Mai jos vezi articolele care se potrivesc criteriilor selectate.
Poți ajusta filtrele din stânga sau le poți reseta pentru a revedea toate materialele avocatnet.ro.
Pornind de la detaliile unui caz concret, vorbim în primul episod din podcastul nostru despre drepturile inspectorilor de a obține informații de la angajați, obligația acestora din urmă de a răspunde corect la solicitări, suspiciunile legate de obiectivitatea inspectorilor și despre permisibilitatea înregistrărilor ca probe.
Avocatnet.ro şi Digi24.ro vă prezintă cele mai importante ştiri ale dimineţii.
Utilizarea inteligenței artificiale (I.A.) în activitatea profesională implică și riscuri, iar provocările sunt pe măsura beneficiilor, răspunderea fiind împărțită, chiar dacă nu în mod egal, între lucrătorii care o utilizează și angajatorii lor. Dacă poate fi unanim admis că e utilizarea I.A. la locul de muncă, cu intenție și sub supravegherea managementului, are nevoie de o politică internă în acest sens, atunci cu atât mai mult trebuie să admitem și că utilizarea fără cunoștința angajatorului trebuie, de asemenea, abordată în regulile interne.
Autoritățile au stabilit recent, prin lege, noi prevederi ce vizează companiile care emit facturi în relația cu entitățile statului. Pe de o parte, se introduce o interdicție de a plăti facturile pentru achiziții publice, în lipsa transmiterii facturilor prin e-Factura, și, pe de altă parte, se extinde indirect sfera facturilor ce trebuie transmise prin e-Factura în relația B2G.
De la 1 octombrie la 1 noiembrie am avut în România un salariu minim brut garantat în plată de 3.300 de lei și un salariu minim în industria agro-alimentară ce s-a situat, în mod absurd, sub acest minim, din cauza unor circumstanțe pe care guvernanții nu le-au gestionat cum trebuie. Legat de salariul minim operează mai multe facilități fiscale ș.a.m.d., iar existența unui salariu minim pe industrie care e sub „minimul pe economie” ridică probleme de interpretare unitară a legii, așa că i s-a cerut Ministerului de Finanțe (MF) să vină cu răspunsuri pentru fiscaliști, iar răspunsul celor de la Finanțe a fost trimis celor de la CCF recent.
Amenințarea cu violența fizică, umilirea, lovirea sunt situații cu care copiii se confruntă frecvent în școlile din România. În data de 2 noiembrie este marcată anul acesta, potrivit UNESCO, Ziua internaţională împotriva violenţei şi a bullying-ului la şcoală, inclusiv a cyberbullying-ului. Conform unor date ale organizației Salvați Copiii, aproape 50% dintre elevi au fost victime ale bullying-ului în școli, iar 27% admit că au fost agresori. Noțiunea de bullying, dar și măsurile ce trebuie luate pentru combaterea fenomenului de violență psihologică din școli sunt conținute și în noua lege a învățământului preuniversitar, aplicabilă din această toamnă.
Sancțiunile aplicabile în situațiile în care, la controalele autorităților, sunt identificate sume nejustificate la utilizatorii de case de marcat urmează să fie înăsprite din 11 noiembrie 2023, conform unei legi recent oficializate. În esență, sunt vizați comercianții și prestatorii care nu emit bonuri fiscale sau care le emit cu valori inferioare prețurilor de vânzare, precum și cei care introduc în sau scot din unități sume de bani fără documente justificative. Pe deasupra, amenzile nu vor mai putea fi plătite la jumătate din cuantumul minim în termen de 15 zile.
Autoritățile locale sunt obligate să facă un schimb periodic de date, referitor la bunurile deținute de contribuabili, cu Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF). Doar că până acum nu existau termene concrete pentru această activitate, chestiunea fiind rezolvată printr-o lege recent oficializată. Totodată, sunt introduse și amenzi pentru autoritățile locale necooperante.
Legislația privind venitul minim de incluziune se aplică din aprilie, dar ajutoarele sociale actuale rămân valabile până la începutul anului viitor. Cei care vor ca, din 2024, să beneficieze de venitul minim de incluziune pot depune deja cereri în acest sens.
Intenția Executivului de modificare masivă a Codului Fiscal a apărut pentru prima dată în luna august, când un draft neasumat al unei ordonanțe a ”scăpat” în presă. La jumătatea lunii septembrie, scenariul s-a repetat, un alt draft de modificare a codului amintit ajungând de asemenea în presă, tot fără să aibă un caracter oficial. Ambele documente aveau în comun, printre altele, scoaterea din norma fiscală a anumitor reduceri de taxe și impozite pentru clădiri și autovehicule. Cu toate acestea, în legea cu reforma fiscală asumată de Guvern în Parlament, oficializată recent, nu se mai face referire la eliminarea scutirilor menționate.
