Taxa pe stâlp a fost reactivată de Guvern prin OUG 156/2024, cu aplicabilitate începând din 1 ianuarie 2025, regulile sale fiind ajustate ulterior prin OUG 21/2025. Acest impozit se mai aplicase anterior între 2014 și 2016.

În acest context, reprezentanții mediului de afaceri au făcut un studiu de impact privind efectele taxei pe stâlp, iar concluziile nu sunt deloc optimiste. Înainte de orice, se arată că măsura are un impact major asupra investițiilor și activităților companiilor care-l datorează (și asta fără a rezolva, nici măcar parțial, problema deficitului bugetar actual).

„Introducerea unui nou impozit, precum taxa pe construcții speciale, pentru a atinge obiectivul declarat al reducerii deficitului bugetar al României este o măsură neașteptată, nediscutată și aparent hazardată. Această afirmație poate fi demonstrată prin două mari tipuri de argumente: 1. din perspectiva guvernului, este o măsură care, cel mai probabil, având în vedere experiența anterioară, nu va rezolva problema deficitului bugetar; 2. din perspectiva sectorului privat, are un impact negativ prin reducerea activității economice prin reducerea investițiilor, a ocupării forței de muncă și a randamentului capitalului”, scrie în studiul publicat recent de Concordia.

În același timp, aplicarea taxei pe stâlp are efecte indirecte asupra încasărilor la bugetul de stat. Pe scurt, impozitul pe construcțiile speciale aduce puțini bani Guvernului, prin comparație cu taxele și impozitele care asigură grosul încasărilor statului, și atrage o reducere indirectă a încasărilor din acestea.

„Efectele adverse ale acestui impozit se resimt în încasările ulterioare de alte taxe. De exemplu, diminuarea vânzărilor generează încasări mai mici din TVA, diminuarea profiturilor generează încasări mai mici din impozitul pe profit etc. Încasările în plus din impozitul pe construcții speciale (impozit pe proprietate) sunt astfel ajustate de încasări în minus din TVA, impozit pe profit, impozit pe muncă, impozit pe dividend, ca urmare a ajustării activităților economice expuse la acest impozit. De exemplu, în scenariul pesimist, încasările bugetare în plus pe termen scurt sunt estimate la 1,78 miliarde lei, dar pentru că avem un efect negativ asupra activității economice la nivel de sectoare, în final, încasările nete vor fi de doar 819 milioane lei, conform estimărilor noastre. Acest lucru face ca volumul încasărilor nete din impozitul pe construcții speciale să fie și mai mic decât cel estimat prin aplicarea directă a procentului la valoarea activelor care intră sub incidența acestuia, iar ajustările estimate de noi sunt semnificative”, explică autorii studiului.

Desigur, efectele asupra mediului de afaceri sunt variate. Ele diferă de la un domeniu de activitate la altul și în funcție de orizontul de timp. Cert este că studiul arată un impact negativ asupra activităților economice și asupra salariaților companiilor vizate.

„Analiza noastră a relevat faptul că impozitul pe construcții speciale are un impact diferit la nivelul principalelor sectoare de activitate afectate de acest impozit. De exemplu, în unele sectoare vorbim de un impact preponderent pe dinamica cifrei de afaceri sau pe dinamica activelor fixe, iar în alte sectoare vorbim de un impact localizat la nivelul dinamicii numărului de angajați. Unele sectoare pot pune mai ușor în preț acest impozit, profitabilitatea, rentabilitatea și eficiența (capitalurilor, activelor totale) fiind afectate diferit și ele. Există, de asemenea, și o diferență între impactul pe termen scurt și impactul pe termen lung”, scrie sursa citată.

În aceste condiții, se concluzionează că Guvernul ar trebui să abroge cât mai repede taxa pe stâlp, din moment ce aceasta are un efect toxic atât asupra mediului de afaceri, cât și asupra bugetului statului: „Având în vedere aceste rezultate consistente și relevante obținute în baza studiului nostru, propunem următoarele: Renunțarea de urgență la acest impozit pe investiții și pe dezvoltarea activității economice, un impozit care nu se regăsește nicăieri în lume, un impozit care are efecte adverse evidente asupra dinamicii cifrei de afaceri, dinamicii activelor totale, dinamicii activelor imobilizate, dinamicii ocupării cu forță de muncă, dinamicii profitului net.”

În cel mai rău caz, dacă nu se mulțumesc doar cu abrogarea taxei pe stâlp, autoritățile ar trebui să ia în considerare măcar înlocuirea acesteia cu măsuri mai puțin nocive. „O alternativă la renunțarea la acest impozit poate fi înlocuirea lui cu măsuri fiscal-contabile care sunt mult mai puțin nocive pentru mediul de afaceri: eliminarea temporară a facilităților de amortizare a mijloacelor fixe incluse în categoria de construcții speciale, aplicarea unei amortizări decelerate acestor active, extinderea duratei de amortizare acceptată pentru acest tip de active (dublarea perioadei de amortizare), reglementări fiscale speciale pentru valoarea reziduală a echipamentelor sau pentru diferențele din reeavaluarea activelor imobilizate care sunt incluse în categoria de construcții speciale”, punctează sursa citată.

Important! Impozitul pe construcții are, în prezent, două cote diferite (0,25% sau 0,5%, după caz). Declararea impozitului în 2025 s-a făcut până la 26 mai, iar plata se face în două tranșe (30 iunie și 31 octombrie). Cei care au achitat integral impozitul pe 2025 până la 26 mai au beneficiat de o bonificație de 10%.