Sanatatea sufera pe bani grei

Aparate scumpe sprijina peretii unor spitale mici si sarace deoarece Ministerul Sanatatii a decis achizitionarea lor fara a verifica daca ele pot fi si folosite.

Cam pe unde se agata harta-n cui, aproape de granita judetului Botosani cu Ucraina, se afla orasul Darabani. Urbe mica, saracie mare. Darabaniul a avut anul trecut parte de o surpriza de proportii, cind la poarta spitalului orasenesc a poposit un aparat de radiologie ultraperformant, in valoare de peste cinci miliarde de lei vechi.

Moartea radiologului

Uimirea pe care cei din spital au trait-o in iunie 2005, cind au vazut ce au primit de la minister, a atins repede proportii biblice. "Nici Dumnezeu nu stie cine a facut demersurile ca aparatul sa vina acum. Noi nu am cerut niciodata asa ceva", spune Mihai Leustean, directorul spitalului. Cumparat de Ministerul Sanatatii, dispozitivul medical marca Mercury 332 ar fi fost extrem de util spitalului, in conditiile in care acesta ar fi avut si un specialist care sa stie sa il foloseasca. "De cind a murit doctorul Albert, acum zece ani, noi nu mai avem radiolog", se plinge directorul Leustean.

Postul a fost scos la concurs an de an, dar nimeni nu a vrut sa il ocupe, cu toate ca situatia era atit de disperata incit directorul ar fi acceptat orice medic radiolog, numai sa lucreze in spitalul pe care il conduce. Asa ca soarta aparatului a fost pecetluita din momentul in care a ajuns aici. Si astazi el sprijina peretii holului unde este depozitat. "Ministerul nici macar nu s-a interesat daca aveam cum sa il folosim. Fara medic nu primim aviz sa il instalam", mai explica Leustean.

Pierdut intre doua spitale

Cei care vin acum la spital pentru o radiografie trebuie sa se multumeasca doar cu o masinarie ce isi pierde obirsia in negura timpului. "Avem un aparat vechi, cu termenul de functionare depasit, dar avem autorizatie pentru el", spune directorul.

Inutil la Darabani, aparatul ultraperformant si-a continuat odiseea spre zone unde chiar putea sa-si implineasca soarta: aceea de a ajuta oameni in suferinta. "Anul acesta am primit de la minister aprobarea sa il transferam la Spitalul Comunal Trusesti, pentru ca de anul trecut ei au medic radiolog. Si noi am fi avut nevoie de el, dar nu putem sa-l folosim", precizeaza directorul Leustean.

Actele au fost facute, dar povestea celor cinci miliarde nu se termina aici. "La noi nu au ajuns nici actele, nici aparatele, dar se stie ca o sa vina. Il asteptam ca pe aer", spune Mona Tureac, asistenta-sefa a Spitalului Comunal Trusesti. Aparatul ar fi extrem de util, deoarece acest spital deserveste 13 comune din judet, iar toti cei care vor sa isi faca analize sau sa se angajeze trebuie sa treaca pe aici. "Avem deja si spatiul amenajat. Sint cinci camere mari, gata pregatite", adauga Tureac, intrebindu-se in continuare pe unde o fi aparatul promis.

Ca intr-o comedie neagra, paradoxul situatiei surclaseaza gravitatea ei. Spitalul Darabani asteapta ca spitalul Trusesti sa vina sa ridice aparatul si actele, iar spitalul Trusesti asteapta ca cei din Darabani sa il trimita. "Trebuie sa aduca o masina mai mare si o macara mai mica sa il poata ridica", incheie directorul spitalului din Darabani.

12 milioane de euro, blocati in cutii

Cazul Darabani-Trusesti este doar un exemplu. Aparatura medicala de ultima generatie, in valoare de 12 milioane de euro, luata prin licitatie de Ministerul Sanatatii, imprastiata in 30 de judete ale tarii, sta nefolosita. In majoritatea cazurilor, motivul pare a fi lipsa fondurilor necesare instalarii, neincluse in licitatie. Desi nu depasesc o zecime din costul aparatelor, aceste sume sint prea mari pentru bugetele spitalelor orasenesti sau comunale.

Aceasta problema se inregistreaza si la Moldova Noua. Cu un buget de sapte miliarde de lei pe an, spitalul orasenesc a avut anul trecut o surpriza de peste 111.000 de euro. "Calul de dar nu se cauta la dinti. Noi l-am primit cu bratele deschise, chiar daca nu l-am cerut", spune Dumitru Iovanovici, seful aprovizionarii, despre aparatul de radiologie primit de la Ministerul Sanatatii. Insa tot ce pot face medicii din Moldova Noua este sa se uite la ambalaj. "Cei care ne-au dat aparatul au scapat din vedere faptul ca noi nu avem bani sa il putem instala. In plus, trebuie sa schimbam si reteaua electrica", isi varsa naduful Iovanovici.

Sterilizatorul gigant este inutil

Nici Bucurestiul nu a fost ocolit de achizitii ineficiente. "La cum arata spitalul acum, daca s-ar instala aparatul in orice incapere, aceasta s-ar prabusi. Este un utilaj foarte greu si trebuie facute consolidari serioase", spune Bogdan Jansen, directorul Spitalului Caritas din Bucuresti, despre aparatul de sterilizat pe care spitalul l-a primit inca din 2002 si care valora atunci sase miliarde de lei.

Este vorba despre un dispozitiv de dimensiuni considerabile, modern, care ar putea inlocui toate celelalte aparate de sterilizat folosite la ora actuala in Caritas. "Un asemenea aparat s-ar justifica intr-un spital nou. Aici nu este necesar", adauga Jansen.

Aparate scumpe si nefolosite

1.820.000 de euro - Spitalul Clinic Municipal Timisoara - accelerator liniar, microselectron, simulator radioterapie, plan tratament
880.000 de euro - Spitalul Clinic Judetean de Urgente "Sf. Spiridon" Iasi - accelerator liniar Clinac 2100
380.000 de euro - Spitalul Clinic Judetean Craiova - aparat de sterilizare STERIS - AMSCO
170.000 de euro - Spitalul Caritas Bucuresti - aparat de sterilizare
111.000 de euro - Spitalul Judetean Buzau - aparat de radiologie
111.000 de euro - Spitalul orasenesc Moldova Noua - aparat de radiologie
Investitia in aparate s-a infectat cu virusul politic
De situatia zecilor de milioane de euro care putrezesc pe holurile spitalelor este "responsabila", in principal, o licitatie organizata de Ministerul Sanatatii in anul 2000.

Ministrul Sanatatii la acea vreme era Hajdu Gabor (UDMR), iar secretarul de stat care s-a ocupat de acest program de achizitii, caruia ii fusesera alocati 74 de milioane de dolari, era Irinel Popescu. Ramine un mister de ce nu au fost prevazuti si banii pentru instalarea aparatelor in fondurile necesare achizitionarii lor.

"Din 2000 pina acum, toti cei care s-au succedat prin Ministerul Sanatatii poarta raspunderea neinstalarii lor. Acest proces nu insemna mare lucru fata de cit au costat", spune Irinel Popescu.

La citeva luni distanta de la desfasurarea licitatiei, au venit alegerile si s-a schimbat guvernul. Au fost ministrii Daniela Bartos, Mircea Beuran, Ionel Blanculescu si Ovidiu Brinzan, toti de la PSD. Din 2004, la sefia Sanatatii au stat Mircea Cinteza si Eugen Nicolaescu (PNL).

Instalare absenta

Ministerul a primit de la buget, in anii care au urmat licitatiei, sume mai mici decit cele necesare onorarii contractelor. Desi nu depasesc o zecime din costul aparatelor, sumele necesare instalarii acestora sint prea mari pentru bugetele spitalelor orasenesti sau comunale, care ar trebui sa le suporte.

Nicolaescu da vina pe PSD

Am descoperit cazuri de spitale unde aparate de peste 300.000 de euro nici macar nu erau necesare, iar directorii au cerut transferul lor catre alte unitati medicale. In alte parti insa, citeva milioane de dolari stau ambalati in cutii din lipsa unui spatiu special.

"Au venit altii la guvernare si nu le mai convenea acest program. S-a venit cu alte mentalitati si interese", comenteaza actualul ministru al Sanatatii, Eugen Nicolaescu.

Cel mai probabil insa, aparatele vor mai astepta pina sa fie puse in functiune, deoarece alocarea unor fonduri speciale se va face doar dupa reorganizarea si restructurarea spitalelor din tara. "Trebuie sa vedem exact unde e nevoie de acele aparate si unde sint conditii ca ele sa functioneze. Apoi, vom negocia si cu autoritatile locale pentru obtinerea fondurilor", precizeaza Eugen Nicolaescu.

Marfa livrata dupa cinci ani

La licitatia din 2000 au participat noua companii, dintre care sapte au cistigat contracte de furnizare de aparatura medicala: Medrom, Philips, Siemens, Dornier, Swissray, Marubeni si Kodak. Din cauza lipsei ulterioare a fondurilor, aparatele au fost livrate in perioada 2001-2002 de catre Philips, Siemens, Swissray si Marubeni.

In 2002-2003 au ajuns in spitale aparatele Dornier, iar abia in 2005 Kodak si Medrom au trimis dispozitivele contractate de stat.