De opt ani, autoritățile și instituțiile ignoră obligația de transparentizare a salariilor, primelor și altor sume acordate. Oare de ce?

Pentru cei care consideră că transparența veniturilor salariale în domeniul public înseamnă să consulți Legea nr. 153/2017 și toate anexele sale, precum și (acum cât mai putem) declarațiile de avere ale unora dintre cei care lucrează la stat (cei care exercită funcții și demnități publice) am o veste proastă: transparența salarială nu înseamnă asta, pentru că, de pildă, dimensiunea sporurilor concret acordate este variabilă în practică, iar uneori există diferențe majore între ce primește un angajat din instituția X cu titlu de spor, față de ce primește un angajat pe o funcție similară dintr-o altă instituție din alt județ. De asemenea, unii primesc vouchere de vacanță, alții nu. Unii acordau, până de curând, sporuri de doctorat chiar și când în modul cel mai rezonabil cu puțință nu era cazul, alții erau mai „cumpătați”.

Deloc întâmplător, chiar Legea nr. 153/2017, cea care privește salarizarea bugetarilor, prevede ce ar însemna, cu adevărat, să știm ce salarii, prime, sporuri, vouchere și alte sume se acordă pentru fiecare funcție în parte:

„Art. 33 (1) Toate autorităţile şi instituţiile publice enumerate la art. 2 alin. (1) şi (3) vor publica la sediul propriu şi pe pagina proprie de internet, în datele de 31 martie şi 30 septembrie ale fiecărui an, şi vor menţine publicată o listă a tuturor funcţiilor din autorităţile sau instituţiile publice respective ce intră în categoria personalului plătit din fonduri publice, cuprinzând următoarele:

a) salariul de bază, solda funcţiei de bază/salariul funcţiei de bază, indemnizaţia de încadrare sau indemnizaţia lunară, după caz;

b) tipul, baza de calcul, cota procentuală, valoarea brută a sporurilor, compensaţiilor, adaosurilor, primelor şi premiilor eligibile pentru fiecare funcţie, precum şi baza legală a acordării acestora;

c) valoarea anuală a voucherelor de vacanţă care urmează să fie acordate pentru o perioadă lucrată de un an, precum şi baza legală a acordării acestora;

d) valoarea anuală a indemnizaţiei de hrană care urmează să fie acordată pentru o perioadă lucrată de un an, precum şi baza legală a acordării acesteia;

e) orice alte drepturi în bani şi/sau în natură, dacă este cazul, precum şi baza legală a acordării acestora;

f) orice informaţii cu privire la posibile limitări ale venitului salarial, precum şi baza legală a acestora.

(1¹) Autorităţile şi instituţiile publice care au calitatea de angajatori pentru categoriile de personal enumerate la art. 2 alin. (1) şi (3) vor transmite Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale datele prevăzute la alin. (1) lit. a) -f) în format electronic, în perioada 1-30 octombrie a fiecărui an.

(1²) Metodologia de transmitere a datelor potrivit alin. (1¹) se aprobă prin ordin al ministrului muncii şi justiţiei sociale.

(2) Nerespectarea prevederilor alin. (1) atrage răspunderea contravenţională a conducătorului autorităţii sau instituţiei publice în cauză şi se sancţionează cu amendă între 5.000 şi 10.000 lei.

(3) Inspecţia Muncii are competenţa de a constata şi sancţiona contravenţia prevăzută la alin. (2).

(4) Contravenţiei prevăzute la alin. (2) i se aplică regimul general stabilit prin Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

(5) Prevederile alin. (1) - (4) nu se aplică instituţiilor de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională”.

Deși nu permite identificarea de către terți, în mod direct, a veniturilor obținute de un angajat sau altul din instituția/autoritatea respectivă, publicarea acestor liste permite răspunsul la întrebarea: cum este remunerată, per total, munca pentru postul X sau Y din instituția/autoritatea respectivă? O chestiune care, fără îndoială, nu jenează nici viața privată a vreunui angajat, nici protecția datelor sale personale. Transparența este importantă nu doar față de terți, ci și în rândul celor care lucrează în aceeași incintă.

Ani la rândul am scris despre obligația aceasta, de două ori pe an, în preajma celor două termene; ani la rândul, am luat prin sondaj diverse autorități și instituții să găsim pe paginile acestora de internet datele cerute de art. 33 din Legea 153/2017 și am găsit, cel mult, niște extrase din anexele acestei legi - chestiune care reprezintă, fără dar și poate, neîndeplinirea obligației stipulate în această lege, întrucât lipseau mai bine de jumătate dintre informațiile necesare. 

Să fi auzit de vreo amendă dată de Inspecția Muncii entităților care, ani la rândul, au ignorat obligația legală? Firește că nu. 

Nu-ți trebuie doctorat și nici robă de judecător CCR ca să înțelegi motivul pentru care transparența salariilor și altor venituri similare nu s-a realizat niciodată în toți acești ani. Nu există transparență pentru că ea nu este dorită (pe unii îi mai bănuiesc însă și de superficialitate în ceea ce privește litera legii - adică, mai simplu, bănuiesc că nici nu știu de această obligație, deși ea există din 2017).

În același timp, mulți dintre angajații de la stat își apără cu dinții drepturile salariale în instanță, chiar și atunci când poate știu că nu vor avea câștig de cauză; majoritatea litigiilor de muncă sunt pe salarizarea și drepturile angajaților de la stat - o chestiune care ar trebui să-i inspire pe cei din privat să procedeze la fel în ceea ce-i privește. N-ar fi trebuit însă ca tocmai angajații statului să ceară respectarea transparenței salariale așa cum e prevăzută de Legea 153?

Viitorul Executiv ar trebui să manifeste o grijă deosebită în ceea ce privește transparența salarială în sectorul public întrucât la momentul acesta ea este mai degrabă opacă și necesită studierea mai multor documente pentru a ne face o idee, cât de cât, despre ce venituri se acordă într-o entitate publică sau alta. N-ar trebui să facem analize pe bugete și cheltuieli sau să avem acces la documente via sindicate ca să calculăm ce sporuri sunt acordate pentru o funcție sau alta, din moment ce legea însăși ne dă posibilitatea, teoretic, să obținem această informație dintr-o banală listă.