• Inteligența artificială și robotica aduc atât beneficii (eliminarea sarcinilor periculoase, monitorizarea inteligentă a riscurilor), cât și noi provocări pentru securitatea și sănătatea în muncă.
• Riscurile generate de automatizare includ pericole fizice (coliziuni om-robot), dar și riscuri psihosociale complexe precum tehnostresul, deprofesionalizarea și izolarea socială.
• Implementarea tehnologiei trebuie să urmeze principiul "Safety by Design", cu actualizarea evaluărilor de risc pentru a include noile pericole generate de interacțiunea om-mașină.
• Tranziția digitală necesită o abordare centrată pe om, cu menținerea controlului uman asupra sistemelor automatizate și dialog social pentru acceptarea schimbărilor.

Pe de o parte, noua paradigmă oferă oportunități extraordinare de a elimina riscuri vechi și de a crea medii de lucru mai sigure, iar pe de altă parte, introduce o nouă categorie de riscuri, mai complexe și mai subtile, pe care abia începem să le înțelegem.

După cum subliniază și noua Strategie a UE în domeniul SSM, gestionarea acestei tranziții digitale este o prioritate absolută. Pregătirea pentru locul de muncă al viitorului începe cu o analiză echilibrată a acestor noi realități.

Partea „luminoasă” o regăsim în oportunitățile aduse de automatizare și IA

Implementarea inteligentă a noilor tehnologii poate reduce dramatic expunerea umană la pericole.

• Eliminarea sarcinilor periculoase și repetitive: Roboții pot prelua sarcini care sunt, prin natura lor, periculoase (lucrul la înălțime, în spații înguste, manipularea substanțelor toxice) sau dăunătoare din punct de vedere ergonomic (manipularea de greutăți, mișcări repetitive). Acest lucru poate duce la o scădere semnificativă a accidentelor și a afecțiunilor musculo-scheletice.
  
  
• Monitorizare și predicție inteligentă a riscurilor: Sistemele bazate pe IA pot analiza date de la senzori pentru a prezice defecțiunile echipamentelor înainte ca acestea să se producă. Camerele video inteligente pot detecta în timp real situații periculoase, cum ar fi un lucrător care nu poartă cască într-o zonă obligatorie sau o pată de ulei pe podea, alertând personalul pentru a preveni un accident.
  
  
• Asistență fizică și instruire personalizată: Tehnologii precum exoscheletele (costume robotice) pot spori forța unui lucrător, reducând efortul fizic. Ochelarii de realitate augmentată (AR) pot oferi unui tehnician instrucțiuni pas cu pas și avertismente de siguranță direct în câmpul său vizual în timpul unei reparații complexe.

Partea „întunecată” are legătură cu noile riscuri generate de automatizare și IA

Introducerea acestor tehnologii aduce cu sine și noi provocări, care depășesc riscurile fizice evidente.

Interacțiunea directă dintre om și robot într-un spațiu de lucru comun poate duce la coliziuni și accidente. De asemenea, o defecțiune sau un atac cibernetic asupra unui sistem de siguranță automatizat poate avea consecințe catastrofale.

Pe de altă parte, în privința riscurilor psihosociale și organizaționale, acestea sunt cele mai complexe și mai greu de gestionat: 

• „Tehnostresul” și supravegherea excesivă:Presiunea de a ține pasul cu sisteme noi și complexe, combinată cu sentimentul de a fi constant monitorizat de algoritmi, poate genera anxietate și stres.
• Deprofesionalizarea și pierderea autonomiei: Lucrătorii pot simți că abilitățile lor devin redundante și că deciziile sunt luate de un algoritm, ceea ce duce la o scădere a satisfacției și a controlului asupra propriei munci.
• Managementul algoritmic („șeful-robot”): Alocarea sarcinilor, eventualele evaluări ale performanței și chiar eventualele decizii de penalizare/sancționare luate de un sistem automatizat pot fi percepute (și momentan sunt!) ca fiind opace, inechitabile și dezumanizante.
• Izolarea socială: Pe măsură ce tot mai multe sarcini sunt preluate de roboți, interacțiunea umană la locul de muncă scade, ceea ce poate duce la sentimente de izolare.

Cum ne pregătim? Cu o abordare axată pe om

Viitorul muncii nu este predeterminat de tehnologie, ci de alegerile pe care le facem în implementarea ei. O tranziție sigură și sănătoasă către locul de muncă al viitorului necesită o abordare proactivă, centrată pe om:

• Principiul „Safety by Design” (Siguranță prin proiectare): Aspectele de SSM trebuie integrate încă din faza de proiectare și achiziție a oricărui sistem nou, robotizat sau bazat pe IA.
• Actualizarea evaluărilor de risc: Evaluările de risc tradiționale trebuie extinse pentru a include noile riscuri generate de interacțiunea om-mașină și riscurile psihosociale asociate.
• Învățare continuă și recalificare: Investiția în formarea continuă a lucrătorilor este esențială. Aceștia trebuie să învețe nu doar cum să opereze noile tehnologii, ci și cum să lucreze în siguranță alături de ele și să le gestioneze.
• Asigurarea controlului uman („Human in command”): Trebuie menținut principiul fundamental conform căruia un om trebuie să aibă întotdeauna posibilitatea de a interveni și de a anula o decizie a unui sistem automatizat, în special în situații critice.
• Dialog social: Implementarea noilor tehnologii trebuie făcută transparent și în urma consultării cu lucrătorii și reprezentanții acestora, pentru a asigura că soluțiile sunt adaptate nevoilor reale și acceptate de echipă.

Inteligența artificială și robotica au potențialul uriaș de a crea locuri de muncă mai sigure și mai sănătoase ca niciodată. Însă, acest potențial se va materializa doar dacă vom plasa omul, și nu tehnologia, în centrul acestei transformări. 

Provocarea noastră colectivă este să valorificăm puterea automatizării pentru a elimina riscurile vechi, fără a crea din neatenție altele noi. Un viitor al muncii mai inteligent și mai eficient trebuie să fie, înainte de toate, un viitor mai sigur și mai uman.