Analiză: ANAF încă nu știe de ce România are cele mai mari probleme din UE cu încasările de TVA

„Este esențial să avem o înțelegere corectă și detaliată a structurii gap-ului de TVA, pentru a putea determina precis ponderea fraudei fiscale și a diferenția între cauzele reale ale decalajului de colectare - evaziune, neconformare, pierderi administrative sau factori statistici. Doar pe baza unor date exacte, corelate cu realitățile economiei românești, putem formula măsuri fiscale și operaționale eficiente, care să conducă la reducerea treptată a decalajului de colectare a TVA și la creșterea sustenabilă a veniturilor bugetare. În concluzie, atenția noastră rămâne concentrată asupra adevăratelor probleme, iar autoconsumul (folosirea, de către o gospodărie, a produselor sau serviciilor realizate de aceasta pentru consumul propriu - n. red.) nu va face obiectul inspecțiilor fiscale ale ANAF”, a transmis vineri, printr-un comunicat de presă, Adrian Nica, Președintele ANAF.

Nevoia de a clarifica faptul că ANAF n-are de gând să vizeze autoconsumul românilor, pentru a crește încasările de TVA, a venit după ce Adrian Nica a sugerat, miercuri seară, la Antena 3, că autoconsumul specific României ar afecta statisticile europene privind decalajul de TVA al țării. Concret, șeful Fiscului a dat ca exemplu „gemul pe care îl face în casă bunica”.

„Este de notorietate discuția apărută în spațiul public cu privire la producția pe care România o înregistrează, fiind specificul acestei țări atunci când vorbim de autoconsum. Și, ca să dau câteva exemple clare, încă, în acest moment, modul în care tratăm gemul pe care îl face în casă bunica și... Din păcate, da, [gemul pe care îl face în casă bunica] este calculat astăzi la gap-ul de TVA”, a spus acesta.

Dincolo de ridicolul acestei idei (din moment ce decalajul la încasarea TVA-ului implică niște sume extraordinar de mari), clarificarea despre autoconsum scoate în evidență un fapt mai mult decât îngrijorător - că ANAF n-a aflat nici până în prezent unde sunt problemele reale la încasarea TVA-ului, pentru a putea să le contracareze într-un mod eficient.

Discuția mai largă despre decalajul României la încasarea TVA-ului este foarte veche - conform rapoartelor anuale publicate de Comisia Europeană, țara noastră este, de mai mulți ani consecutivi, prima în topul țărilor din UE cu probleme la colectarea TVA-ului.

Totodată, Adrian Nica nu este nici primul șef al ANAF care susține public că modul de calcul al decalajului de TVA din România este unul greșit. Printre predecesorii săi care au exprimat această idee se mai numără, de exemplu, Mirela Călugăreanu și Lucian Heiuș. Toți au susținut, în momente diferite ale anilor recenți, că România ar trebui doar să facă eforturi pentru schimbarea modului de calcul al gap-ului.

„Declarația [de la Antena 3] nu contestă decalajul de colectare la TVA al României, care reprezintă una dintre prioritățile majore în mandatul actual al ANAF. Afirmația vizează însă exclusiv un aspect de ordin metodologic în determinarea decalajului fiscal - acela că baza impozabilă potențială poate include elemente de autoconsum într-o măsură mai mare decât ar fi cazul în situația României, valoarea totală a acestor elemente nefiind eliminată complet în procesul de estimare. Decalajul fiscal (gap) reprezintă diferența dintre TVA potențială, estimată pe baza conturilor naționale (ESA 2010), și TVA efectiv colectată la buget. Am declarat, astfel, că vizăm realizarea unor analize aprofundate pentru îmbunătățirea metodologiei de calcul a gap-ului de TVA, astfel încât rezultatele să reflecte cât mai fidel realitățile economice și sociale din România. În prezent, anumite elemente de autoconsum pot distorsiona estimarea bazei potențiale de TVA, dacă nu sunt ajustate corespunzător specificului național”, a detaliat Adrian Nica.

Conform specialiștilor, modul de calcul al decalajului din UE include autoconsumul în cazul tuturor statelor membre, deci nu vorbim de o distorsionare evidentă în defavoarea României. Ba mai mult, autoconsumul este „responsabil” doar de o mică parte din gap-ul de TVA al României.

„Da, autoconsumul generează un gap de TVA. Asta e evident și normal, mai ales în zona rurală. Numai că zone rurale și autoconsum au și bulgarii, și ungurii, și polonezii, și nemții, și spaniolii, și italienii. Toți au. Dar niciuna dintre țările astea nu are un gap de peste 30%. CASE (institutul care calculează gap-ul, folosind aceeași metodologie peste tot) ia în calcul autoconsumul atunci când calculează VAT Total Tax Liability. Cât e procentul luat în calcul la noi și cât e la restul, nu știu.

Ce înțeleg eu de aici este că România încă nu știe, de fapt, care este structura gap-ului. Înțeleg că parteneriatul anunțat în primăvară de fostul ministru de finanțe, cu UBB și ASE, pentru calculul structurii gap-ului a rămas la stadiul de declarații, nu a produs rezultate. De ce nu avem astfel de calcule? Cum a putut Ministerul Finanțelor, condus de Marcel Boloș, să implementeze măsuri care ne-au costat multe miliarde, în scopul reducerii gap-ului, fără să știe de unde vine hoția? Noi avem estimările noastre (peste 25%, din B2B și B2G, iar doar 5%, din B2C), iar estimarea noastră este că efectul autoconsumului este undeva pe la 2-3%”, a precizat, pe pagina sa de Facebook, Gabriel Biriș, Președinte Fondator la think tank-ul The Tax Institute.

În ultimii ani, ANAF a implementat mai multe proiecte majore de digitalizare a relației cu contribuabilii tocmai din nevoia de a elimina problemele de care s-a lovit anterior la colectarea banilor la bugetul statului (neconformare, evaziune, fraudă etc.). Câteva exemple relevante în acest sens sunt sistemele e-SAF-T, e-Factura, e-Transport, e-Sigiliu și e-Case de marcat. Din moment ce toate acestea sunt operaționale în prezent, este de așteptat, cel puțin teoretic, ca problema decalajului de TVA (și nu numai) să se reducă semnificativ în viitorul apropiat.

Citește și:

• Interviu / Taxarea inversă generalizată, soluția pentru problema României cu colectarea TVA. Un specialist: „Ar îmbunătăți semnificativ calitatea mediului de afaceri”;
• Interviu / Cum ar trebui eficientizată colectarea TVA? Prin digitalizarea și modernizarea ANAF, dar și prin simplificarea regulilor de declarare pentru afacerile mici, opinează un specialist.