donatie

chiar daca faceti v-c ,sau donatie taxa e cam aceeasi

si daca fac donatie,banca la o adica ma poate executa silit pt recuperarea imprumutului?

poate invoca o donatie deghizata, mai ales ca doriti sa donati copiilor!

Spuneti-ne acum daca banca a initiat procedura executarii silite. Ati primit vreo somatie de plata de la executor?
Pt ca poate ataca actul facut in favoarea copiiilor in temeiul actiunii revocatorii daca va micsorati patrimoniul cu scopul de a va sustrage de la executarea silita.

Daca nu, faceti actele la notar, cum sa le faceti la avocat? chiar daca cineva va spune ca se poate, este aproape imposibil de a intabula un contract facut la avocat. Il faceti degeaba.

Se poate instraina nuda proprietate ( donatie, vanzare-cumparare, intretinere etc.).

Donatiile deghizate

1. Notiune. Reguli aplicabile. Donatia este deghizata cand conform actului public apare incadrata intr-o operatiune juridica cu titlu oneros. Deci in acest caz, actul public este simulat, neadevarat, si ascunde o donatie (deghizare totala, prin care se ascunde natura gratuita a contractului secret ). De exemplu, vanzare-cumparare in care pretul nu este datorat (contraprestatie simulata); recunoasterea unei datorii care nu exista in realitate etc.

Donatiile deghizate, ascunse sub aparenta unui contract cu titlu oneros, sunt, in principiu, valabile; deghizarea - simulatia in general - nu este sanctionata cu nulitatea.Prin urmare, donatia deghizata, care intruneste conditiile generale de validiiate ale contractelor - in special se pune problema cauzei licite - este valabila.

Avand insa in vedere faptul ca donatia deghizata constituie o adevarata donatie, ea este supusa si regulilor de fond prevazute special pentru donatii (capacitate, irevocabilitate de gradul II, reductiune, raport, revocare in cazurile prevazute de lege). Deci, pentru donatia deghizata se aplica aceleasir'eguli de fond care s-ar aplica si daca donatia ar fi aparenta.

2. Forma. Controversata este problema ce forma trebuie sa imbrace aceste contracte; forma autentica ceruta de lege pentru validitatea donatiilor sub sanctiunea nulitatii absolute sau forma contractului care deghizeaza donatia, ceruta de lege, de regula, numai ad probationem? De exemplu, contractul prin care se transmite cu titlu gratuit dreptul de superficie asupra unei case sub aparenta unei vanzari-cumparari urmeaza sa fie incheiat in forma autentica (prevazuta de lege pentru donatii) sau poate fi incheiat sub forma unui act sub semnatura privata, stiut fiind ca, pentru instrainarea cu titlu oneros a constructiilor (fara instrainarea terenului aferent), legea nu prevede cerinta formei autentice?

Potrivit unei solutii adoptate constant in practica judiciara, pentru validitatea acestor donatii nu se cere respectarea formei autentice, ci numai a formei prevazute de lege pentru contractul care deghizeaza donatia. Dar nerespectarea acelei forme se sanctioneaza cu nulitatea absoluta a donatiei deghizate, desi acea forma este prevazuta de lege numai ad probationem. Cu alte cuvinte, forma se imprumuta de la contractul care deghizeaza donatia, iar sanctiunea care se aplica este - de regula - cea prevazuta pentru donatii.

Majoritatea doctrinei critica solutia jurisprudentei (critica de care ea nu vrea sa auda) , solicitand respectarea formei autentice a donatiilor.In orice caz, consideram ca renuntarea la cerinta formei autentice este in contradictie cu art.813 C.civ., care - fiind redactat diferit fata de art.931 C.civ. francez - prevede categoric: "toate donatiile se fac prin act autentic", deci atat donatiile sincer intervenite intre parti, cat si cele deghizate. Dupa cum s-a spus, "fata de o dispozitie atat de imperativa, nu este cu putinta a se admite validitatea unor donatiuni efectuate prin procedee, cari au tocmai de scop sa ocoleasca formele strict impuse de lege in materie de donatiuni intre vii; validarea donatiunilor deghizate ar echivala cu desfiintarea de fapt a formelor solemne".

3. Dovada. Cat priveste proba deghizarii (indiferent de forma in care s-a incheiat actul aparent), se aplica regulile din materia simulatiei, deci partile si succesorii lor universali ori cu titlu universal (art.l175 C.civ.) o pot dovedi prin contrainscris sau inceput de dovada scrisa - art.1197 C.civ. - care poate fi completata cu martori si prezumtii (potrivit regulilor de dovada a contractelor), in schimb tertii (inclusiv succesorii cu titlu particular si creditorii chirografari ai partilor) prin orice mijloace de proba. Reamintim ca, in aceasta materie, mostenitorii rezervatari sunt terti, pentru ca se prezinta in apararea unui drept propriu, iar nu dobandit prin mostenire de la defunct, actionand deci nu ca succesori universali.

Pentru a usura dovada deghizarii, legea (art.845 C.civ.) prevede in favoarea mostenitorilor rezervatari o prezumtie relativa potrivit careia instrainarea cu titlu oneros facuta unui succesibil in linie dreapta (ruda in linie directa descendenta sau ascendenta, inclusiv rudenia civila rezultand din adoptie) reprezinta o donatie deghizata (supusa reductiunii), dar numai daca instrainarea s-a facut cu rezerva uzufructului sau cu sarcina unei rente viagere, iar deghizarea nu este invocata de un mostenitor in linie dreapta care sa fi consimtit la incheierea actului.