Activitate calsn1313

Ca urmare a intrării în vigoare a OUG 51/2019 din 25.06.2019 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul transportului de persoane, publicată în M. Of. Nr. 535 din 28 iunie 2019, în baza art. X al acestui act normativ, Autoritatea Rutieră Română a prelungit la solicitarea operatorilor de transport, până la 30 iunie 2023, valabilitatea licențelor de traseu pentru transportul rutier contra cost de persoane prin servicii regulate, la nivel județean.
La data de 01 aprilie 2020 a fost publicată în M. Of. Nr. 271, Legea Nr. 34 din 31 martie 2020 privind respingerea OUG Nr. 51/2019.
Adoptarea acestui din urmă act normativ a generat două opinii divergente privind efectele actelor administrative de prelungire a licențelor emise în perioada în care OUG Nr.51/2019 a fost în vigoare.
Astfel, într-o opinie licențele a căror valabilitate a fost prelungită, rămân valabile până la data de 30 iunie 2023 dacă printr-un act normativ nu se va dispune altfel.
Într-o altă opinie, la data intrării în vigoare a Legii nr. 34/2020 efectele OUG Nr.51/2019 au încetat, iar licențele rămân valabile doar până la încetarea stării de urgență generate de pandemia SARS COVID-2.
Care din cele două variante considerați că este legală și cum argumentați ?

Aș dori puncte de vedere privind posibilitatea ca membrii comisiei de disciplină constituită pentru cercetarea abaterilor disciplinare prevăzute de OUG 57/2019 privind Codul administrativ, pentru propunerea de destituire din funcție urmată de aplicarea acestei sancțiuni, în cazul anulării sau modificării sancțiunii de către instanța de contencios, ar putea fi obligați la plata unor daune pecuniare în solidar cu instituția publică parte în proces.

Procurorul nu poate aplica amendă penală, aceasta fiind o pedeapsă pe care o poate aplica doar instanța de judecată. În schimb, procurorul vă poate aplica o amendă administrativă dacă apreciază că fapta prezintă un grad de pericol social redus. Pentru aceasta v-ar ajuta foarte mult împăcarea cu persoana vătămată.
Numele procurorului îl puteți afla de la polițistul care efectuează cercetarea penală sau direct la Parchetul de pe lângă Judecătoria de care aparțineți, sau la care este erondată unitatea de poliție. La secretatiatul parchetului, pe baza datelor dvs. de identitate va poate indica numele procurorului care ar trebui să vă acorde la cerere o audiență.

În astfel de situații permisul de conducere se reține pentru comiterea infracțiunii de „Părăsirea locului accidentului, fără încuviințarea poliției sau a procurorului...„. Până la soluționarea dosarului penal se eliberează o dovadă înlocuitoare a permisului de conducere fără drept de circulație. Singura posibilitate de a obține cât mai repede permisul de conducere este aceea de soluționare cât mai urgentă a dosarului penal, cu o soluție de netrimitere în judecată și în sensul acesta este recomandat să cooperați cu polițistul judiciar care efectuează ancheta în așa fel încât să nu contribuiți la multiplele cauze care pot conduce la întârzierea soluției. Pentru urgentarea soluționării aveți dreptul să vă adresați fie în cadrul unei audiențe, fi în scris, procurorului care supraveghează cercetarea, singurul în măsură să de dispoziții în acest sens polițistului de caz.

Pot fi sancționați ambii, individual, cel puțin pentru contravenția prevăzută de art.2 pct.1 din Legea nr. 61/1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor fapte de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice:
„ART. 2
Constituie contravenţie săvârşirea oricăreia dintre următoarele fapte, dacă nu sunt comise în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracţiuni:
1) săvârşirea în public de fapte, acte sau gesturi obscene, proferarea de injurii, expresii jignitoare sau vulgare, ameninţări cu acte de violenţă împotriva persoanelor sau bunurilor acestora, de natură să tulbure ordinea şi liniştea publică sau să provoace indignarea cetăţenilor ori să lezeze demnitatea şi onoarea acestora sau a instituţiilor publice;”
Conform prevederilor art. 3 lit.b, sancțiunea contravențională este cuprinsă între 200 și 1000 lei:
„ ART. 3
(1) Contravenţiile prevăzute la art. 2 se sancţionează după cum urmează:
...........................................................................................................................................................................................................
b) cu amendă de la 200 lei la 1.000 lei, cele prevăzute la pct. 1), 12), 16), 24), 25) şi 28);

Directorul medical are salariul mai mare decât toate celelalte funcții de director din tabel, iar legiuitorul a stabilit explicit ca salariul managerului se calculează în raport cu cel al directorului medical (dacă există această funcție). Raportarea la o altă funcție de director nu ar fi una care să adauge la lege ? Indiferent de funcția la care ne raportăm, întrebarea este dacă cuantumul salariului poate depăși valoarea din tabel în cazurile în care se aplică procentul prevăzut în notă.

Dacă ne raportăm la prevederile anexei II la Legea 153/2017 precum și la conținutul notei de subsol a acestei anexe cum interpretați plafonul maxim al salariului managerului unui spital cu peste 400 de paturi ?
Dacă directorul economic are salariul mai mare decât plafonul maxim prevăzut pentru anul 2022 în tabelul 13lex sau dacă aplicând procentul de 10% rezultă o valoare mai mare decât plafonul maxim, managerul va beneficia de cuantumul rezultat din acest calcul sau salariul său nu va depăși cuantumul prevăzut în tabel, respectiv: 14257 ori 14975.
Deoarece salariul directorului medical nu este stabilit prin lege și pentru a nu crea situația în care acesta fiind subaltern al managerului să beneficieze de un salariu mai mare, opinez că legiuitorul a apelat la inserarea notei de subsol dând posibilitatea astfel fiecărui spital ca raportându-se la salariul directorului medical, care poate fi diferit la orice astfel de spital din țară, să calculeze salariul managerului, aceasta fiind o variantă alternativă la cuantumul din tabel și putând fi superioară acestuia.

Cum se calculează salariul managerului unui spital cu până la 400 de paturi dacă spitalul nu are director medical ?

Alineatul (1) al art. 13 din Legea nr. 215/2001 statuează faptul că asociațiile de dezvoltare intercomunitară sunt conduse de un consiliu de administrație.
Prin derogare de la prevederile acestui text de lege, art. 10 alin. (3) din Legea nr. 51/2006 prevede faptul că, în cazul asociațiilor de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilități publice, organele asociației sunt adunarea generală, consiliul director și comisia de cenzori.
Față de cele de mai sus, aș dori un punct de vedere privind legalitatea abordării conținutului actelor constitutive și statutelor unor asociații de dezvoltare intercomunitară constituite în scopul realizării în comun a unor proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional, care prevăd faptul că „Asociația este condusă de Adunarea Generală...”, iar „Consiliul de Administrație reprezintă organul executiv...”.
Cu stimă,
Alexandru Cîmpeanu