În ce condiții poate Guvernul să emită ordonanțe de urgență

Pe data de 26 mai, odată cu alegerile pentru Parlamentul European, românii vor participa și la referendumul pe justiție. Cea de-a doua întrebare se referă la interzicerea dreptului Guvernului de a adopta OUG în domeniul justiției.

Mai precis, întrebarea este: „Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională?.

În acest context, este important de știut ce condiții trebuie îndeplinite pentru ca o ordonanță de urgență să poată fi emisă în mod constituțional.

Prima și cea mai importantă condiție a adoptării unei OUG este însăși urgența reglementării. Constituția României prevede că Guvernul poate adopta OUG „numai în situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată”. Situația extraordinară o reprezintă o stare de fapt obiectivă, cuantificabilă, independentă de voința Guvernului și care pune în pericol interesul public, conform Deciziei nr 1.008/2009 a Curții Constituționale.

Pe lângă existența unei situații extraordinare care nu poate permite amânarea unei reglementări, dacă dorește să emită o OUG, Guvernul trebuie să motiveze urgența emiterii atât în nota de fundamentare, cât și în preambulul ordonanței și să explice de ce împrejurările descrise constituie o urgență.

De asemenea, Guvernul este limitat și în ceea ce privește obiectul unei OUG. Astfel, după cum se specifică în Constituția României, ordonanțele de urgență nu pot avea ca obiect legile constituționale (cele de revizuire a Constituției) și nu pot afecta regimul instituțiilor fundamentale ale statului.

Mai mult decât atât, OUG nu pot viza drepturile, libertățile și îndatoririle specificate de Constituție și nu pot afecta drepturile electorale.

Ordonanța de urgență este un act normativ prin care puterii executive din România (adică Guvernului) i se oferă drept legislativ. Acest lucru înseamnă că prin ordonanțele de urgență Guvernul poate da legi pe care, în mod normal, doar Parlamentul ar avea dreptul să le adopte.

Referendumul național va avea loc pe 26 mai, în aceeași zi cu alegerile europarlamentare. Astfel, cetățenii români se vor prezenta la vot atât pentru alegerea reprezentanților României în Parlamentul European, cât și pentru referendumul stabilit de președintele Iohannis referitor la legile justiției.

avocatnet.ro explică în aceste zile, pe înțelesul tuturor, ce relevanță are referendumul pe justiție și ce implicații poate avea. Articolele pot fi urmărite aici.