Rămâi informat cu avocatnet.ro, acum și pe Google News. Click aici și apasă pe urmărește-ne (follow sau steluță)!
În articolele anterioare din această serie am subliniat în mod repetat că dialogul este cheia prevenției. Am stabilit rolul angajatorului ca dirijor și pe cel al lucrătorului ca partener activ. Acum este momentul să discutăm despre principalul cadru legal și instituțional în care acest dialog ar trebui să se desfășoare în majoritatea companiilor: Comitetul de Securitate și Sănătate în Muncă (CSSM). Citește articolul
Când ne gândim la riscurile de la locul de muncă, adesea ne imaginăm pericole fizice sau chimice. Însă, pentru o categorie tot mai mare de lucrători, riscul vine sub o formă diferită și imprevizibilă: violența exercitată de terți - clienți, pacienți, beneficiari ai serviciilor publice sau simpli membri ai publicului. Citește articolul
Durerile de spate, de gât, tendinitele sau sindromul de tunel carpian nu sunt simple neplăceri, ci afecțiuni musculo-scheletice (AMS) legate de muncă, cea mai frecventă problemă de sănătate profesională din România și din întreaga Europă. Citește articolul
În lumea modernă a muncii, ecranul de vizualizare a devenit o unealtă la fel de comună precum erau în trecut ciocanul sau stiloul, după caz. De la munca de birou și programare, la posturile de control din industrie sau casele de marcat din comerț, majoritatea lucrătorilor petrec o parte semnificativă din zi cu ochii ațintiți asupra unui monitor. Această realitate, amplificată de extinderea telemuncii, aduce cu sine riscuri specifice pentru sănătatea angajatului, în special pentru vederea acestuia. Citește articolul
Pandemia a accelerat o transformare care, altfel, ar fi durat poate un deceniu: adoptarea pe scară largă a muncii la distanță. Telemunca, văzută inițial ca un beneficiu sau o soluție de criză, este acum o componentă permanentă a peisajului muncii peste tot în lume. Însă, odată cu flexibilitatea, această transformare a adus și un set complet nou de provocări în domeniul securității și sănătății în muncă (SSM). Citește articolul
Tehnologia modernă – laptopuri, telefoane inteligente, email, aplicații de mesagerie – a redefinit conceptul de „loc de muncă”, iar Biroul nu mai este un spațiu fizic, ci o stare de conectivitate permanentă, accesibilă de oriunde și la orice oră. Această evoluție a adus o flexibilitate fără precedent, dar a generat și un paradox periculos: o cultură „always on”, în care angajatul e „mereu activ” și în care granița dintre timpul de muncă și timpul personal a devenit aproape invizibilă. De ce e asta tot o problemă de sănătate și securitate în muncă (SSM)? Citește articolul
În contextul în care, recent, discutam despre stresul ocupațional ca risc la adresa sănătății și despre cum fenomenul de burnout nu este nici pe departe o noutate în peisajul relațiilor de muncă, acum a venit momentul să ne uităm înspre una dintre cele mai toxice și deliberate cauze de stres și suferință psihică la locul de muncă: hărțuirea morală, cunoscută și sub termenul de „mobbing”. Citește articolul
Când un accident de muncă se produce, înseamnă că sistemul de prevenire a eșuat și, dincolo de suferința umană, prima reacție, aproape instinctivă, este de a căuta un vinovat; de a răspunde la întrebarea: „cine este de vină?” Citește articolul
Consultarea și participarea lucrătorilor în deciziile privind securitatea și sănătatea în muncă (SSM) reprezintă atât un drept fundamental al angajaților, cât și o obligație legală pentru angajatori. Citește articolul
Lucrătorul este partener activ în propria siguranță la locul de muncă, chiar dacă obligațiile ce țin de domeniul sănătății și securității în muncă (SSM) îi revin în mod esențial angajatorului. Prin articolul de față aruncăm o privire asupra responsabilității individuale în contextul colectiv. Citește articolul