Despre webinarii
Doar abonații premium au acces regulat la webinariile premium, realizate împreună cu specialiști de top, pe o multitudine de domenii - de la legislația muncii și fiscalitate până la cea de mediu sau GDPR.
Informațiile oferite de specialiști au o utilitate imediată și vin să rezolve probleme reale cu care orice companie se confruntă.
Pe avocatnet.ro găsești mii de consultanți, din diferite domenii, pe care îi poți contacta direct.
Află cum!
Pe avocatnet.ro se fac lunar mii de cereri de consultanță către consultanții înscriși.
Află detalii!
Vrei să afle și alții câte lucruri știi în domeniul tău de activitate?
Răspunde la întrebăriConsilier juridic inca din 2003, specializat in relatii de munca, drept comercial, infiintarea, autorizarea si fuctionarea personelor juridice, securitate si sanatate in munca, contabilitate financiar-fiscala, drept administrativ, migratia fortei de munca.
Relația de muncă nu este, în niciun caz, un aspect pe care să-l tratăm cu superficialitate, în primul rând pentru că din momentul semnării unui contract de muncă se nasc anumite drepturi și obligații, iar în al doilea rând pentru că unele decizii au consecințe bine stabilite de lege, unele fiind chiar ireversibile. Demisia este un exemplu, iar faptul că în Codul muncii avem chiar opt alineate care reglementează acest act unilateral de voință al angajatului evidențiază importanța sa. Uneori luăm decizii sub impulsul unei situații sau stări de moment, iar când ne referim la demisie, salariații se întreabă adesea dacă pot renunța la demisia depusă și dacă totul se poate „șterge” cu buretele, ca și cum actul n-ar fi fost făcut. Citește articolul
Într-o zi, angajatorul vine și îi îndeamnă pe lucrători să accepte încetarea contractelor, să-și asume o scurtă perioadă de șomaj, urmând apoi „să-i preia” pe o altă societate. Același angajator beneficiază de bani de la stat pentru angajarea șomerilor. Unul dintre multele exemple în care cineva se folosește de lege în alt scop decât a fost scrisă și în detrimentul celor care ar avea realmente de câștigat de pe urma ei. Citește articolul
Repartizarea timpului de muncă este, de multe ori, o provocare și pentru cei care activează în domeniul resurselor umane, iar abordarea transparentă, alături de o informare corectă și concretă din partea angajatorului devine chiar un element esențial pentru a preîntâmpina situațiile care se pot transforma într-un conflict. Citește articolul
Legea sănătății și securității în muncă (SSM) prevede că angajatorul trebuie să ia măsurile care se impun pentru a asigura securitatea și sănătatea salariaților, să prevină riscurile profesionale, dar și să-i informeze și să-i instruiască pe aceștia. În realitatea pieței muncii din țara noastră, unor angajatori le revine obligația de a bifa regulile de SSM în contextul unei echipe mixte, de angajați români și străini. Ar trebui angajatorul să ia în considerare barierele lingvistice dintre angajații săi, care s-ar putea să nu se înțeleagă în aceeași limbă? Ar trebui angajatorul să ia în calcul ce înseamnă atare bariere lingvistice în privința riscurilor de SSM? Un exemplu de astfel de situație, în articolul de azi. Citește articolul
Cine scrie, cum scrie, ce scrie sau cum interpretează sau orice creație care se încadrează în definiția Legii 8/1996, intră sub protecția dreptului de autor și se poate utiliza exclusiv în aceste condiții, cu respectarea unor garanții ori chiar restricții. Pornind de falsa interpretare că din momentul în care autorul sau autorii, după caz, au lansat o operă sau o creație în spațiul public, chiar și fără precizarea dispozițiilor legale incidente sau chiar fără a impune o taxă ori un cost pentru vizionarea/consultarea ei, ea devine „un bun public” și poate fi utilizată fără restricții, multiplicată sau chiar valorificată de oricine, se ajunge foarte ușor în situația în care dispozițiile legale sunt încălcate. Citește articolul
Periodic, dacă nu chiar în fiecare zi, apar întrebări privind modul în care ar trebui să se desfășoare o relație de muncă, iar cele privind concediul de odihnă anual plătit au fost, și în această vară, printre cele mai des întâlnite de mine. Avem în față o situație problematică, de data asta, pentru că angajatul nu vrea să intre în concediu, vrea bani la terminarea (în curând) a raportului său de muncă, iar angajatorul nu vrea să-i compenseze zilele de concediu neefectuate, ci vrea să-l vadă plecând în concediu. Cum procedăm? Citește articolul
Uneori, să folosim alți termeni (mai ales inexistenți) pentru a descrie o situație nu e cel mai înțelept - mai ales dacă efectul ar putea fi acela de a crea confuzie în rândul celor care nu-și cunosc foarte bine drepturile. De exemplu, angajații să ajungă să creadă că e normal și legal să se „autoconcedieze”, când, de fapt, situația lor e alta. Citește articolul
Inspectoratele teritoriale de muncă ar trebui să descurajeze încălcarea legii și să prevină situațiile care prejudiciază lucrătorii și statul. Relațiile de muncă trebuie protejate pentru a evita abuzurile și pentru a asigura, totodată, concurența loială între angajatori. Cu toate acestea, un caz prezentat de presă luna trecută ridică întrebări cu privire la eficiența controalelor și aplicarea corectă a legii. Citește articolul
Pauzele lungi și dese, cheia marilor succese, nu? Într-o relatare recent descoperită, un angajat povestește că a fost informat pe e-mail de către angajator că la fiecare pauză de țigară (care presupune ieșirea obligatorie din incintă) trebuie să se deponteze pe perioada pauzei, iar că perioadele petrecute la țigară vor reprezenta, practic, echivalentul pauzei de masă - asta, pentru corectitudine față de cei nefumători. Deși Codul muncii menționează „alte pauze” și stabilește când e obligatorie pauza de masă, dar că ea nu se include în timpul de muncă decât dacă angajatorul stabilește asta, pauza de țigară este, în mod cert, o chestiune pe care fiecare o poate reglementa intern după cum consideră - dar cu necesara egalizare a tratamentului față de cei nefumători. Citește articolul
Nu de puține ori, angajații din comerț se plâng de schimbările bruște ale programului de lucru: de pe o zi pe alta, managerul magazinului îi anunță că trebuie să vină la lucru ori că programul se prelungește din diverse motive, cu încălcarea dreptului angajatului la repaus zilnic și săptămânal. Programul de lucru devine astfel extrem de imprevizibil și se întâmplă destul de frecvent ca ceea ce scrie în contract să nu fie respectat. Citește articolul