Ce drepturi au locatarii din blocurile cu camere video în legătură cu prelucrarea datelor personale?

Subiectul drepturilor celor vizați de prelucrările de date l-am mai abordat în trecut, dar conținutul fiecăruia dintre acele drepturi poate să difere, de la caz la caz, în funcție de cine le prelucrează datele, de scop, de datele prelucrate, de temeiul prelucrării ș.a.m.d.

Ca să încheiem discuția supravegherilor video în blocurile de locuințe, am zis că e cazul să ne aplecăm puțin și asupra lucrurilor pe care le pot cere locatarii de la asociația de proprietari, în contextul drepturilor recunoscute de legislația de protecția datelor (în centrul căreia se regăsește Regulamentul general privind protecția datelor, pe scurt, GDPR).

În primul rând, locatarii au dreptul de acces la datele prelucrate. Dar numai la datele care îi privesc pe ei, nu și pe alții. Sub umbrela acestui drept, locatarul X poate să ceară asociației să o informeze cu privire la datele prelucrate, scopurile prelucrării, eventualii destinatari și chiar să vadă imagini de pe acele camere care îl privesc; dar nu poate cere nimic în legătură cu locatarul Y.

Atunci când se montează sistemul de supraveghere, asociația trebuie să facă o informare către toți cei din bloc, în legătură cu datele personale ce vor fi prelucrate în acest fel.

Asociația, operator de date personale, trebuie să răspundă solicitărilor, neavând voie, sub egida GDPR, să nu răspundă. Ca regulă generală, deci, nu doar în raport cu acest drept la informare și acces, asociația nu are voie să nu răspundă unei solicitări din partea unuia dintre locatari. Mai mult, așa cum subliniază specialiștii în protecția datelor, e de dorit ca asociația să păstreze un registru al cererilor primite. În orice caz, în GDPR se prevede un termen de răspuns de maximum o lună, cu posibilitatea prelungirii, excepțional, până la două luni.

În al doilea rând, cum persoanele vizate de prelucrări nu vor fi numai cei care locuiesc în blocul respectiv, pentru că nu doar ei au acces în bloc, ci și alte persoane, ar trebui ca asociația să atenționeze, unde la intrarea în bloc, că respectiva incintă este supravegheată video. Vorbim, practic, tot de o obligație care decurge din regulamentul european.

În al treilea rând, în ceea ce privește dreptul la ștergerea datelor prelucrate (implicit, a imaginilor de pe camerele video), lucrurile ar putea fi mai complicate. Așa cum aminteam cu altă ocazie, Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP), într-un ghid întocmit pe vechea lege de protecția datelor, recomanda asociațiilor să nu păstreze imaginile de pe camere mai mult de 20 de zile.

De fapt, fiecare asociație trebuie să-și stabilească această perioadă de păstrare a imaginilor (care, uneori, în funcție de sistemul de supraveghere, ar putea chiar să fie mult mai scurtă de 20 de zile, dat fiind că rescrierea imaginilor e necesară din lipsă de spațiu de stocare). În ce măsură ar putea să ceară unul dintre locatari să fie șterse, mai devreme de acest termen, imaginile cu el de pe camere? Discutabil, pentru că asociația ar putea considera că există un interes în a le păstra (de pildă, pentru folosirea lor într-un proces).

Apoi, în al patrulea rând, locatarii trebuie să știe că au tot timpul dreptul de a se adresa ANSPDCP cu sesizări. În chiar informarea pe care asociațiile o fac celor din bloc ar trebui subliniat acest lucru. Dreptul persoanelor vizate de prelucrările de date personale care încalcă legislația nu este îngrădit în niciun fel și trebuie cunoscut de către toți cei vizați.

Poate vrei să citești și: Cum poți să faci plângeri dacă datele tale personale sunt prelucrate ilegal de firme sau instituții publice

În GDPR mai există și dreptul la rectificarea datelor, însă în cazul de față este tehnic greu de imaginat cum ar putea fi rectificate unele imagini de pe camerele de supraveghere. Prin urmare, dreptul ar rămâne aici fără conținut. De asemenea, dreptul la portabilitatea datelor rămâne fără conținut, din moment ce prelucrarea datelor prin intermediul camerelor de filmare ar trebui făcută în baza consimțământului ori a unui contract (ceea ce nu e cazul).

Cât privește opoziția celor din bloc la prelucrarea datelor personale prin filmările camerelor video, am dezvoltat subiectul în acest material. Ne rezumăm însă la a spune că este, de asemenea, discutabilă opoziția locatarilor, pentru că s-ar lovi de interesul legitim al supravegherii video: securitatea celor din bloc și siguranța bunurilor.

Notă: Acest material face parte dintr-o serie de articole realizate pe tema montării sistemelor de supraveghere în blocurile de locuințe, în contextul GDPR. Restul materialelor se regăsesc aici.