avocatnet.ro 
Eugen Pop,Partner SOVA&PARTNERS
Aceasta actiune este reglementata prin dispozitiile OUG nr. 119 din 24 octombrie 2007 privind masurile pentru combaterea intarzierii executarii obligatiilor de plata rezultate din contractele comerciale. Actul normativ transpune in dreptul national prevederile Directivei 2000/35/CE a Parlamentului European si a Consiliului privind combaterea intarzierii platilor in tranzactiile comerciale.
OUG nr. 119/2007 instituie astfel o noua procedura de judecare in regim de urgenta a anumitor pricini comerciale, procedura caracterizata prin anumite particularitati distincte fata de procedura dreptului comun sau cea a somatiei de plata.
Aplicabilitate doar la contractele intre comercianti
De la bun inceput precizam ca aceasta procedura simplificata se aplica creantelor certe, lichide si exigibile ce reprezinta obligatii de plata a unor sume de bani, care rezulta din contractele comerciale. Prin urmare, sunt excluse din sfera de aplicare a prevederilor OUG 119/2007 creantele inscrise la masa credala in cadrul unei proceduri de insolventa, precum si contractele incheiate intre comercianti si consumatori.
In sensul OUG nr. 119/2007, prin contract comercial se intelege orice contract incheiat intre comercianti, precum si intre comercianti si o autoritate publica a statului roman sau a unui stat membru al UE, un organism de drept public, fara caracter comercial, infiintat pentru a satisface nevoi de interes general, finantat in majoritate sau aflat in subordinea ori sub controlul uneia dintre autoritatile mentionate si orice alta asociere formata dintr-una sau mai multe din autoritatile respective.
Corelatia cu celelalte acte normative
Astfel, putem observa ca, pe langa procedura de urgenta reglementata prin dispozitiile OG nr. 5/2001 privind somatia de plata, creditorii mai au la dispozitie un mijloc mult mai eficace de combatere a intarzierii executarii obligatiilor de plata rezultate din contractele comerciale.
Desigur, prevederile OG nr. 5/2001 privind somatia de plata vor fi pe mai departe aplicabile acelor creditori care nu pot apela la dispozitiile mai favorabile reglementate de OUG nr. 119/2007.
De exemplu, creditorul unei creante certe, lichide si exigibile ce reprezinta obligatii de plata a unor sume de bani, determinate potrivit unui statut, regulament sau altui inscris, insusit de parti prin semnatura ori in alt mod admis de lege si care atesta drepturi si obligatii privind executarea anumitor servicii, lucrari sau orice alte prestatii se va putea adresa instantelor de judecata numai potrivit dreptului comun sau procedurii somatiei de plata. De asemenea, nici detinatorii unor creante ce reprezinta obligatii de plata a unor sume de bani care rezulta din contractele incheiate intre comercianti si consumatori nu se vor putea prevala de procedura mai favorabila reglementata prin dispozitiile OUG nr. 119/2007.
Elementul de noutate adus de OUG 119/2007
Prevederile OUG nr. 119/2007 vor deveni aplicabile ori de cate ori se va depasi termenul contractual sau legal stabilit pentru executarea obligatiei de plata a pretului, asumata printr-un contract comercial. Astfel, potrivit dispozitiilor art. 3 alin. 1 din OUG nr. 119/2007, in cazul contractelor incheiate intre comercianti, creanta constand in plata pretului va produce dobanzi de drept din ziua cand devine exigibila. Se observa ca, in acest caz, OUG nr. 119/2007 nu aduce nimic nou, textul legal trimitand la dispozitiile dreptului comun in materie, respectiv art. 43 din Codul comercial.
Elementul de noutate introdus prin dispozitiile acestei ordonante de urgenta apare in cazul creantelor rezultate din contractele incheiate intre comercianti si autoritatile contractante, dobanzile vor curge, fara a mai fi necesara punerea in intarziere a debitorului, din ziua urmatoare a termenului de plata.
Daca prin contract s-a omis fixarea unui astfel de termen, Ordonanta stabileste urmatoarele momente de la care o astfel de creanta va produce dobanzi:
- dupa 30 de zile de la data primirii de catre debitor a facturii sau a oricarei alte asemenea solicitari de plata;
- daca nu se poate stabili cu exactitate care este data primirii acestora, dobanda va fi datorata dupa trecerea a 30 de zile de la primirea marfurilor sau prestarea serviciilor;
- daca in lege sau in contract se stabileste si o procedura de certificare a conformitatii marfurilor sau serviciilor, dobanda va deveni exigibila la expirarea unui termen de 30 de zile de la data la care s-a efectuat aceasta.
Potrivit dispozitiilor Ordonantei, sub sanctiunea nulitatii, partilor contractante le este interzisa incheierea oricarei conventii prin care s-ar fixa termene mai indelungate de la care ar incepe sa curga dobanda. Totusi, partile contractante vor putea sa aleaga in mod liber rata dobanzii. In ipoteza in care rata dobanzii nu va fi stabilita prin contract, se va aplica rata dobanzii de referinta stabilita de Banca Nationala a Romaniei.
De asemenea, spre deosebire de reglementarile anterioare in aceasta materie, prin dispozitiile art. 3 alin. 2 din OUG nr. 119/2007 a fost introdusa posibilitatea creditorului de a pretinde daune-interese suplimentare pentru toate cheltuielile facute pentru recuperarea sumelor ca urmare a neexecutarii la timp a obligatiilor de catre debitor.
Procedura
Potrivit dispozitiilor art. 12 din Ordonanta, procedura cererii privind creanta de plata a pretului nu poate depasi 90 de zile de la data introducerii cererii creditorului. Desigur, in acest termen nu se vor include perioadele de intarziere ce sunt in culpa creditorului.
Dupa cum se poate observa, meritul acestor dispozitii legale este acela ca stabilesc, pentru prima data, un termen clar si expres in care trebuie solutionata cererea creditorului. Anterior aparitiei Ordonantei, solutionarea cererilor in aceasta materie, fie si in baza OG nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plata, care instituia, de asemenea, o procedura de urgenta, termenul de solutionare era destul de greu de anticipat si, mai ales, mult prea indelungat pentru o pricina comerciala.
De asemenea, ca si in cazul procedurii privind somatia de plata, procedura instituita prin Ordonanta exclude aplicarea dispozitiilor art. 720 alin. 1 din Codul de procedura civila, potrivit caruia, in procesele si cererile in materie comerciala evaluabile in bani, inainte de introducerea cererii de chemare in judecata, reclamantul va incerca solutionarea litigiului prin conciliere directa cu cealalta parte.
Cererea privind obligatia de plata a pretului din contractele comerciale este de competenta instantei careia i-ar reveni judecarea fondului cauzei in prima instanta, taxa de timbru aferenta cererii fiind de 39 lei. Asa cum am mai precizat, creditorul va putea sa ceara si daune-interese suplimentare pentru toate cheltuielile facute pentru recuperarea sumelor ca urmare a neexecutarii la timp a obligatiilor de catre debitor.
Judecata se va face dupa procedura prevazuta de Codul de procedura civila referitoare la pricinile urgente, fara a putea depasi, asa cum am mai precizat, 90 de zile de la data introducerii cererii. Partile vor fi citate cu 3 zile inainte de termenul de judecata, iar debitorul este obligat sa depuna intampinare, in caz contrar instanta va putea considera aceasta ca o recunoastere a pretentiilor creditorului.
Astfel, dupa cum se poate observa, spre deosebire de dreptul co-mun, inclusiv dispozitiile OG nr. 5/2001 privind somatia de plata, care reglementeaza doar obligatia debitorului de a depune intampinare, in procedura reglementata de OUG 119/2007, sanctiunea nedepunerii intampinarii in termen are un caracter mult mai energic, si anume faptul ca instanta, in situatia in care nu se depune intampinare, poate sa considere inactiunea debitorului ca o recunoastere a pretentiilor creditorului.
Daca, prin intampinare, debitorul contesta creanta, iar instanta considera contestatia acestuia intemeiata, cererea creditorului va fi respinsa, acesta urmand sa introduca ulterior o cerere de chemare in judecata, potrivit dreptului comun. De asemenea, in opinia noastra, nimic nu impiedica dreptul creditorului de a introduce ulterior chiar si o cerere de chemare in judecata potrivit dispozitiilor OG nr. 5/2001 privind somatia de plata.
In ipoteza in care instanta considera intemeiate pretentiile reclamantului, in baza probelor administrate, va emite o ordonanta de plata, in care va preciza cuantumul sumei datorate, precum si termenul de plata, care va fi intre 10-30 zile de la data comunicarii ordonantei, putand fi modificat insa prin invoiala partilor.
De asemenea, va putea fi emisa si o ordonanta de plata partiala, pentru suma care corespunde partii necontestate a creantei sau cand instanta, in baza probelor administrate, considera ca doar o parte din pretentiile reclamantului sunt justificate, urmand ca acesta sa recurga ulterior la procedura de drept comun pentru recuperarea restului de plata.
Debitorul are la indemana doua mijloace prin care se poate opune executarii ordonantei de plata. Intr-un prim caz, acesta poate introduce la instanta ce a solutionat cererea de creanta o cerere in anulare. Daca instanta admite cererea debitorului, va anula ordonanta de plata, iar daca o respinge, debitorul poate face ulterior contestatie la executare, potrivit dispozitiilor Codului de procedura civila.
Spre deosebire de ordonanta emisa de instanta de judecata in procedura somatiei de plata, ordonanta de plata pronuntata in baza dispozitiilor OUG 119/2007 poate fi executata imediat chiar daca debitorul a introdus impotriva acesteia o cerere in anulare. Astfel, potrivit dispozitiilor art. 13 alin. 3 din Ordonanta, cererea in anulare nu suspenda executarea ordonantei de plata. Totusi, o astfel de cerere poate fi suspensiva de executare numai daca suspendarea executarii a fost incuviintata de instanta de judecata sub conditia darii unei cautiuni intr-un cuantum stabilit de aceasta.
ceoby
Comentarii articol (6)