ACCES PREMIUM
Utilizarea sistemelor de supraveghere audio-video aduce riscuri juridice (amenzi și măsuri corective), operaționale, dar și reputaționale, amplificate când se captează date sensibile ori când nu se respectă drepturile persoanelor vizate (inclusiv furnizarea unei copii a înregistrărilor). Companiile trebuie să fie atente la definirea clară a scopului și temeiului prelucrării, realizarea unei evaluări de impact înainte de implementare, securitatea tehnică, perioadele de retenție bine justificate, precum și interdicția fermă a publicării în social media sau a utilizării dispozitivelor personale pentru captare/partajare a imaginilor.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Potrivit celui mai recent raport al Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP), o unitate de poliție locală a fost sancționată, deoarece un angajat al acesteia a filmat, în timpul serviciului, o persoană care a încălcat legislația rutieră și a distribuit înregistrarea audio-video din timpul urmăririi pe un grup de WhatsApp și apoi în presă, fiind dezvăluite date personale, precum imaginea și vocea persoanei filmate, dar și numărul de înmatriculare al mașinii acesteia.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
O societate a fost amendată de Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP), după ce a transmis prin e-mail copiile cărților de identitate ale angajaților săi, fără acordul acestora, către o altă firmă, în scopul înscrierii la cursuri de formare profesională pentru calificarea ca agenți de securitate.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Raport ANSPDCP
Un angajator a fost amendat de Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) cu 2.000 de euro, printre altele, după ce a montat, fără cunoștința unui fost salariat, un sistem de monitorizare GPS pe autoturismul de serviciu folosit de acesta și a continuat să îi prelucreze datele chiar și după încetarea raporturilor de muncă.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Începând cu 2 august 2025, companiile nu vor mai putea utiliza sisteme de inteligență artificială (AI) în anumite domenii considerate „zone de risc”, acolo unde o eventuală eroare ar putea produce consecințe grave asupra persoanelor sau bunurilor. Tot din această dată, furnizorii de modele de AI de uz general vor trebui să respecte o serie de obligații noi, potrivit unui Regulament adoptat anul trecut de Uniunea Europeană (UE). Citește articolul
ACCES PREMIUM
În forma actuală, sistemul „Pay or Okay” avantajează predominant marile platforme digitale și furnizorii de publicitate programatică, nu publicațiile online în sine. În realitate, editorii câștigă foarte puțin, iar beneficiul principal este menținerea unor rate extrem de mari de consimțământ artificial, ce permite companiilor din ecosistemul publicitar digital să continue să extragă valoare economică din datele personale ale utilizatorilor europeni.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Luna mai 2025 a marcat nu doar maturizarea unuia dintre cele mai influente instrumente legislative ale Uniunii Europene, Regulamentul general privind protecția datelor (Regulamentul UE 2016/679 - GDPR), ci și debutul unui nou ciclu de reflecție instituțională asupra eficienței și proporționalității acestuia în raport cu mediul de afaceri. Sub semnul aniversării de șapte ani de la aplicarea efectivă a Regulamentului, Comisia Europeană a lansat un pachet de propuneri menite să reducă povara administrativă pentru operatori, păstrând în același timp exigențele de protecție a datelor cu caracter personal.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Sistemele de supraveghere în unitățile de învățământ pot fi instalate doar în situații excepționale, cu acordul majorității părinților, elevilor majori și salariaților, și doar când există un risc crescut de violență documentat prin sesizări semnificative - asta a stabilit anul trecut Guvernul pe calea unei ordonanțe de urgență. Cu o oarecare întârziere, un ordin de ministru pentru punerea în aplicare a măsurilor din iulie anul trecut a fost publicat recent în Monitorul Oficial. Supravegherea trebuie să fie esențialmente temporară (maximum un an), iar înregistrările se păstrează maximum 30 de zile, de principiu. Camerele pot fi amplasate în săli de clasă, holuri, exterior, dar nu în vestiare sau grupuri sanitare. Datele pot fi folosite exclusiv pentru cercetarea cazurilor de violență și protecția bunurilor, fiind interzisă utilizarea lor pentru evaluarea activității cadrelor didactice sau elevilor.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Regulamentul General privind Protecția Datelor (GDPR) și securitatea cibernetică reprezintă două aspecte inseparabil legate în peisajul digital actual. GDPR impune operatorilor de date personale obligații stricte în ceea ce privește implementarea măsurilor tehnice și organizatorice adecvate pentru a asigura un nivel de securitate corespunzător riscului, inclusiv protecția împotriva accesului neautorizat sau ilegal și împotriva pierderii, distrugerii sau deteriorării accidentale. Neconformarea cu privire la aceste rigori poate atrage sancțiuni severe, după cum vei afla din cazurile prezentate mai jos. Citește articolul
ACCES PREMIUM
Într-o lume din ce în ce mai digitalizată, respectarea Regulamentului General privind Protecția Datelor (GDPR) a devenit o componentă esențială a oricărei afaceri care operează în Uniunea Europeană sau care prelucrează datele cetățenilor UE. Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) sancționează nerespectarea acestui regulament, iar analiza unor spețe recente poate avea rolul unui ghid de bune practici în acest domeniu, pentru orice operator de date. Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Simona Voiculescu 
Dragoș Niculescu 
Cristina Iacob 
Baciu Partners 
Cristian Stanescu 