Resursa ignorată de finanțele românilor: Fondurile de investiții se ridică la doar 2% din PIB. Media UE e de 76%. Cum stau celelalte state

O proporție mai mare o au fondurile de pensii Pilon 2, circa 8,4% din PIB estimat pentru anul trecut. Acestea, însă, nu sunt o expresie a comportamentului investițional, câtă vreme sunt obligatorii și depind de deciziile discreționare ale guvernului, care de ani buni nu reușește să respecte legea privind distribuția cotei de CAS.

Așa stând lucrurile, cele mai recente date ale Băncii Mondiale, arăta o poziție relativ bună a fondurilor de pensii din România față de PIB: 7,4% în 2020 față de 6,4% în Polonia (pioniera fondurilor de pensii în regiune), 4% în Ungaria și numai 1% în Grecia, dar sub ponderea din Slovacia, Cehia și Lituania).

Mai relevantă este ponderea fondurilor de pensii facultative: doar 0,03% din PIB, care ar trebui comparată cu ponderile în două cifre din țările unde fondurile de pensii nu sunt obligatorii.

Fondurile de investiții – situația pe țări și evoluția României

În privința fondurilor de investiții relevantă este statistica și din perspectiva calculelor Asociației Europene a Administratorilor de Fonduri de investiții (EFAMA): România era pe ultimul loc, după ponderea activelor fondurilor de investiții în PIB.
De menționat că datele agregate sunt valabile la nivelul anului 2022:



Ponderea în PIB a activelor fondurilor de investiții a scăzut de la 3% în 2007 la 2% în 2022, chiar dacă valoarea plasamentelor a crescut de  la 4 la 6 miliarde de euro (EFAMA include și fostele SIF-uri, care sunt accesibile doar prin bursă).

Altfel spus, ponderea scade, deși banii se înmulțesc. Și datele AAF și CNSP spun că ponderea fondurilor de investiții (exclusiv) a scăzut în PIB de la 3,14% în 2022 la 2,36% în 2023 , deși PIB a crescut nominal cu 14% în 2023.

Și inflația a scăzut în 2023 la 10,4%.

Citește integral articolul pe www.cursdeguvernare.ro.