9.
In cazul in care agenþii economicii iau cunoºtinþa, la o data ulterioara
punerii pe piaþa a produselor comercializate, despre existenta unor
pericole care la momentul punerii pe piaþa nu puteau fi cunoscute,
trebuie sa anunþe fara întârziere autoritãþile competente si sa facã
aceste informaþii publice.
Art. 2.10.
In cazul produselor identificate sau identificabile cu defecte,
producãtorii si/sau distribuitorii au obligaþia de a le retrage de pe
piaþa, sa le înlocuiascã sau sa le repare, iar in situaþia in care
aceste masuri nu sunt posibile a fi fãcute intr-o perioada rezonabila de
timp, consumatorul trebuie sa fie compensat in mod corespunzãtor.
Art. 2.11.
In cazul lipsei conformitãþii, constatate de consumator, acesta are
dreptul, in primul rând, de a solicita vânzãtorului, ca mãsura
reparatorie, repararea sau înlocuirea produselor, in fiecare caz fara
plata, cu excepþia cazului in care aceasta solicitare este imposibila
sau disproporþionata.
Art. 2.12.
Orice reparare sau înlocuire a produselor va fi fãcuta in cadrul unei
perioade rezonabile de timp stabilita de comun acord intre vânzãtor si
consumator, si fara nici un inconvenient semnificativ pentru consumator,
luând in considerare natura produselor si scopul pentru care acesta a
solicitat produsele, in condiþiile legii.
Art. 2.13.
Statul adopta sau încurajeazã adoptarea de masuri potrivite, inclusiv de
prevederi legale, reguli de securitate, standarde naþionale sau aderarea
la standardele europene, standarde voluntare cat si întocmirea
documentelor de conformitate care asigura ca produsele comercializate pe
piaþa sunt sigure.
Art. 2.14.
Ambalajele produselor trebuie sa asigure integritatea si protecþia
calitãþii acestora, sa fie uºor de manipulat, sa promoveze vânzarea
produselor, fiind totodatã conforme prevederilor legale referitoare la
protecþia muncii, mediului si a securitãþii consumatorilor.
Art. 2.15.
Agenþii economici sunt obligaþi sa nu comercializeze alimente care:
a) sunt neînsoþite de documente care le atesta originea, provenienþa si
securitatea;
b) sunt manipulate si comercializate in condiþii necorespunzãtoare de
igiena, care pun in pericol sãnãtatea consumatorilor;
c) afecteazã sãnãtatea consumatorilor prin vânzarea unor produse sau
substanþe drept alimente.
Art. 2.16.
Se interzice comercializarea produselor ce imita produsele alimentare,
fara a fi astfel de produse, si care prezintã riscul de a pune in
pericol sãnãtatea sau securitatea consumatorilor, conform
reglementarilor legale in vigoare.
Art. 2.17.
Obligaþiile producãtorului:
a) sa rãspundã pentru prejudiciul actual si cel viitor cauzat de
produsul cu defect, precum si pentru cel cauzat ca rezultat cumulat al
produsului cu defect cu o acþiune sau o omisiune a unei terþe persoane;
b) sa punã pe piaþa numai produse sigure si, daca actele normative in
vigoare prevãd, acestea sa fie testate si/sau certificate;
c) sa punã pe piaþa numai produse care respecta condiþiile prescrise sau
declarate;
d) sa opreascã livrãrile, respectiv sa retragã de pe piaþa sau de la
consumatori produsele la care organele abilitate sau specialiºtii
proprii au constatat neîndeplinirea caracteristicilor prescrise,
declarate sau care ar putea afecta viata, sãnãtatea ori securitatea
consumatorilor, daca aceasta mãsura constituie singurul mijloc prin care
se pot elimina neconformitatile respective;
e) sa asigure in producþie condiþii igienico-sanitare conform normelor
sanitare in vigoare;
Art. 2.18.
Obligaþiile distribuitorilor:
a) sa se asigure ca produsele oferite spre comercializare sunt sigure si
respecta condiþiile prescrise sau declarate;
b) sa nu comercializeze produse despre care deþin informaþii sau
considera ca pot fi periculoase;
c) sa anunþe, imediat, autoritãþile publice competente, precum si
producãtorul despre existenta pe piaþa a oricãrui produs de care au
cunoºtinþa ca este periculos;
d) sa retragã de la comercializare produsele la care organele abilitate
de lege au constatat ca nu îndeplinesc caracteristicile prescrise sau
declarate, daca aceasta constituie singurul mijloc prin care se pot
elimina neconformitatile respective;
e) sa asigure condiþiile tehnice stabilite de producãtor, precum si
condiþiile igienico-sanitare pe timpul transportului, manipulãrii,
depozitarii si desfacerii, conform normelor in vigoare;
Art. 2.19.
Obligaþiile prestatorilor de servicii:
a) sa foloseascã, in cadrul serviciilor prestate, numai produse si
proceduri sigure si, dupã caz, daca actele normative in vigoare prevãd,
acestea sa fie testate si/sau certificate, si sa anunþe imediat
existenta pe piaþa a oricãrui produs despre care au cunoºtinþa ca este
periculos;
b) sa presteze numai servicii care nu afecteazã viata, sãnãtatea sau
securitatea consumatorilor ori interesele economice ale acestora;
c) sa respecte condiþiile prescrise sau declarate, precum si clauzele
prevãzute in contracte;
d) sa asigure, la prestarea serviciilor, condiþiile tehnice stabilite de
producãtor, precum si condiþiile igienico-sanitare, conform normelor in
vigoare;
e) sa rãspundã pentru prejudiciul actual si cel viitor cauzat de
serviciul defectuos prestat.
Art. 2.20.
Obligaþiile persoanelor fizice sau juridice care pot avea calitatea de
agent economic:
a) de a comercializa sau oferi cu titlu gratuit numai produse sigure,
aflate in cadrul termenului de valabilitate si care nu prezintã riscuri
pentru viata, sãnãtatea si/sau securitatea consumatorilor
b) de a nu comercializa in spatii in care nu pot fi asigurate condiþiile
de pãstrare cerute de producãtor pentru a se preveni perisabilitatea
accelerata, produse alimentare preambalate sau ambalate;
c) de a nu comercializa in alte condiþii decât cele cerute de legislaþia
in vigoare, produse nealimentare noi, folosite sau recondiþionate, de
tipul produselor industriale, electronice, electrocasnice si piese de
schimb pentru acestea, jucãrii, produse cosmetice, incaltaminte,
textile, detergenþi, piese si accesorii auto, ceasuri, aparatura de
mãsura si control, precum si orice alte asemenea obiecte, fara a putea
fi probate, verificate sau asigurate condiþiile de pãstrare cerute de
producãtor pentru a se asigura menþinerea caracteristicilor iniþiale ale
produselor;
d) de a nu importa, in vederea distribuþiei cu titlu oneros sau gratuit,
produse periculoase, expirate, deteriorate sau care pot afecta viata,
sãnãtatea si /sau securitatea consumatorilor prin utilizarea acestora.
CAPITOLUL III DREPTURILE CONSUMATORILOR
Art. 3.1.
Consumatorii beneficiazã de urmãtoarele drepturi:
a) de a fi protejaþi împotriva riscului de a achiziþiona un produs sau
de a li se presta un serviciu care ar putea sa le prejudicieze viata,
sãnãtatea sau securitatea ori sa le afecteze drepturile si interesele
legitime;
b) de a fi informaþi complet, corect si precis asupra caracteristicilor
esenþiale ale produselor si serviciilor, astfel incat decizia pe care o
adopta in legãtura cu acestea sa corespunda cat mai bine nevoilor lor,
precum si de a fi educaþi in calitatea lor de consumatori;
c) de a avea acces la pieþe care le asigura o gama variata de produse si
servicii de calitate;
d) de a fi despãgubiþi pentru pagubele generate de calitatea
necorespunzãtoare a produselor si serviciilor, folosind in acest scop
mijloace prevãzute de lege
e) de a se organiza in asociaþii ale consumatorilor, in scopul apararii
intereselor lor.
f) de a refuza încheierea contractelor care cuprind clauze definite ca
abuzive, conform prevederile legale in vigoare .
g) de a nu li se interzice de un agent economic sa obtina un beneficiu
prevãzut in mod expres de lege
Art. 3.2.
Se interzice a se refuza consumatorului fara un motiv justificat,
conform prevederilor legale in vigoare, vânzarea unui produs sau
prestarea unui serviciu.
CAPITOLUL IV CADRUL ORGANIZATORIC AL ORGANIZATIILOR NEGUVERNAMENTALE
Art. 4.1.
Organizaþiile neguvernamentale ale consumatorilor recunoscute ca fiind
de utilitate publica pot fi parteneri sociali cu drept de reprezentare
in organismele constituite la nivel central sau local cu rol in domeniul
protecþiei consumatorilor, in care organele administraþiei publice sunt
reprezentate.
Art. 4.2.
Personalul de conducere si salariaþii organelor de specialitate ale
administraþiei publice, precum si ale serviciilor publice
descentralizate ale ministerelor sau ale altor autoritati, cu atribuþii
pe linia protecþiei consumatorilor nu au dreptul de a deþine funcþii in
organele de conducere ale organizaþiilor neguvernamentale ale
consumatorilor.
Art. 4.3.
Organizaþiile neguvernamentale ale consumatorilor pot fi consultate de
cãtre autoritãþile administraþiei publice cu atribuþii in domeniul
protecþiei consumatorilor, la elaborarea dispoziþiilor si procedurilor
cu caracter general si a altor lucrãri care au ca scop protecþia
consumatorilor, cu privire la:
a) cunoaºterea cerinþelor consumatorilor privind sortimentele, calitatea
si cantitatea produselor si serviciilor;
b) formarea unei atitudini corecte a agenþilor economici angajaþi in
producerea si comercializarea produselor si prestarea serviciilor, fata
de calitatea acestora;
c) prevenirea practicilor comerciale abuzive si a publicitatii de natura
a afecta drepturile si interesele legitime ale consumatorilor.
Art. 4.4.
Organizaþiile neguvernamentale ale consumatorilor au urmãtoarele
drepturi si obligaþii:
a) de a fi sprijinite logistic de cãtre organismele administraþiei
publice centrale si locale, in vederea atingerii obiectivelor lor;
b) de a solicita autoritatilor competente luarea de masuri in vederea
opririi producþiei sau retragerii de pe piaþa a produselor ori
serviciilor care nu asigura nivelul calitativ prescris in documentele
stabilite de lege sau care pun in pericol viata, sãnãtatea ori
securitatea consumatorilor;
c) de a solicita agenþilor economici realizarea de produse si servicii
in condiþii speciale, in vederea satisfacerii nevoilor consumatorilor cu
handicap sau de vârsta a treia;
d) de a fi consultate cu ocazia elaborãrii actelor normative,
standardelor sau specificaþiilor care definesc caracteristicile tehnice
si calitative ale produselor si serviciilor destinate consumatorilor;
e) de a solicita si de a obþine informaþii asupra preþului si
caracteristicilor calitative ale produselor sau serviciilor, de natura
sa ajute consumatorul la luarea unei decizii asupra achiziþionãrii
acestora;
f)de a informa opinia publica, prin mass-media, asupra deficientelor de
calitate ale produselor si serviciilor, precum si asupra consecinþelor
vatamatoare ale acestora pentru consumatori;
g)de a introduce acþiuni in justiþie pentru apãrarea drepturilor si
intereselor legitime ale consumatorilor;
CAPITOLUL V CADRUL GENERAL AL SECURITATII PRODUSELOR
Art. 5.1.
Riscul se considera acceptabil si compatibil cu un grad înalt de
protecþie pentru siguranþa si sãnãtatea consumatorilor, in funcþie de
urmãtoarele aspecte:
a) caracteristicile produsului, ale ambalãrii si ale instrucþiunilor de
montaj si întreþinere;
b) efectul asupra altor produse, împreuna cu care acesta poate fi
folosit;
c) modul de prezentare a produsului, etichetarea, instrucþiunile de
folosire si orice alte indicaþii si informaþii furnizate de producãtor;
d) categoria de consumatori expusa riscului prin folosirea produsului;
Art. 5.2.
(1) Agenþii economici sunt obligaþi sa introducã pe piaþa numai produse
sigure pentru viata, sãnãtatea si securitatea consumatorilor.
(2) Aceeaºi obligaþie revine si oricãrui comerciant care, pe baza
informaþiilor obþinute de la producãtor/importator si a pregãtirii sale
profesionale, trebuie sa se asigure ca produsele oferite spre
comercializare sunt sigure si sa informeze consumatorii asupra
factorilor de risc in utilizarea si sau consumul acestora.
Art. 5.3.
Este interzisa comercializarea produselor care nu sunt sigure cat si a
produselor neînsoþite de documentaþia obligatorie prevãzuta de lege prin
care sa se ateste ca ele au fost testate si/sau certificate.
CAPITOLUL VI CADRUL GENERAL PRIVIND OBLIGATIVITATEA INFORMARII SI
EDUCARII CONSUMATORILOR
Art. 6.1
Statul trebuie sa realizeze si sa încurajeze programe menite sa asigure
o informare si o educare corespunzãtoare consumatorilor, pentru a
permite oamenilor sa acþioneze in mod distinct in vederea unei alegeri
corecte bazata pe o informare corespunzãtoare asupra bunurilor si a
serviciilor si sa fie cunoscãtori a drepturilor si responsabilitãþilor
ce le revin..
Art. 6.2.
Statul, prin mijloacele sale, are ca scop protejarea consumatorilor la
achiziþionarea de produse ºi servicii, precum ºi protejarea interesului
public general împotriva publicitãþii înºelãtoare, a consecinþelor
negative ale publicitãþii ºi stabileºte condiþiile în care este permisã
publicitatea comparativã.
Art. 6.3.
Educarea consumatorilor poate deveni o parte din programul de invatamant
sau o componenta a obiectelor de studii, concretizata prin colaborarea
instituþiilor de invatamant cu autoritãþile administraþiei publice cu
atribuþii in acest sens.
Art. 6.4.
Programele de educare si informare a consumatorilor trebuie sa cuprindã
aspectele importante ale protecþiei acestora, dupã cum urmeazã:
a) sãnãtatea, alimentaþia, prevenirea îmbolnãvirilor si prevenirea
falsificãrii alimentelor
b) riscurile produselor
c) etichetarea produselor cu precizarea informaþiilor necesare
consumatorilor;
d) legislaþia referitoare la protecþia consumatorilor, regimul
compensaþiilor, agenþii si organizaþii ale consumatorilor
e) informaþii despre dificultati si masuri de rezolvare, preturi,
calitate, condiþii de creditare si posibilitatea de asigurare a nevoilor
fundamentale.
f) Daca este cazul, poluarea si protecþia mediului.
Art. 6.5.
Programele ce privesc educarea si informarea consumatorilor pot fi
implementate si prin intermediul organizaþiilor neguvernamentale ale
consumatorilor.
Art. 6.6.
Agenþii economici pot contribui si colabora cu terþe parþi la realizarea
unor programe reale si eficiente de educare si informare a
consumatorilor.
Art. 6.7.
Având in vedere necesitatea asigurãrii unei informãri complete, concrete
si inteligibile a consumatorilor, pot fi iniþiate programe privind
informarea consumatorilor prin mass-media.
Art. 6.8.
Consumatorii au dreptul de a fi informaþi, in mod complet, corect si
precis, asupra caracteristicilor esenþiale ale produselor si serviciilor,
inclusiv a serviciilor financiare, oferite de cãtre agenþii economici,
astfel incat sa aibã posibilitatea de a face o alegere raþionala intre
produsele si serviciile oferite, in conformitate cu interesele lor
economice si de alta natura, si sa fie in mãsura sa le utilizeze,
potrivit destinaþiei acestora, in deplina siguranþa si securitate
Art. 6.9.
Informaþiile privind protejarea vieþii, sanatatii si securitãþii
consumatorilor trebui sa fie comunicate acestora, pe cat este posibil si
prin simboluri grafice internaþionale uºor de inteles.
Art. 6.10.
Informarea consumatorilor despre produsele si serviciile oferite se
realizeazã, in mod obligatoriu, prin elemente de identificare si
caracterizare ale acestora, înscrise la vedere, in mod vizibil, lizibil
si uºor de inteles, dupã caz, pe produs, eticheta, ambalaj de vânzare
sau in cartea tehnica, instrucþiunile de folosire ori altele asemenea,
ce însoþesc produsul sau serviciul, in funcþie de natura acestuia.
Art. 6.11.
Consumatorii trebuie sa fie informaþi despre riscurile in care sunt
implicaþi prin folosirea normala sau previzibila a bunurilor
Art. 6.12.
Scopul etichetãrii este de a da consumatorilor informaþiile necesare,
suficiente, verificabile si uºor de comparat, astfel incat sa permitã
acestora sa aleagã acel produs care corespunde exigentelor lor din punct
de vedere al nevoilor si posibilitãþilor lor financiare, precum si de a
cunoaºte eventualele riscuri la care ar putea fi supuºi.
Art. 6.13.
Informaþiile de pe etichetele produselor trebuie sa fie înscrise in
limba romana, indiferent de tara producãtoare, fara a se exclude
prezentarea lor in alte limbi, sa fie vizibile, lizibile si
inscripþionate intr-un mod care sa nu permitã ºtergerea lor.
Art. 6.14.
Etichetarea si metodele prin care aceasta se realizeazã nu trebuie sa
atribuie alimentelor proprietati de prevenire, tratare sau vindecare a
bolilor sau sa facã referirii la astfel de proprietati; sunt exceptate
de la aceasta interdicþie apele minerale naturale, precum si orice
alimente cu destinaþii nutriþionale speciale expres prevãzute prin acte
normative.
Art. 6.15.
Pentru produsele alimentare, producãtorul are obligaþia de a informa
despre denumirea produsului, denumirea si/sau marca producãtorului,
adresa producãtorului, cantitatea si, dupã caz, termenul de valabilitate
sau data durabilitãþii minimale, lista ingredientelor, despre
eventualele riscuri previzibile, modul de utilizare, manipulare,
depozitare sau pãstrare, despre contraindicaþii.
Art. 6.16.
Pentru produsele de folosinþa îndelungata, acestea trebuie sa fie
însoþite de certificatul de garanþie si, daca reglementãrile in vigoare
prevãd, de declaraþia de conformitate, precum si de cartea tehnica ori
de instrucþiunile de folosire, instalare, exploatare, întreþinere,
eliberate de cãtre producãtor, conform prevederilor legale.
Art. 6.17.
Vânzãtorul trebuie sa informeze consumatorii despre preþul final al
produsului si sa ofere acestora toate informaþiile si documentele
tehnice care trebuie sa insoteasca produsul.
Art. 6.18.
Toate informaþiile privitoare la produsele si serviciile oferite
consumatorilor, documentele însoþitoare, precum si contractele
preformulate trebuie sa fie scrise in limba romana, indiferent de tara
de origine a acestora, fara a exclude prezentarea acestora si in alte
limbi.
Art. 6.19.
Denumirea sub care este vândut alimentul consumatorului sau agenþilor
economici care prepara ori furnizeazã hrana pentru populaþie este cea
prevãzuta de reglementãrile specifice alimentului respectiv.
Art. 6.20.
Marca de fabrica, marca comerciala sau denumirile atractive nu pot
înlocui denumirea sub care este vândut produsul.
Art. 6.21.
Informaþiile referitoare la serviciile prestate trebuie sa cuprindã
categoria calitativa a serviciului, timpul de realizare, termenul de
garanþie si postgarantie, preturile si tarifele, riscurile previzibile
si, dupã caz, alte documente prevãzute expres de lege. In cazul
serviciilor financiare, agenþii economici sunt obligaþi sa ofere
consumatorilor informaþii complete, corecte si precise asupra
drepturilor si obligaþiilor ce le revin
Art. 6.22.
Agenþii economici sunt obligaþi sa demonstreze consumatorilor, la
cererea acestora, cu ocazia cumpãrãrii, modul de utilizare si
funcþionalitatea produselor ce urmeazã a fi vândute.
Art. 6.23.
La punerea pe piaþa a produselor, agenþii economici sunt obligaþi sa
efectueze demonstraþii de utilizare, in public sau prin intermediul
mass-media.
Art. 6.24.
Obligaþia informãrii consumatorului privind elementele referitoare la
produsul achiziþionat nu poate fi înlãturata de cãtre agentul economic
care l-a comercializat prin invocarea secretului comercial sau
profesional.
Art. 6.25
Se interzice prezentarea, prin orice mijloace, a afirmaþiilor si
indicaþiilor care nu sunt conforme cu parametrii ce caracterizeazã
produsele si serviciile si care nu pot fi probate.
Art. 6.26
Comercializarea produselor si prestarea serviciilor se face numai in
locuri si in spatii autorizate, conform reglementarilor legale in
vigoare.
Art. 6.27.
Este obligatorie afiºarea, in mod vizibil, a denumirii unitatii,
autorizaþiei de funcþionare, a avertismentelor obligatorii prevãzute de
lege, precum si afiºarea orarului de funcþionare.
CAPITOLUL.VII CADRUL GENERAL PRIVIND PRETURILE SI TARIFELE
Art. 7.1.
Agentul economic, care in reþeaua de distribuþie oferã spre vânzare
produse/servicii, trebuie sa indice preþul de vânzare/tariful practicat
si preþul pe unitatea de mãsura, conform reglementarilor legale in
vigoare.
Art. 7.2.
Preturile si tarifele trebuie indicate in mod vizibil si intr-o forma
neechivoca, uºor de citit prin marcare, etichetare si/sau afiºare.
Art. 7.3.
Informaþiile furnizate de aparatele de mãsura utilizate pentru
determinarea cantitãþii produselor vândute in vrac trebuie sa fie clare
si uºor vizibile pentru consumator.
Art. 7.4.
Când livrarea produsului sau prestarea serviciului se face ulterior
plaþii unei sume cu titlu de avans, agentul economic este obligat sa
elibereze consumatorului, la plata acontului, un document fiscal conform
legislaþiei in vigoare sau, dupã caz, un contract scris si sa respecte
condiþiile contractuale.
Art. 7.5.
Agenþii economici care, potrivit legislaþiei in vigoare, sunt obligaþi
sa utilizeze aparate de marcat electronice fiscale, vor elibera bonuri
fiscale consumatorilor de produselor/servicii, care au obligaþia de
deþinere a acestor documente cel puþin pana la momentul parasirii
spaþiului comercial respectiv.
CAPITOLUL VIII PUBLICITATEA PRODUSELOR SI SERVICIILOR
Art. 8.1.
Publicitatea trebuie sã fie decentã, corectã ºi sã fie elaboratã în
spiritul responsabilitãþii sociale.
Art. 8.2.
Se interzice publicitatea care:
a) este înºelãtoare;
b) este subliminalã;
c) prejudiciazã respectul pentru demnitatea umanã ºi morala publicã;
d) include discriminãri bazate pe rasã, sex, limbã, origine, origine
socialã, identitate etnicã sau naþionalitate;
e) atenteazã la convingerile religioase sau politice;
f) aduce prejudicii imaginii, onoarei, demnitãþii ºi vieþii particulare
a persoanelor;
g) exploateazã superstiþiile, credulitatea sau frica persoanelor;
h) prejudiciazã securitatea persoanelor sau incitã la violenþã;
i) încurajeazã un comportament care prejudiciazã mediul înconjurãtor;
j) favorizeazã comercializarea unor bunuri sau servicii care sunt
produse ori distribuite contrar prevederilor legale.
Art. 8.3.
Autorul, realizatorul de publicitate ºi reprezentantul legal al
mijlocului de difuzare rãspund solidar cu persoana care îºi face
publicitate, în cazul încãlcãrii prevederilor prezentului Cod, cu
excepþia cazurilor expres prevãzute prin lege si la care rãspunderea
este menþionata in sarcina altei persoane.
Art. 8.4.
Dacã persoana care îºi face publicitate nu are sediul în România sau
dacã nu poate fi identificatã, rãspunderea revine, dupã caz,
reprezentantului sãu legal în România, autorului, realizatorului de
publicitate sau reprezentantului legal al mijlocului de difuzare.
Art. 8.5.
Persoana care îºi face publicitate trebuie sã fie în mãsurã sã probeze
exactitatea afirmaþiilor, indicaþiilor sau prezentãrilor din anunþul
publicitar ºi este obligatã, la solicitarea instituþiilor ºi
autoritãþilor publice abilitate sa aplice si sa constate contravenþii in
domeniul publicitatii, sã furnizeze documentele care sã probeze
exactitatea acestora. În cazul în care documentele nu sunt furnizate în
termen de maximum 7 zile calendaristice de la solicitare sau dacã sunt
considerate insuficiente, afirmaþiile din anunþul publicitar în cauzã
vor fi considerate inexacte.
Art. 8.6.
In scopul protejãrii vieþii, sanatatii, securitãþii si informãrii
corecte a consumatorilor , statul poate adopta masuri de interzicere
totala sau parþiala a publicitatii anumitor produse.
CAPITOLUL IX DREPTURILOR CONSUMATORILOR LA INCHEIEREA CONTRACTELOR
Art. 9.1.
Orice contract încheiat intre comercianþi si consumatori pentru vânzarea
de bunuri sau prestarea de servicii va cuprinde clauze contractuale
clare, fara echivoc, pentru înþelegerea cãrora nu sunt necesare
cunoºtinþe de specialitate.
Art. 9.2. Orice informaþii privind pachetele de servicii turistice, preturile
acestora, contractele de credit pentru consum si toate celelalte
condiþii aplicabile contractului, comunicate de organizator sau de
detailist consumatorului, trebuie sa contina indicaþii corecte si clare,
care sa nu permitã interpretãri echivoce ale acestora.
Art. 9.3.
In caz de dubiu asupra interpretãrii unor clauze contractuale, acestea
vor fi interpretate in favoarea consumatorului.
Art. 9.4.
Se interzice comercianþilor stipularea de clauze abuzive in contractele
încheiate cu consumatorii.
Art. 9.5.
O clauza contractuala care nu a fost negociata direct cu consumatorul va
fi considerata abuziva daca, prin ea insasi sau împreuna cu alte
prevederi din contract, creeazã, in detrimentul consumatorului si
contrar cerinþelor bunei-credinþe, un dezechilibru semnificativ intre
drepturile si obligaþiile partilor.
Art. 9.6.
O clauza contractuala va fi considerata ca nefiind negociata direct cu
consumatorul daca aceasta a fost stabilita fara a da posibilitate
consumatorului sa influenþeze natura ei, cum ar fi contractele standard
sau condiþiile generale de vânzare practicate de comercianþi pe piaþa
produsului sau serviciului respectiv.
Art. 9.7.
Faptul ca anumite aspecte ale clauzelor contractuale sau numai una
dintre clauze a fost negociata direct cu consumatorul nu exclude
aplicarea prevederilor legale pentru restul contractului, in cazul in
care o evaluare globala a contractului evidenþiazã ca acesta a fost
prestabilit unilateral de comerciant. Daca un comerciant pretinde ca o
clauza standard a fost negociata direct cu consumatorul, este de datoria
lui sa prezinte probe in acest sens.
Art. 9.8.
Contractul trebuie sa stipuleze, cu caractere mari si in imediata
vecinãtate a locului rezervat pentru semnãtura consumatorului, clauza
expresa despre dreptul de denunþare unilaterala a contractului, in
termenele si in condiþiile prevãzute in prezentul Cod, precum si numele
si adresa comerciantului fata de care consumatorul poate sa isi exercite
acest drept.
Art. 9.7.
Comerciantul este obligat sa înmâneze consumatorului un exemplar din
contractul încheiat si sa poatã proba acest lucru in fata organelor de
control.
Art. 9.8.
Dreptul consumatorului la denunþarea contractului nu poate fi anulat de
nici o clauza contractuala sau înþelegere intre parþi, aceasta fiind
considerata nula de drept.
CAPITOLUL X DISPOZITII FINALE
Art. 10.1.
Incalcarea prevederilor legale in vigoare privind protecþia
consumatorilor atrage rãspunderea civila, contravenþionala sau penala,
dupã caz.
Art. 10.2.
(1) Acþiunile de control si supraveghere a pieþei sunt efectuate de
personalul împuternicit al autoritatilor publice centrale si teritoriale
cu atribuþii in domeniul protecþiei consumatorilor, conform
competentelor specifice.
(2) Personalul menþionat la alin (1) este autorizat sa facã copii de pe
materialele si documentele care se afla in posesia celor inspectaþi si
sa solicite referinþe despre acestea.
(3)Personalul împuternicit este obligat sa pãstreze secretul profesional
si sa nu divulge unei terþe parþi secretele comerciale sau alte
informaþii confidenþiale ori particulare obþinute in timpul sau in
legãtura cu acþiunile de control, daca nu li se cere sa facã aceasta de
cãtre o autoritate judecãtoreasca sau de cãtre partea inspectata. In
cazul in care personalul cu atribuþii de control identifica sau
suspecteazã neconformarea cu prevederile actelor normative din domeniul
protecþiei consumatorilor in vigoare pot adopta si/sau dispune masuri in
conformitate cu prevederile acestora.
(4) Personalul menþionat la alin (1) poate solicita, pe timpul
controlului, pentru aducerea la îndeplinire in bune condiþiuni a
atribuþiunilor de serviciu, dupã caz, protecþia personala si sprijinul
organelor responsabile cu ordinea si liniºtea publica, care au obligaþia
de a le sprijini in acest sens.
(5) Documentele care conþin date cu caracter personal, sesizãrile si
reclamaþiile petenþilor precum si documentele de constatare si
sancþionare contravenþionala nu pot avea caracter public, cu excepþia
cazurile expres precizate de lege sau a cazurilor in care partile ale
cãror date sunt identificate sau identificabile consimt in scris acest
fapt.
Art. 10.3.
(1) Autoritatea cu atribuþii de protecþia consumatorilor, in toate
cazurile in care constata nerespectarea prevederilor prezentului Cod sau
ale altor acte normative in vigoare, este împuternicita sa aplice
sancþiuni contravenþionale principale, complementare cat si sa dispunã
masuri complementare, sa sesizeze organele de cercetare penala in cazul
in care faptele constatate pot constitui infracþiuni.
Anexa
DEFINITII
In sensul legislaþiei privind protecþia consumatorilor urmãtorii termeni
se înþeleg astfel:
1. Agent economic - persoana fizica sau juridica, autorizata, care in
cadrul activitãþii sale profesionale fabrica, importa, transporta sau
comercializeazã produse ori parþi din acestea sau presteazã servicii;
2. Aliment nepreambalat - aliment vrac care nu este supus operaþiunii de
preambalare si care, pentru vânzare, este mãsurat sau cântãrit in
prezenta consumatorului
3. Autoritate cu atribuþii de protecþia consumatorilor - Autoritatea
administraþiei publice centrale si serviciile sale desconcentrate
abilitate sa constate si sa aplice sancþiuni pentru nerespectarea
dispoziþiilor privind protecþia consumatorilor
4. Calitate - ansamblul de proprietati si caracteristici ale unui produs
sau serviciu, care ii conferã aptitudinea de a satisface, conform
destinaþiei acestuia, necesitatile explicite sau implicite;
5. Centru comercial -structura de vânzare cu suprafaþa medie sau mare in
care se desfasoara activitati de comercializare cu amãnuntul de produse,
servicii de piaþa si de alimentaþie publica, ce utilizeazã o
infrastructura comuna si utilitati adecvate
6. clauza abuziva - clauza contractuala care nu a fost negociata direct
cu consumatorul si care prin ea insasi sau împreuna cu alte prevederi
din contract creeazã, in detrimentul consumatorilor si contrar
cerinþelor bunei-credinþe, un dezechilibru semnificativ intre drepturile
si obligaþiile parþilor
7. comerciant - persoana fizica sau juridica autorizata sa desfãºoare
activitatea de comercializare a produselor si serviciilor de piaþa;
8. comerþ ambulant - activitatea de comercializare cu amãnuntul
realizata prin trecere dintr-un loc in altul, in rulote mobile, standuri
mobile, chioºcuri mobile sau in vehicule special amenajate
9. comerþ cu amãnuntul/de detail - activitatea desfãºurata de agenþii
economici care vând produse, de regula, direct consumatorilor pentru
uzul personal al acestora;
10. comerþ cu ridicata/de gros - activitatea desfãºurata de agenþii
economici care cumpãra produse in cantitati mari in scopul revanzarii
acestora in cantitati mai mici altor comercianþi sau utilizatori
profesionali si colectivi
11. comerþ de gros cash and carry/forma de comerþ cu autoservire pe baza
de legitimaþie de acces - activitatea desfãºurata de agenþii economici
care vând mãrfuri prin sistemul de autoservire cãtre persoane juridice
sau persoane fizice autorizate si asociaþii familiale autorizate conform
legii, înregistrate in baza de date a vânzãtorului, in scopul revanzarii
si/sau prelucrãrii, precum si al utilizãrii acestora ca produse
consumabile
12. comerþ in zone publice - activitatea de comercializare a produselor
si serviciilor, desfãºurata permanent sau sezonier in pieþe, târguri,
oboare, pasaje publice, porturi, aeroporturi, gãri, autogãri, drumuri
publice si strãzi sau orice zona de alta natura destinata folosinþei
publice
13. consumator/consumator final - orice persoana fizica sau grup de
persoane fizice constituite in asociaþii, care cumpãra, dobândeºte,
utilizeazã ori consuma produse sau servicii in afara activitãþii
profesionale
14. contract încheiat cu consumatorii - contractele încheiate intre
comercianþi si consumatori, inclusiv certificatele de garanþie, bonurile
de comanda, facturile, borderourile sau bonurile de livrare, biletele,
tichetele care conþin stipulãri sau referiri la condiþii generale
prestabilite
15. data durabilitãþii minimale - data stabilita de producãtor pana la
care un produs alimentar isi pãstreazã caracteristicile specifice in
condiþii de depozitare corespunzãtoare; produsele pentru care se
stabileºte data durabilitãþii minimale nu trebuie sa fie periculoase
nici dupã aceasta data;
16. declaraþie de conformitate - declaraþia fãcuta de cãtre un
producãtor sau un prestator, prin care acesta informeazã, pe propria
rãspundere, despre faptul ca un produs sau un serviciu este conform cu
un document tehnic normativ;
17. distribuitor - agentul economic din lanþul de distribuþie;
18. durata medie de utilizare - intervalul de timp, stabilit in
documente tehnice normative sau declarat de cãtre producãtor ori
convenit intre parþi, in cadrul cãruia produsele de folosinþa
îndelungata trebuie sa isi menþinã caracteristicile funcþionale, daca au
fost respectate condiþiile de transport, manipulare, depozitare si
exploatare
19. eticheta - orice material scris, imprimat, litografiat, gravat sau
ilustrat, care conþine elemente de identificare a produsului si care
insoteste produsul sau este aderent la ambalajul acestuia;
20. exerciþiu comercial - una sau mai multe activitatea de
comercializare cu ridicata, cu amãnuntul, de tip cash and carry, de
alimentaþie publica, precum si a serviciilor desfãºurate de un
comerciant
21. garanþie - orice angajament asumat de vânzãtor sau producãtor fata
de consumator, fara solicitarea unor costuri suplimentare, de restituire
a preþului plãtit de consumator, de reparare sau de înlocuire a
produsului cumpãrat, in cazul in care acesta nu corespunde condiþiilor
enunþate in declaraþiile referitoare la garanþie sau in publicitatea
aferenta
22. ingredient - orice substanþa, inclusiv aditivii, utilizata la
producerea sau la prepararea unui aliment si care va fi conþinuta si de
produsul finit ca atare sau intr-o forma modificata
23. lot - un ansamblu de unitati de vânzare dintr-un aliment fabricat,
prelucrat sau ambalat in condiþii practic identice
24. pachet de servicii turistice - combinaþia prestabilita a cel puþin
doua dintre urmãtoarele trei grupe de servicii, cu condiþia ca durata
neîntrerupta a acestora sa depaseasca 24 de ore sau sa cuprindã o
înnoptare, si anume, transport, cazare si alte servicii, fara legãtura
cu transportul sau cazarea sau care nu sunt accesorii ale acestora si
care reprezintã o parte semnificativa a pachetului de servicii turistice,
cum ar fi: alimentaþie, tratament balnear, agrement si altele asemenea;
25. paguba - prejudiciul creat consumatorilor prin utilizarea unui
produs periculos sau a unui produs cu defecte, precum si cel creat de
servicii necorespunzãtoare furnizate de prestator. Prejudiciul poate fi
material, vãtãmarea integritãþii corporale sau a sanatatii, precum si
pierderea vieþii
26. practici comerciale abuzive - metode de vânzare restrictive sau
condiþionate care afecteazã interesele consumatorilor
27. prestator - agentul economic care furnizeazã servicii;
28. producãtor:
a) agentul economic care fabrica un produs finit sau o componenta a unui
produs;
b) agentul economic care fabrica materie prima;
c) agentul economic care isi aplica denumirea, marca sau un alt semn
distinctiv pe produs;
d) agentul economic care recondiþioneazã produsul;
e) agentul economic sau distribuitorul care prin activitatea sa modifica
caracteristicile produsului;
f) reprezentantul înregistrat in România al unui agent economic care nu
are sediul in România sau, in cazul inexistentei acestuia, importatorul
produsului;
g) agentul economic care importa produse in vederea realizãrii
ulterioare a unei operaþiuni de vânzare, închiriere, leasing sau orice
alta forma de distribuþie specifica derulãrii afacerii;
h) distribuitorul produsului importat, in cazul in care nu se cunoaºte
importatorul, chiar daca producãtorul este menþionat;
i) distribuitorul produsului, in cazul in care importatorul nu poate fi
identificat, daca nu informeazã persoana prejudiciata in termen de 30 de
zile de la cererea acesteia asupra identitatii importatorului;
29. produs - bun material a cãrui destinaþie finala este consumul sau
utilizarea individuala ori colectiva; sunt considerate produse energia
electrica, energia termica, apa si gazele livrate pentru consumul
individual;
30. produs cu defecte - produsul la care modul de prezentare, utilizarea
previzibila si data achiziþionãrii nu oferã siguranþa consumatorilor,
producând pagube acestuia;
31. produs de folosinþa îndelungata - produsul relativ complex,
constituit din piese si subansambluri, proiectat si construit pentru a
putea fi utilizat pe durata medie de utilizare si asupra cãruia se pot
efectua reparaþii sau activitatea de întreþinere;
32. produs contrafãcut - Orice bun, inclusiv ambalajul acestuia, la care
se constata utilizarea fara autorizare a unei mãrci care este identica
cu o marca legal înregistrata, sau produsul care nu poate fi diferenþiat
in aspectele sale esenþiale de un produs de marca, prin care se incalca
drepturile prevãzute de lege ale detinatorului legal al mãrcii
respective. Alimentele contrafãcute sunt alimentele a cãror calitate,
menþionata in acte normative sau in orice document declarat de
producãtor inclusiv pe eticheta produsului, a fost modificata,
intenþionat sau neintenþionat, intr-un mod care ar putea constitui un
risc pentru sãnãtatea consumatorilor, care le-ar putea leza interesele
economice ori i-ar informa greºit.
33. produs falsificat - Produs la care se constata alterarea sub orice
forma a elementelor de identificare a unei mãrci, denumiri, sigle ori
desen industrial legal înregistrate, de natura a induce in eroare asupra
provenienþei sale, la produse care nu au fost fabricate de detinatorul
legal al mãrcii ori împuternicit al acestuia, sau la care s-a constatat
utilizarea mãrcii legal înregistrate fara a exista acordul titularului.
Se considera falsificare a produselor alimentare sau a bãuturilor de
orice fel: adaosul oricãrei substanþe naturale sau sintetice in produse,
in scopul mascãrii unor defecte ale acestora, precum si in scopul
modificãrii sau conferirii de proprietati pe care produsele nu le
justifica prin compoziþia lor naturala sau prin reþetele de fabricaþie,
precum si schimbarea compoziþiei fara a se schimba specificaþiile de pe
eticheta, precum si folosirea oricãror practici nepermise de lege.
34. produs folosit - produs folosit de un alt consumator, reparat si
testat, corespunzãtor din punct de vedere tehnic si funcþional unui
produs similar nou sau recondiþionat, si care este un produs sigur.
35. produs periculos - produsul care nu poate fi definit ca produs sigur
36. produs recondiþionat - produs nou cu ambalaj deteriorat, aspect
fizic exterior necorespunzãtor, mici defecte de fabricaþie, dar care
este adus la parametrii tehnici de funcþionare iniþiali daþi de
producãtor prin remediere.
37. produs sigur - produsul care, folosit in condiþii normale sau
previzibile, nu prezintã riscuri sau care prezintã riscuri minime,
þinând seama de întrebuinþarea acestuia; riscul se considera acceptabil
si compatibil cu un grad înalt de protecþie pentru siguranþa si
sãnãtatea consumatorilor, in funcþie de urmãtoarele aspecte:
a) caracteristicile produsului, ale ambalãrii si ale instrucþiunilor de
montaj si întreþinere;
b) efectul asupra altor produse, împreuna cu care acesta poate fi
folosit;
c) modul de prezentare a produsului, etichetarea, instrucþiunile de
folosire si orice alte indicaþii si informaþii furnizate de producãtor;
d) categoria de consumatori expusa riscului prin folosirea produsului;
38. punere pe piaþa - acþiunea de a face disponibil pentru prima data,
contra cost sau gratuit, un produs sau un serviciu in vederea
distribuirii sau utilizãrii
39. recondiþionare - repararea unui produs nou anterior punerii pe piaþa,
pentru a corespunde condiþiilor enunþate in declaraþiile de garanþie sau
in publicitatea aferenta, la specificaþiile prevãzute in contractul de
vânzare cumpãrare pentru un produs nou si nereparat;
40. reparare - aducerea produsului care nu corespunde condiþiilor
enunþate in declaraþiile de garanþie sau in publicitatea aferenta, la
specificaþiile prevãzute in contractul de vânzare cumpãrare, alte
documente, ori in alte dispozitii legale;
41. serviciu - activitatea, alta decât cea din care rezulta produse,
efectuata in scopul satisfacerii unor necesitaþi ale consumatorilor
42. serviciu de alimentaþie publica - activitatea de pregãtire,
preparare, prezentare si servire a produselor si a bãuturilor pentru
consumul acestora in unitati specializate sau la domiciliul/locul de
munca al consumatorilor
43. serviciu de piaþa - orice acþiune sau prestaþie care face obiectul
vanzarii-cumpararii pe piaþa si care nu are drept consecinþa transferul
proprietatii asupra unui bun corporal, efectuata in scopul satisfacerii
unor necesitaþi ale consumatorilor;
44. structura de vânzare - spaþiul de desfãºurare a unuia sau mai multor
exerciþii comerciale;
45. structura de vânzare cu suprafaþa mare- structura de vânzare având o
suprafaþa de vânzare mai mare de 1.000 m2;
46. structura de vânzare cu suprafaþa medie - structura de vânzare având
o suprafaþa de vânzare cuprinsa intre 400-1.000 m2 inclusiv
47. structura de vânzare cu suprafaþa mica - structura de vânzare având
o suprafaþa de vânzare de pana la 400 m2 inclusiv;
48. suprafaþa de vânzare - suprafaþa destinata accesului consumatorilor
pentru achiziþionarea produsului/serviciului, expunerii produselor
oferite, plaþii acestora si circulaþiei personalului angajat pentru
derularea activitãþii. Nu constituie suprafeþe de vânzare cele destinate
depozitarii si pãstrãrii mãrfurilor,
49. Suprafaþa de vânzare a unui centru comercial - suma suprafeþelor de
vânzare cu amãnuntul de produse si servicii de piaþa si de alimentaþie
publica cuprinse in acesta
50. Termen de garanþie - limita de timp, care curge de la data
dobândirii produsului sau serviciului, pana la care producãtorul sau
prestatorul isi asuma responsabilitatea remedierii sau înlocuirii
produsului ori serviciului achiziþionat, pe cheltuiala sa, daca
deficientele nu sunt imputabile consumatorilor;
51. termen de valabilitate - limita de timp, stabilita de producãtor,
pana la care un produs perisabil sau un produs care in scurt timp poate
prezenta un pericol imediat pentru sãnãtatea consumatorilor isi
pãstreazã caracteristicile specifice, daca au fost respectate condiþiile
de transport, manipulare, depozitare si pãstrare; pentru produsele
alimentare acesta reprezintã data limita de consum;
52. vânzãtor - distribuitorul care oferã produsul consumatorilor;
53. viciu ascuns - deficienta calitativa a unui produs livrat sau a unui
serviciu prestat care nu a fost cunoscuta si nici nu putea fi cunoscuta
de cãtre consumator prin mijloacele obiºnuite de verificare
Comentarii articol (0)