avocatnet.ro 
1. avocatnet.ro: Puteți să ne explicați simplu, pe scurt, cum funcționează sistemul de TVA și unde apar de obicei problemele pe lanțul operațiunilor?
Adina Vizoli: Taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect pe consum, aplicabil în toate etapele lanțului economic - de la achiziția de bunuri și servicii și până la livrarea către consumatorul final. Pe lanțul de producție și distribuție, TVA aferentă cumpărărilor poate fi dedusă de către operatorii economici, aceasta reprezentând un cost reflectat în prețul achitat de consumatorul final. Sistemul TVA este armonizat la nivelul Uniunii Europene prin Directiva 2006/112, ale cărei prevederi trebuie transpuse în legislația fiscală a fiecărui stat membru. Ca regulă generală, impozitarea cu TVA are loc în statul membru în care are loc consumul efectiv al bunurilor sau serviciilor, conform regulilor specifice care stabilesc statul îndreptățit să primească TVA.
Totuși, complexitatea sistemului îl face vulnerabil la diverse forme de fraudă fiscală, în special în cadrul operațiunilor transfrontaliere. Una dintre situațiile frecvente care conduc la eludarea TVA este comportamentul „firmelor-fantomă”. Acestea sunt entități înființate cu scopul de a emite facturi pentru operațiuni „fictive” pentru care colectează TVA fără a o declara și de a dispărea înainte de a fi supuse unei verificări fiscale. Aceste firme pot fi folosite și pentru a crea aparența unor tranzacții reale, în scopul deducerii ilegale a TVA.
Comportamentul firmelor-fantomă în cazul unui lanț comercial transfrontalier dă naștere fraudelor de tip carusel. Astfel, un operator dintr-un stat membru UE achiziționează intracomunitar bunuri fără TVA. Acesta revinde bunurile pe piața internă cu TVA, dar nu virează taxa colectată către bugetul de stat și dispare. Alte firme din lanț solicită rambursarea TVA aferentă achizițiilor, deși statul nu a încasat efectiv TVA de la firma dispărută. Această schemă poate fi repetată în cerc - de unde și denumirea de „carusel”.
2. avocatnet.ro: Care credeți că ar fi cea/cele mai eficientă/eficiente măsură/măsuri pentru a reduce gap-ul României la colectarea TVA și de ce?
Adina Vizoli: În contextul eforturilor de reducere a decalajului de TVA, cele mai importante măsuri vizează digitalizarea și modernizarea administrației fiscale. În capitolul de digitalizare s-au realizat pași importanți în ultimii ani cu introducerea unor sisteme de raportare electronică integrate, în timp real sau aproape real, cum ar fi înrolarea la Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a caselor de marcat, e-Factura și SAF-T, dar și verificarea datelor declarate prin diferite declarații fiscale - aspect realizat prin e-TVA. Aceste sisteme ar trebui să ofere suficiente informații care să permită o intervenție rapidă din partea ANAF pentru depistarea fenomenelor evazioniste și, în timp, reducerea deficitului de colectare a TVA. Însă pentru realizarea unor astfel de acțiuni este nevoie de o modernizare a ANAF, respectiv a metodelor de control.
Un alt pilon important pentru îmbunătățirea colectării TVA este simplificarea regulilor de declarare pentru micii întreprinzători, o parte importantă a actualului deficit de colectare al României fiind din cauza neconformării operatorilor economici, prin nefiscalizarea operațiunilor. În acest sens, micii întreprinzători ar trebui sprijiniți printr-un sistem simplificat de raportare, dar și prin facilitarea unui dialog constructiv cu ANAF, care să conducă la o conformare corespunzătoare.
O altă măsură care și-a dovedit eficacitatea este introducerea mecanismului de taxare inversă pentru domeniile care pot fi afectate de fraudă (deșeuri, cereale, certificate de emisii etc.) sau care presupun sume foarte mari de TVA care ar putea fi eludate (tranzacții cu imobiliare). Aceste măsuri, însă, își dovedesc eficiența în combaterea fenomenului de evaziune dacă sunt realizate sectorial și cu implementarea unor măsuri de control, precum cele indicate anterior, riscul fiind ca fenomenul evazionist să migreze la un alt sector de operațiuni.
Nu în ultimul rând, transpunerea prevederilor Directivei de TVA în Era Digitală (Directiva ViDA - n. red.) la nivelul României va extinde măsurile de digitalizare prin implementarea facturării electronice generalizate pentru tranzacțiile intracomunitare cu bunuri și servicii și, respectiv, raportarea acestor operațiuni în timp real, în locul prezentei raportări periodice agregate a acestor operațiuni, care nu își mai dovedește eficacitatea în controlul operațiunilor derulate în piața unică. Aceste măsuri ar trebui să se aplice începând cu 2030.
3. avocatnet.ro: Ce efecte credeți că ar putea avea măsurile propuse de dvs., din perspectiva autorităților publice și din perspectiva mediului de afaceri?Adina Vizoli: Din perspectiva autorităților publice, implementarea măsurilor de digitalizare (e-Factura, e-TVA) va conduce la o creștere semnificativă a volumului de date colectate. Această evoluție implică, însă, și o presiune administrativă suplimentară, întrucât este necesară adaptarea infrastructurii IT și instruirea personalului ANAF pentru a putea analiza și interpreta eficient datele de tip Big Data. Pentru mediul de afaceri, efortul de conformare a fost considerabil, date fiind și termenele relativ scurte. Preconizez că, pe termen lung, aceste măsuri vor contribui la o reducere a interacțiunilor directe cu autoritățile fiscale și la o orientare a controalelor către zonele cu risc fiscal crescut.
Un aspect esențial de avut în vedere este volumul de documentație solicitat de către autoritățile fiscale. Dacă în anii anteriori accentul era pus pe documente detaliate de natură financiar-contabilă -- precum balanțe, declarații de TVA și registre contabile --, odată cu introducerea noilor sisteme digitale de raportare aceste informații sunt transmise periodic, lunar sau chiar aproape în timp real, direct către autorități. Astfel, autoritățile pot formula solicitări punctuale, pe subiecte specifice, ceea ce contribuie la eficientizarea procesului de control și la reducerea presiunii asupra contribuabililor în timpul inspecțiilor. De asemenea, analizele prealabile de risc realizate de către ANAF contribuie la selectarea pentru acțiuni de control/verificări a contribuabililor cu risc de neconformare.
În plus, este esențial ca, după implementarea noilor instrumente de raportare digitală (SAF-T, e-Factura, e-Transport, e-TVA), să se revizuiască toate raportările existente și să se elimine cele redundante (declarații care oferă aceleași informații, cu structură diferită - de exemplu, declarația 394). Această abordare a fost urmată cu succes de Polonia, care a demonstrat că simplificarea raportărilor, în paralel cu digitalizarea, poate conduce la o creștere a eficienței fiscale și la diminuarea decalajului de colectare a TVA.
4. avocatnet.ro: Ce părere aveți despre ideea introducerii taxării inverse generalizate?
Adina Vizoli: În contextul dezbaterilor privind îmbunătățirea colectării TVA, ideea introducerii taxării inverse generalizate revine periodic în discursul public. Cu toate acestea, atât studiile Comisiei Europene, cât și experiența practică a statelor membre arată că această măsură nu este o soluție sustenabilă și poate genera efecte adverse semnificative. Taxarea inversă este un mecanism fiscal prin care responsabilitatea plății TVA se transferă de la furnizor la cumpărător, fiind aplicabilă exclusiv în tranzacțiile între persoane impozabile (B2B). Scopul său este de a combate frauda fiscală, în special frauda de tip carusel, prin eliminarea riscului ca TVA colectată să nu fie virată la bugetul de stat.
După cum am arătat mai sus, taxarea inversă aplicată pentru anumite tipuri de operațiuni, dar fără metode de control pentru a urmări fluxurile economice, a condus la migrarea fenomenului fraudulos în sectoare conexe, unde mecanismele de control erau mai puțin riguroase. Această concluzie subliniază faptul că soluțiile punctuale, aplicate fără o viziune integrată și fără consolidarea capacității administrative, pot avea efecte limitate sau chiar contraproductive. În locul unei extinderi generale a taxării inverse, eforturile ar trebui concentrate pe digitalizarea raportărilor și analizarea calitativă a datelor obținute, stimularea conformării voluntare.
De asemenea, una dintre cele mai sensibile implicații ale unei eventuale extinderi a taxării inverse generalizate este mutarea responsabilității colectării TVA către capătul lanțului economic - respectiv către comercianții care vând direct către consumatori. Într-un astfel de scenariu, întreaga povară fiscală ar fi concentrată în zona de retail, ceea ce ar putea genera dezechilibre majore în sistemul de colectare a TVA. De exemplu, în zona operațiunilor continue (utilități, telecomunicații) apar întârzieri în încasare care ar conduce la nevoia de prefinanțare integrală a TVA de către operatorii respectivi, în absența unui sistem de deduceri care să diminueze obligația fiscală.
Deși marile lanțuri de retail acoperă o parte semnificativă a vânzărilor către populație, piața este populată și de o multitudine de mici întreprinzători care, sub povara administrativă reglementată similar pentru toate categoriile de operatori, aleg să nu se conformeze. Din cauza numărului mare și a dispersiei geografice, aceștia sunt dificil de monitorizat și verificat în mod eficient de către autoritățile fiscale. Astfel, aceasta ar fi, de fapt, o povară suplimentară care ar putea crește neconformarea și nu ar conduce la o colectare mai eficientă a TVA.
5. avocatnet.ro: Alte state din UE ce au făcut pentru a reduce în mod eficient gap-ul de TVA?
Adina Vizoli: Un exemplu relevant în materie de eficientizare a colectării TVA îl reprezintă Polonia, alături de alte state din Europa Centrală și de Est, care au reușit să reducă semnificativ decalajul de TVA printr-un efort coordonat de digitalizare și control. În Polonia, introducerea fișierului SAF-T, a raportării în timp real și a controalelor automate bazate pe analiza de date a condus la o scădere rapidă a deficitului de colectare a TVA, dar și la o reducere a numărului de inspecții fiscale, acestea devenind mai bine direcționate și eficiente.
Ceea ce diferențiază cu adevărat aceste modele de succes este modul în care a fost gestionată tranziția: autoritățile au oferit contribuabililor termene clare, dar rezonabile, pentru pregătire și implementare, însoțite de ghiduri, testări și perioade-pilot. Este un model pe care ni l-am dori replicat din ce în ce mai mult și în România. O abordare similară, bazată pe dialog, transparență și termene realiste, ar putea transforma digitalizarea fiscală într-un parteneriat funcțional între autorități și mediul de afaceri, nu într-o sursă suplimentară de presiune administrativă.
6. avocatnet.ro: De dragul discuției, există undeva în lume alt sistem mai eficient care ar putea să înlocuiască sistemul de TVA?
Adina Vizoli: Mai degrabă decât înlocuirea sistemului de TVA cu un alt sistem, cheia eficienței fiscale constă în simplificarea regulilor de impozitare și în stimularea conformării voluntare. Un sistem fiscal modern ar trebui să recompenseze contribuabilii corecți, nu doar prin reducerea poverii administrative și a frecvenței controalelor, ci și -- de ce nu? -- prin mecanisme de bonificare. Deși există alternative la TVA, precum GST („Goods and Services Tax”) sau taxa pe vânzări („Sales Tax”), niciunul dintre aceste sisteme nu a demonstrat o superioritate clară în ceea ce privește eficiența colectării, capacitatea de control sau adaptabilitatea la economii complexe.
Sistemul de TVA rămâne, astfel, standardul global în materie de impozitare indirectă. Este un sistem robust, care permite colectarea treptată a taxei pe întreg lanțul de aprovizionare, reducând riscul ca întreaga povară fiscală să fie concentrată într-un singur punct - așa cum se întâmplă în cazul taxei pe vânzări. Mai mult, experiența internațională arată că diferența nu o face tipul de taxă, ci calitatea implementării: digitalizarea, transparența, capacitatea administrativă și nivelul de încredere între stat și contribuabil sunt factorii care determină succesul oricărui sistem de impozitare a consumului.
Notă: Pentru aprofundarea discuției despre taxarea inversă generalizată și de ce (nu) ar fi o soluție bună pentru România, poți citi opinia lui Gabriel Biriș, Partener la Biriș Goran, și opinia Marianei Vizoli, Consultant fiscal și fost Director în Ministerul Finanțelor (în cadrul direcției care elaborează legislația de TVA).
kamy_nora 
forsi68