Va multumesc foarte mult pentru toate precizarile. In ceea ce ma priveste cred ca asa s-ar rezolva situatia: vecinii parinti le spun copiilor sa se joace fara sa faca zgomote mari sau daca vor neaparat sa fie mai liberi si sa-si elibereze energia sa mearga ceva mai departe, în gradina sau într-un loc mai nepopulat. Exista multe locuri de felul asta în localitate. Eu asta doresc: copiii sa nu mai strige afara în perioada în care eu am de lucru sau pregatesc un examen.
Ar trebui o lege expliocita în domeniul acesta pentru ca s-ar putea întelege ca între ora 8 si orele 22, cu exceptia orei de liniste de la amiaza, putem sa ne facem de cap cum vrem fara sa ne sinchisim de vecini.
Sper sa se rezolve si situatia dumneavoastra.
Forumul acesta este cu adevarat de ajutor. Foarte util. Sper sa creasca!
In cazul meu, sursa zgomotelor sunt copiii vecinilor. Acestia au deci un excelent paravan pentru ca "se joaca copii', ''cum sa le interzici sa faca asta mai ales ca sunt în vacanta ?'', mai ales ca nu fac asta neaparat între orele 13 si 14 sau între orele 22 si 8, ci în restul zilei, adica de la ora 8 la ora 22.
În plus vecina vorbeste des la telefonul celular când face treaba prin curte. Îşi tine practic telefonul sub broboadă şi trebăluieşte vorbind. Curţile fiind apropiate, eu aud practic nu doar ce vorbeşte ea la telefon, ci şi ce îi spune interlocutorul.
Ideea este ca îsi lasa copii sa zburde în voie prin curte, iar acestia fac un zgomot asurzitor, e posibil sa faca asta chiar dinadins (familia mea nu se întelege de ani de zile cu familia care are copiii, iar curtile noastre sunt foarte apropiate, la fel si casele).
Copiii îsi termina cursurile la scoala în luna iunie, de exemplu, iar apoi, de la mijlocul lui iunie pâna la sfârsitul lui august se joaca tipând si strigând zgomotos prin curte. Chiar în perioada aceea se organizeaza examene naţionale, iar eu chiar în perioada aceea as avea nevoie de ceva mai multa liniste, or se întâmpla exact pe dos pentru ca, chiar în perioada aceea, copiii sunt în vacanta si tipa mai tare ca niciodata. Am avut în perioada aceasta anul trecut un colocviu online si nu am putut participa pentru ca pruncii faceau o larma atât de mare încât chiar si cu casti pe urechi ei bruiau tot ce trebuia eu sa aud.
Când aratam ca sunt agasat închizând mai tare un geam sau vorbind la telefon cu o persoana imaginara, parintii le faceau formal o mica observatie la copii sa ''dea sonorul'' mai încet, iar acestia le ziceau ''nu-mi pasa'' si dupa un minut reîncepeau.
Am vorbit cu parintii, iar acestia mi-au spus sec sa îmi pun casti la mine în casa daca nu îmi convine pentru ca ei sunt copii si pot sa tipe în timpul zilei pâna nu mai pot daca nu e între 13 si 14 sau noaptea de la 22 la 8. Si de copilul lor sub doi ani care tipă dimineaţa când se trezeşte nu pot să zic nimic pentru că nu a ţipat la ora 8, ci la 8 şi jumătate, când s-a trezit, deci era în regulă pentru că nu era în timpul orelor de linişte. Nu conta faptul că poate doream şi eu să dorm puţin mai mult dimineaţa după ora 8 şi jumătoate. Goarna suna şi eu musai trebuia să mă trezesc. Şi nici prin gând să le treacă să închidă uşa la casă şi să îl lase în casă pe cel mic. Îl scoteau afară să ţipe în largul său, în natură, sl-şi dezvolte plâmânii, şi să îmi sparga mie urechile.
Legea da într-adevar orele acestea (22-8 si 13-14) ca intervale de liniste dar precizarea este vagă pentru ca lasa sa se înteleaga ca în afara acestor intervale ne putem deranja vecinii cu surle, tobe, tipete si racnete, de copii şi de adulţi, pâna nu mai putem pentru ca e legal. Iar când sursa zgomotelor sunt copiii, lumina ochilor nostri, ce sa mai spunem, totul este scuzabil si trebuie ca vecinii sa accepte totul, sa lase tot ce fac de o parte, sa isi puna casti sau sa se mute din propria casa.
Ar trebui sa se revina cu niste precizari mai clare asa încât linistea sa fie protejata si nu zgomotul chiar când este vorba de copii, pentru ca ne deranjam efectiv unii pe altii.
Dar chiar si în forma actuala eu cred ca cineva care îsi sustine dreptul la liniste în propria locuinta poate sa aiba câstig de cauza, chiar când sursa zgomotelor sunt copiii. Dar deh, copiii nostri sunt stapânii nostri, pâna la capat. Am citit pe un forum, poate chiar aici pe site, despre niste persoane care aveau aceeaşi problema pentru mine şi care au avut câstig de cauza. Sunt oameni care de ceva vreme lucreaza de acasa, iar unii studiaza de acasa. Si un numar considerabil de examene se sustin în luna iulie, tocmai atunci când cei mai mici se afla în vacanta si simt nevoie sa se joace şi să tipe mai tare.
Bună ziua,
Aş dori să vă pun o întrebare referitoare la regulile de convieţuire între vecini. Stiu că la oraşe există în blocurile de locuit nişte ore de linişte : de obicei nu se face gălăgie între orele 22 şi 8 şi timp de o oră la vremea amiezii, de obicei între 13 şi 14.
Aş dori să vă întreb dacă aceste ore de linişte nu se aplică şi în mediul rural, acolo unde nu avem blocuri de locuit, ci case şi curţi.
Poate există un vid legislativ în această situaţie, dar mi se pare normal să existe ore de linişte şi în cazul gospodăriilor din mediul rural unde sunt curţi şi locuinţe apropiate.
Si dacă totuşi regulamentul cu orele de linişte pe timp de noapte şi cu ora de linişte de la amiază se aplică si in mediul rul, cum ar fi normal, asta înseamnă că în afară de intervalul 22-8 şi 13-14 cineva poate face gălăgie oricât, poate să îşi lase copiii mici să ţipe de să îţi spargă urechile pentru că este legal şi nu este în intervalul de ‘’linişte’’ ?
Eu am pus această întrebare la telefon unui jurist de pe site-ul [ link extern ] .
Nu există o legislaţie clară în domeniu? Totuşi nu se poate ca în în timpul zilei, de la ora 8 la ora 22, exceptând ora de la prânz (13-14), vecinii să aibă dreptul să îţi ţipe în cap cât poftesc.
Vă mulţumesc pentru răspuns.
Teodor-Florin ZANOAGA
Bună ziua,
Aş dori să vă pun o întrebare referitoare la exercitarea profesiei de avocat concomitent cu o altă profesie. Întrebarea a mai fost ridicată aici de-a lungul timpului. Unii spun că este posibil şi aduc exemple concrete, alţii spun că este imposibil şi invocă legea de mai jos :
Conform Art. 14 din Legea nr.51/1995
Exercitarea profesiei de avocat este incompatibilă cu:
a) activitatea salarizata in cadrul altor profesii decat cea de avocat;
b) ocupatiile care lezeaza demnitatea si independenta profesiei de avocat sau bunele moravuri;
c) exercitarea nemijlocita de fapte materiale de comert.
Alţii spun că nu, şi invocă legea 515/2003, art. 10.
Nu este clar câtuşi de puţin dacă e voie sau nu să faci cumulul de funcţii.
Pe mine m-ar interesa dacă este posibil cumulul în următoarele cazuri :
1. Avocat (notar) ,şi traducător / interpret. Poate un avocat să îmi traducă singur actele de care are nevoie pentru cazurile sale sau să fie interpret, dacă cunoaşte limba şi este autorizat ?
2. Avocat (notar) şi psiholog. Cu alte cuvinte să fii avocat într-un tribunal şi să poţi să faci singur investigaţiile psihologice pentru cazurile pe care le pledezi atunci când este necesar (dacă ai bineînţeles studiile necesare şi autorizaţia de psiholog).
In cazurile de mai sus se poate accepta a doua activitate, fie ea şi nesalarizată, doar pentru a sprijini prin competenţe prima activitate, cea de avocat, dacă ai atestat de liberă practică pentru aceasta a doua activitate ? Si asta pentru a nu mai trebui să mai apelezi la o altă persoană care are competenţele necesare ?
Mă gândesc de exemplu la cineva care are cabinet individual de avocatură (notariat particular) şi pentru a nu mai angaja o altă persoană ca expert traducător / interpret sau ca psiholog, să îşi poată face singur traducerile / interpretările sau investigaţiile psihologice pentru cazuri. Poate exercita a doua activitate ?
Sau la cineva care are cabinet de avocat (notariat particular) şi care nu are o cifră de afacere prea mare. În acest caz, dacă are competenţele necesare, poate să ocupe un loc de muncă de psiholog / traducător / interpret (cacă are avizul de pratică pentru aceste meserii) sau o altă activitate salarială ?
Mă gândesc şi la un avocat (notar) care lucrează la Ministerul Justiţiei şi care are atestate pentru activităţi de traducător / interpret / psiholog. Poate exercita a doua activitate ? Salarizată sau doar nesalarizată ?
Trebuie avut în vedere că dacă prima activitate se exercită în virtutea unui contract de muncă, a doua activitate se poate exercita ca antreprenor, printr-un PFA.
Ceea ce ştiu sigur este că activitatea de profesorat este compatibilă fără probleme cu cea de traducător şi interpret. Există mulţi profesori care fac şi activităţi de traducere şi interpretariat printr-un PFA şi e 100 % legal şi chiar benefic, pentru că în acest caz pentru activitatea de PFA nu se plătesc asigurările sociale şi toată suma brută rămâne la titular.
Încă ceva :
3. Profesia de avocat / notar poate fi cumulată cu o funcţie de profesor ? Dacă eşti profesor ai voie să ai propriul cabinet de avocatură sau să fii de asemenea avocat la Ministerul Justitiţiei, într-un tribunal, de exemplu ?
Există medici care sunt şi profesori la facultate, au şi cabinet individual şi lucrează şi în spitale. În cazul avocaţilor sau notarilor nu se poate face cumulul de funcţii ?
4 . Profesia de consilier juridic este compatibilă cu un akt job în paralel ?
Mulţumesc pentru răspunsuri. Lucrurile nu sunt foarte clare. De aceea vă pun întrebările acestea multe. Cred că multă lume este interesată, de aceea, dacă lămurim aceste aspecte, cred că ele vor fi de ajutor pentru multe persoane ce vizitează acest site.
Vă mulţumesc anticipat pentru răspunsuri.
Teodor-Florin Zănoagă
Vă scriu acest mesaj întrucât aş dori să ştiu cum se calculează impozitele datorate către ANAF pentru închirierea unei locuinţe.
Din câte ştiu, venitul brut este suma efectivă pe care o dă chiriaşul proprietarului.
Venitul net impozabil se obţine din scăderea a 20% din venitul brut.
Iar impozitul efectiv datorat ANAF-ului este 10% din venitul net impozabil.
Să spunem că într-un an am închiriat o garsonieră pentru două luni doar , de exemplu cu suma de 500 de euro. Aceasta este suma brută pe care mi-o dă chiriaşul.
Venitul meu net impozabil, ca proprietar, este de 250 – (20% x 250) = 250 – 50 = 200 euro
• Iar venitul meu efectiv (suma cu care ar trebui să ră,ân efectiv în mână, ca proprietar, după plata impozitului pe venitul net) ar trebui să fie de : 200 – (10% x 200) = 200 – 20 = 180 euro.
Vă rog să îmi confirmaţi dacă aşa se calculează din punct de vedere legal taxele pe care un proprietar le datorează statului pentru închirierea unei locuinţe şi dacă calculele mele sunt corecte. Dacă este aşa, există o singură concluzie : taxele pentru chirii sunt foarte mari şi e greu în aceste condiţii să fii în pefectă legalitate când închiriezi ceva, motiv pentru care mulţi proprietari preferă să nu înregistreze contractul de închiriere la ANAF.
O zi frumoasă !
Mulţumesc pentru ajutor.
Teodor-Florin Zănoagă
Aş dori să vă pun o întrebare în legătură cu o situaţie de succesiune.
Să presupunem că o persoană X este pusă în situaţia de a lăsa moştenire bunurile pe care le are (casa şi terenul pe care aceasta este construită). Doreşte să i le lase prin testament unei anumite persoane, Y, să spunem. Însă îi este teamă ca această persoană Y, să nu renunţe la un moment dat la bunul pe care i l-a lăsat moştenire, şi să nu i-l vândă sau să i-l cedeze pe o altă cale unei persoane Z, întrucât Z a fost în timpul vieţii duşmanul de moarte al persoanei X.
Persoana X ar dori să ştie dacă poate scrie un testament în care se introducă o clauză astfel încât să îl împiedice pe Y să vândă vreodată lui bunurile pe care i le-a dat, iar dacă Y doreşte la un moment dat să facă acest lucru, să îşi piardă bunurile pe care X i le-a lăsat, iar acestea să intre în proprietatea statului sau în proprietatea unei alte persoane, K, să spunem.
De asemenea, aş dori să vă întreb dacă în testament X poate să introducă o clauză astfel încât Y să poată intra în posesia bunurilor sale abia după un număr de al de la moartea sa, iar până atunci bunurile sale să intre în proprietatea statului, de exemplu, sau sa fie gerate de altcineva ?
Bună ziua,
Aş dori să vă adresez o întrebare care ţine de legislaţia muncii cred. Mai precis, în legătură cu exercitarea concomitentă a două profesii în România.
Ştiu deja că este posibil să exerciţi în acelaşi timp meseria de profesor într-o şcoală şi cea de traducător şi interpret, ca antreprenor, de exemplu. Există destui profesori care predau cu contract într-o şcoală şi din când în când mai fac câte o traducere pentru un centru sau o persoană fizică.
Mă întreb însă dacă legislaţia românească permite exercitarea concomitentă a altor meserii, precum cea de avocat şi cea de psiholog. Cu alte cuvinte, un avocat care are studii de psihologie, care lucrează la un caz juridic şi are nevoie de o expertiză psihologică, poate să facă el însuşi această expertiză fără să recurgă la o altă persoană, în virtutea studiilor de psihologie şi a celorlalte certificări pe care le are ? Este legal să poată folosi cele două statute socioprofesionale pe care le are pentru a fi mai bun în munca pe care o face ?
Multumesc
Teodor Z.
avocatnet.ro explicăm legislația
