Management și consultanță: Ideea de prevenire a spălării banilor trebuie să fie strâns legată, pe termen lung, de aceste activități

„Pentru a diminua în mod sustenabil expunerea la riscuri de spălare a banilor, societățile care oferă servicii de consultanță și management trebuie să depășească etapa reacțiilor punctuale și să adopte o strategie coerentă, orientată pe termen mediu și lung. Aceasta trebuie să aibă la bază prevenirea, coerența procedurală internă și capacitatea de adaptare continuă. Un astfel de demers presupune profesionalizarea mecanismelor de control și tratarea conformității ca parte integrantă a guvernanței corporative. Prevenirea reală nu înseamnă doar politici scrise, ci aplicarea constantă a unei abordări dinamice, bazată pe evaluări periodice ale riscurilor și adaptarea măsurilor în funcție de natura clienților, specificul serviciilor oferite și modificările legislative relevante”, a precizat, într-un interviu recent pentru avocatnet.ro, Adela Nuță, Managing Associate la Baciu Partners.

Raportul de evaluare sectorială publicat recent, de ONPCSB, pentru activitățile de consultanță în afaceri și management poate fi parcurs integral la adresa de aici. Iar principalele riscuri ale acestui domeniu de activitate sunt prezentate succint în acest articol.

Astfel, iată care sunt principalele recomandări ale Adelei Nuță, pe termen mediu și lung, pentru firmele de consultanță și management.

1. Consolidarea unei abordări bazate pe risc: „Un prim pilon al strategiei îl reprezintă consolidarea unei abordări bazate pe risc, prin evaluări periodice și actualizarea constantă a procedurilor. Monitorizarea tranzacțiilor și a relațiilor de afaceri trebuie să devină practică curentă, iar folosirea unor instrumente de analiză și alertare automată poate spori eficiența. Această abordare trebuie să fie implementată consecvent, nu doar formal, și tratată ca un proces integrat în activitatea economică. În paralel este necesară dezvoltarea unei culturi organizaționale de conformitate, care presupune instruirea continuă a personalului și implicarea activă a conducerii. Conformitatea nu trebuie percepută ca o povară, ci ca o investiție în credibilitatea și sustenabilitatea afacerii.”

2. Măsuri de diligență adaptate în funcție de fiecare client: „Pe termen lung, firmele trebuie să aplice măsuri de diligență proporționale riscului fiecărui client sau fiecărei tranzacții. Asta presupune verificări sporite pentru entități offshore, persoane expuse politic sau clienți din jurisdicții necooperante, inclusiv documente suplimentare privind sursa fondurilor și scopul real al serviciilor solicitate. Transparența în relația cu clientul este esențială: firmele trebuie să explice că aceste cerințe reflectă obligații legale și principii de business responsabil. Refuzul constant de a furniza informații sau presiunea pentru opacitate trebuie tratate ca semnale de alarmă, iar firmele ar trebui să fie pregătite să înceteze relația contractuală dacă standardele de conformitate nu sunt respectate.”

3. Cooperarea activă cu autoritățile competente: „Un alt element esențial îl constituie cooperarea activă cu autoritățile competente. Menținerea unui dialog constant cu ONPCSB, participarea la instruiri de specialitate, transmiterea raportărilor obligatorii și oferirea de feedback privind aplicarea legislației sunt pași necesari pentru întărirea cadrului de prevenție. Totodată, pot fi explorate forme de autoreglementare profesională, precum constituirea unor asociații de profil care să elaboreze coduri de conduită și standarde de bune practici. Astfel de inițiative contribuie la uniformizarea comportamentelor de conformare și la consolidarea încrederii publice în acest sector. La fel de importantă este capacitatea de reacție la schimbările legislative și de reglementare. Transpunerea directivelor europene, modificarea listelor de sancțiuni internaționale sau extinderea obligațiilor legale către domenii noi, cum ar fi activele digitale, impun un mecanism intern capabil să anticipeze schimbările și să le integreze rapid în politicile firmei.”