PARLAMENTUL EUROPEAN SI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
avand in vedere Tratatul de instituire a Comunitatii Europene, in special articolul 47 alineatul (2),
avand in vedere propunerea Comisiei,
avand in vedere avizul Comitetului Economic si Social European [1],
avand in vedere avizul Bancii Centrale Europene [2],
dupa consultarea Comitetului Regiunilor,
hotarand in conformitate cu procedura prevazuta la articolul 251 din tratat [3],
intrucat:
(1) Directiva 93/6/CEE a Consiliului din 15 martie 1993 privind rata de adecvare a capitalului intreprinderilor de investitii si al institutiilor de credit [4] a fost modificata in mod substantial de mai multe ori. Date fiind noile modificari ale directivei mentionate, este necesar, din motive de claritate, ca aceasta sa fie reformata.
(2) Unul dintre obiectivele Directivei 2004/39/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 21 aprilie 2004 privind pietele instrumentelor financiare [5] este acela de a permite intreprinderilor de investitii autorizate de catre autoritatile competente ale statului membru de origine si supravegheate de aceleasi autoritati sa infiinteze sucursale si sa ofere servicii in mod liber in alte state membre. Prin urmare, directiva mentionata prevede coordonarea normelor care reglementeaza autorizarea si exercitarea activitatii intreprinderilor de investitii.
(3) Cu toate acestea, Directiva 2004/39/CE nu stabileste standarde comune pentru fondurile proprii ale intreprinderilor de investitii si nu stabileste efectiv nici sumele capitalului initial al acestor intreprinderi sau un cadru comun de monitorizare a riscurilor la care sunt expuse acestea.
(4) Ar trebui sa se efectueze numai armonizarea esentiala care este necesara si suficienta pentru a asigura recunoasterea reciproca a autorizatiilor si a sistemelor de supraveghere prudentiala; pentru a obtine recunoasterea reciproca in cadrul pietei financiare interne, ar trebui prevazute masuri pentru a coordona definirea fondurilor proprii ale intreprinderilor de investitii, stabilirea sumelor capitalului initial al acestora si stabilirea unui cadru comun pentru monitorizarea riscurilor la care sunt expuse intreprinderile de investitii.
(5) Intrucat obiectivele prezentei directive, si anume stabilirea cerintelor privind rata de adecvare a capitalului aplicabile intreprinderilor de investitii si institutiilor de credit, normele de calculare a acestora si normele de supraveghere prudentiala a acestora nu pot fi realizate in mod suficient de catre statele membre si, prin urmare, data fiind dimensiunea si efectele actiunii propuse, pot fi realizate mai bine la nivel comunitar, Comunitatea poate adopta masuri, in conformitate cu principiul subsidiaritatii prevazut la articolul 5 din tratat. In conformitate cu principiul proportionalitatii prevazut la articolul mentionat, prezenta directiva nu depaseste ceea ce este necesar pentru realizarea acestor obiective.
(6) Este necesar sa se stabileasca diferite sume ale capitalului initial in functie de gama de activitati pe care intreprinderile de investitii sunt autorizate sa le desfasoare.
(7) In anumite conditii, ar trebui sa se permita intreprinderilor de investitii existente sa isi continue activitatea, chiar daca nu respecta suma minima a capitalului initial stabilita pentru noile intreprinderi de investitii.
(8) Statele membre ar trebui sa poata stabili norme mai stricte decat cele prevazute de prezenta directiva.
(9) Functionarea armonioasa a pietei interne necesita nu numai norme juridice, dar si o cooperare stransa si regulata si o convergenta semnificativ marita a practicilor de reglementare si de supraveghere dintre autoritatile competente ale statelor membre.
(10) In Comunicarea Comisiei din 11 mai 1999 intitulata "Punerea in aplicare a cadrului pentru pietele financiare: Plan de actiune" sunt enuntate diferite obiective care trebuie atinse pentru realizarea pietei interne a serviciilor financiare. Consiliul European de la Lisabona din 23 si 24 martie 2000 a stabilit obiectivul de punere in aplicare a planului de actiune pana in anul 2005. Reformarea dispozitiilor privind fondurile proprii este un element esential al planului de actiune.
(11) Dat fiind ca intreprinderile de investitii se confrunta, in ceea ce priveste portofoliul privind tranzactiile cu titluri financiare, cu aceleasi riscuri ca si institutiile de credit, este necesar ca dispozitiile aplicabile ale Directivei 2006/48/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 14 iunie 2006 privind initierea si exercitarea activitatii institutiilor de credit [6] sa se aplice deopotriva intreprinderilor de investitii.
(12) Fondurile proprii ale intreprinderilor de investitii sau ale institutiilor de credit (denumite in continuare in mod colectiv "institutii") pot servi pentru a absorbi pierderile care nu sunt acoperite de un volum suficient al profiturilor, pentru a asigura continuitatea institutiilor si pentru a proteja investitorii. Fondurile proprii servesc, de asemenea, ca etalon important pentru autoritatile competente, in special pentru evaluarea solvabilitatii institutiilor si in alte scopuri prudentiale. Pe langa acestea, institutiile se angajeaza in concurenta directa unele cu altele pe piata interna. Prin urmare, pentru a consolida sistemul financiar al Comunitatii si pentru a preveni denaturari ale concurentei, este necesar sa se stabileasca standarde comune de baza privind fondurile proprii.
(13) In sensul considerentului (12), se cuvine ca definitia fondurilor proprii prevazuta de Directiva 2006/48/CE sa serveasca drept baza si sa ofere norme speciale suplimentare care tin seama de sfera de aplicare diferita a cerintelor privind capitalul, legate de riscul de piata.
(14) In ceea ce priveste institutiile de credit, au fost deja stabilite standarde comune pentru supravegherea si monitorizarea diferitelor tipuri de riscuri prin Directiva 2000/12/CE.
Nota AvocatNet:
Numai legislatia europeana din editia printata a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene poate fi considerata autentica.
#PAGEBREAK#
(15) In acest sens, dispozitiile referitoare la cerintele privind capitalul minim ar trebui luate in considerare in legatura cu alte instrumente specifice care armonizeaza, de asemenea, tehnicile fundamentale de supraveghere ale institutiilor.
(16) Este necesara dezvoltarea unor norme comune pentru riscurile de piata la care sunt expuse institutiile de credit si prevederea unui cadru complementar pentru supravegherea riscurilor la care sunt expuse institutiile, in special riscurile de piata si mai precis riscurile de pozitie, riscurile contrapartidei/de reglare si riscurile de schimb valutar.
(17) Este necesar sa se prevada conceptul de "portofoliu privind tranzactiile cu titluri financiare" cuprinzand pozitii pentru valori mobiliare si alte instrumente financiare care sunt detinute cu scopul de a fi tranzactionate si care sunt supuse in principal riscurilor de piata si expunerilor la risc legate de anumite servicii financiare furnizate clientilor.
(18) In vederea reducerii sarcinii administrative pentru institutiile al caror portofoliu privind tranzactiile cu titluri financiare este putin semnificativ, atat in termeni absoluti, cat si relativi, astfel de institutii ar trebui sa poata pune in aplicare Directiva 2006/48/CE, in locul cerintelor prevazute la anexele I si II la prezenta directiva.
(19) In monitorizarea riscurilor de reglare/livrare, este important sa se tina seama de existenta unor sisteme care ofera protectie adecvata de reducere a acestor riscuri.
(20) In orice caz, institutiile ar trebui sa se conformeze prezentei directive in ceea ce priveste acoperirea riscurilor de schimb valutar in activitatea lor generala. Ar trebui impuse cerinte de capital mai mici pentru pozitiile in monede strans corelate, confirmate statistic sau rezultate din acorduri interguvernamentale obligatorii.
(21) Cerintele de capital pentru agentii care comercializeaza marfuri de baza, inclusiv acei comercianti exceptati in prezent de la cerintele Directivei 2004/39/CE, vor fi revizuite, dupa caz, in paralel cu revizuirea respectivei exceptari, dupa cum prevede articolul 65 alineatul (3) din aceasta directiva.
(22) Liberalizarea pietelor de gaze si electricitate este un obiectiv cu importanta deopotriva economica si politica pentru Comunitate. Ținand seama de aceasta, cerintele de capital si alte norme prudentiale ce urmeaza a fi aplicate intreprinderilor active pe acele piete ar trebui sa fie proportionale si nu ar trebui sa afecteze necorespunzator realizarea obiectivului liberalizarii. De acest obiectiv ar trebui sa se tina seama in special atunci cand sunt efectuate revizuirile mentionate la considerentul (21).
(23) Existenta sistemelor interne de monitorizare si control al riscurilor ratei dobanzilor aferente tuturor activitatilor institutiilor este o modalitate deosebit de importanta de reducere la minim a unor astfel de riscuri. In consecinta, aceste sisteme ar trebui supravegheate de catre autoritatile competente.
(24) Dat fiind ca Directiva 2006/48/CE nu stabileste norme comune pentru monitorizarea si controlul expunerilor mari la risc in activitati care sunt supuse in principal riscurilor de piata, prin urmare ar trebui sa se stabileasca astfel de norme.
(25) Riscul operational este un risc semnificativ pentru institutii si necesita acoperire prin fonduri proprii. Este esential sa se tina seama de diversitatea institutiilor din UE prin furnizarea unor abordari alternative.
(26) Directiva 2006/48/CE afirma principiul consolidarii. Aceasta directiva nu stabileste norme comune pentru consolidarea institutiilor financiare implicate in activitati care sunt supuse in principal riscurilor de piata.
(27) In scopul asigurarii unei solvabilitati adecvate a institutiilor din cadrul unui grup, este esential ca cerintele privind capitalul minim sa se aplice pe baza situatiei financiare consolidate a grupului. Pentru a asigura distribuirea corespunzatoare a fondurilor proprii in cadrul grupului si disponibilitatea acestora pentru protejarea investitiilor atunci cand este nevoie, cerintele privind capitalul minim ar trebui sa se aplice fiecarei institutii in parte din cadrul grupului, in cazul in care acest obiectiv nu poate fi realizat efectiv prin alte mijloace.
(28) Directiva 2006/48/CE nu se aplica grupurilor care includ una sau mai multe intreprinderi de investitii, dar nu institutii de credit. Prin urmare, ar trebui prevazut un cadru comun care sa introduca supravegherea intreprinderilor de investitii pe baza consolidata.
(29) Institutiile ar trebui sa se asigure ca au un capital intern care, tinand seama de riscurile la care sunt sau ar putea fi expuse, este corespunzator in ceea ce priveste cantitatea, calitatea si distribuirea. In consecinta, institutiile ar trebui sa puna in aplicare strategii si procese de evaluare si mentinere a ratei de adecvare a capitalului intern.
(30) Autoritatile competente ar trebui sa evalueze rata de adecvare a fondurilor proprii ale institutiilor, tinand seama de riscurile la care acestea sunt expuse.
#PAGEBREAK#
(31) Pentru ca piata bancara interna sa functioneze efectiv, Comitetul supraveghetorilor bancari europeni ar trebui sa contribuie la aplicarea coerenta a prezentei directive si la convergenta practicilor de supraveghere in Comunitate si ar trebui sa raporteze anual institutiilor comunitare progresul realizat.
(32) Pentru ca piata interna sa functioneze cu eficacitate sporita, este esential sa existe o convergenta semnificativ marita in executarea si aplicarea dispozitiilor de armonizare a legislatiei comunitare.
(33) Din acelasi motiv si pentru a evita ca institutiile comunitare active in mai multe state membre sa aiba sarcini disproportionate ca rezultat al responsabilitatilor continue ale autoritatilor competente pentru autorizare si supraveghere din fiecare stat membru in parte, este esential sa se intensifice semnificativ cooperarea dintre autoritatile competente. In acest context, ar trebui intarit rolul autoritatii responsabile cu supravegherea consolidata.
(34) Pentru ca piata interna sa functioneze cu eficacitate sporita si pentru ca cetatenii Uniunii sa beneficieze de niveluri adecvate de transparenta, este necesar ca autoritatile competente sa faca publica, intr-un mod care sa permita o comparatie semnificativa, modalitatea in care sunt puse in aplicare cerintele prezentei directive.
(35) Pentru a intari disciplina pietei si a stimula institutiile sa-si imbunatateasca strategia de piata, controlul riscurilor si organizarea gestionarii interne, ar trebui prevazute obligatii de publicitate corespunzatoare pentru institutii.
(36) Masurile necesare pentru punerea in aplicare a prezentei directive ar trebui adoptate in conformitate cu Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a normelor de exercitare a competentelor de executare conferite Comisiei [7].
(37) In Rezolutia din 5 februarie 2002 privind punerea in aplicare a legislatiei din domeniul serviciilor financiare [8], Parlamentul a solicitat ca acesta si Consiliul sa detina un rol egal in supravegherea modului in care Comisia isi exercita rolul executiv, pentru a reflecta competentele legislative ale Parlamentului in temeiul articolului 251 din tratat. In declaratia solemna pronuntata de Presedintele sau in fata Parlamentului in aceeasi zi, Comisia a sustinut aceasta cerere. La 11 decembrie 2002 Comisia a propus modificari la Decizia 1999/468/CE si ulterior, la 22 aprilie 2004, a prezentat o propunere modificata. Parlamentul considera ca aceasta propunere nu garanteaza prerogativele sale legislative. In opinia Parlamentului, acesta si Consiliul ar trebui sa aiba posibilitatea de a evalua delegarea competentelor de executare catre Comisie intr-o perioada de timp determinata. Prin urmare, ar trebui sa se limiteze perioada in care Comisia poate adopta masuri de punere in aplicare.
(38) Parlamentul ar trebui sa dispuna de o perioada de trei luni de la prima transmitere a proiectelor de amendamente si de masuri de punere in aplicare, pentru a putea sa le examineze si sa isi dea avizul. Cu toate acestea, in cazuri urgente si justificate corespunzator, ar trebui sa fie posibila reducerea acestei perioade. In cazul in care, pe durata acestei perioade Parlamentul adopta o rezolutie, Comisia ar trebui sa reexamineze proiectele de amendamente sau de masuri.
(39) Pentru a evita perturbarea pietelor si pentru a asigura continuitatea nivelurilor generale ale fondurilor proprii, ar trebui prevazute dispozitii tranzitorii speciale.
(40) Prezenta directiva respecta drepturile fundamentale si principiile recunoscute in special de Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene ca principii generale ale dreptului comunitar.
(41) Obligatia de a transpune prezenta directiva in dreptul intern ar trebui restransa la acele dispozitii care reprezinta o schimbare substantiala in comparatie cu directivele anterioare. Obligatia de a transpune dispozitiile care raman neschimbate rezulta din directivele anterioare.
(42) Prezenta directiva nu ar trebui sa aduca atingere obligatiilor statelor membre legate de termenele de transpunere in dreptul intern a directivelor prevazute in partea B din anexa VIII,
ADOPTA PREZENTA DIRECTIVA:
CAPITOLUL I
Obiect, domeniu de aplicare si definitii
Sectia 1
Obiect si domeniul de aplicare
Articolul 1
(1) Prezenta directiva stabileste cerintele privind rata de adecvare a capitalului aplicabile intreprinderilor de investitii si institutiilor de credit, normele pentru calcularea acestora si normele de supraveghere prudentiala a acestora. Statele membre aplica cerintele prezentei directive intreprinderilor de investitii si institutiilor de credit definite la articolul 3.
#PAGEBREAK#
(2) Un stat membru poate impune cerinte suplimentare sau mai stricte intreprinderilor de investitii sau institutiilor de credit pe care le-a autorizat.
Articolul 2
(1) Sub rezerva articolelor 18, 20, 22-32, 34 si 39 din prezenta directiva, a articolele 68-73 din Directiva 2006/48/CE se aplica mutatis mutandis intreprinderilor de investitii. In aplicarea articolelor 70-72 din Directiva 2006/48/CE intreprinderilor de investitii, fiecare referire la o institutie de credit-mama dintr-un stat membru se interpreteaza ca referire la o intreprindere de investitii-mama dintr-un stat membru si fiecare referire la o institutie de credit-mama din UE se interpreteaza ca referire la o intreprindere de investitii-mama din UE.
Atunci cand o institutie de credit are ca intreprindere-mama o intreprindere de investitii-mama dintr-un stat membru, numai respectiva intreprindere de investitii-mama intra sub incidenta cerintelor pe baza consolidata, in conformitate cu articolele 71-73 din Directiva 2006/48/CE.
Atunci cand o intreprindere de investitii are ca intreprindere-mama o institutie de credit-mama, numai respectiva institutie de credit-mama intra sub incidenta cerintelor pe baza consolidata, in conformitate cu articolele 71-73 din Directiva 2006/48/CE.
In cazul in care un holding financiar are ca filiala atat o institutie de credit, cat si o intreprindere de investitii, cerintele pe baza situatiei financiare consolidate a holdingului financiar se aplica institutiei de credit.
(2) In cazul in care un grup prevazut la alineatul (1) nu include o institutie de credit, Directiva 2006/48/CE se aplica dupa cum urmeaza:
(a) fiecare referire la institutii de credit se interpreteaza ca referire la intreprinderi de investitii;
(b) la articolele 125 si 140 alineatul (2) din Directiva 2006/48/CE, fiecare trimitere la alte articole din directiva mentionata se interpreteaza ca trimitere la Directiva 2004/39/CE;
(c) in sensul articolului 39 alineatul (3) din Directiva 2006/48/CE, trimiterile la Comitetul Bancar European se interpreteaza ca trimiteri la Consiliu si la Comisie; si
(d) prin derogare de la articolul 140 alineatul (1) din Directiva 2006/48/CE, atunci cand un grup nu include o institutie de credit, prima teza din articolul mentionat se inlocuieste cu urmatorul text:
"Atunci cand o intreprindere de investitii, un holding financiar sau un holding mixt controleaza una sau mai multe filiale care sunt intreprinderi de asigurare, autoritatile competente si autoritatile investite cu sarcina publica de supraveghere a intreprinderilor de asigurare coopereaza in mod strans."
Sectiunea 2
Definitii
Articolul 3
(1) In sensul prezentei directive se aplica urmatoarele definitii:
(a) "institutii de credit" inseamna institutiile de credit, astfel cum au fost definite la articolul 4 alineatul (1) din Directiva 2006/48/CE.
(b) "intreprinderi de investitii" inseamna institutii astfel cum au fost definite la articolul 4 alineatul (1) punctul 1 din Directiva 2004/39/CE, care intra sub incidenta cerintelor impuse prin aceasta directiva, excluzand:
(i) institutii de credit;
(ii) intreprinderi locale astfel cum sunt definite la litera (p) si
(iii) intreprinderi care sunt autorizate numai pentru a furniza serviciul de consultanta pentru investitii si/sau pentru a primi si transmite ordine de la investitori, fara a detine bani sau valori mobiliare apartinand clientilor si care din acest motiv nu pot deveni debitoare fata de respectivii clienti;
(c) "institutii" inseamna institutii de credit si intreprinderi de investitii;
(d) "intreprinderi de investitii recunoscute de tari terte" inseamna intreprinderi care intrunesc urmatoarele conditii:
(i) intreprinderi care, in cazul in care ar fi constituite in cadrul Comunitatii, s-ar incadra in definitia intreprinderii de investitii;
(ii) intreprinderi care sunt autorizate intr-o tara terta si
(iii) intreprinderi care intra sub incidenta si respecta normele prudentiale considerate de autoritatile competente cel putin la fel de stricte ca si cele prevazute de prezenta directiva;
(e) "instrumente financiare" inseamna orice contract din care rezulta atat un activ financiar al unei parti, cat si un pasiv financiar sau un instrument de capitaluri proprii al unei alte parti;
(f) "intreprindere de investitii-mama dintr-un stat membru" insemna o intreprindere de investitii care are ca filiala o institutie sau o institutie financiara, sau care detine o participatie la una sau ambele entitati si care nu este in sine filiala a unei alte institutii autorizate in acelasi stat membru sau a unui holding financiar constituit in acelasi stat membru;
(g) "intreprindere de investitii-mama din UE" inseamna o intreprindere de investitii-mama dintr-un stat membru, care nu este filiala a unei alte institutii autorizate in vreun stat membru sau a unui holding financiar constituit in vreun stat membru;
(h) "instrumente derivate extrabursiere" inseamna elementele care se incadreaza in lista de la anexa IV la Directiva 2006/48/CE, altele decat acele elemente carora le este atribuita o valoare zero de expunere la risc, in temeiul anexei III partea 2 punctul 6 la aceasta directiva;
(i) "piata reglementata" inseamna o piata astfel cum este definita la articolul 4 alineatul (1) punctul 14 din Directiva 2004/39/CE;
(j) "titlu convertibil" inseamna o valoare mobiliara care, la optiunea titularului, poate fi schimbata cu alta valoare mobiliara;
(k) "warrant" inseamna o valoare mobiliara care da titularului dreptul de a achizitiona un activ subiacent la un pret determinat, pana la data sau la data expirarii warrant-ului si care poate fi lichidat prin livrarea activului subiacent propriu-zis sau prin plata in numerar;
(l) "finantare de stocuri" inseamna pozitiile in care stocul fizic a fost vandut la termen si costul finantarii a fost blocat pana la data vanzarii la termen;
(m) "acord repo" si "acord reverse repo" inseamna orice acord prin care o institutie sau contrapartida sa transfera valori mobiliare sau marfuri sau drepturi garantate legate de proprietatea asupra valorilor mobiliare sau a marfurilor, atunci cand garantia este emisa de o bursa recunoscuta care detine drepturi asupra valorilor mobiliare sau a marfurilor si acordul nu permite unei institutii sa transfere sau sa gajeze o anumita valoare mobiliara sau marfa catre mai mult de o singura contrapartida o data, cu conditia unui angajament de rascumparare a acestora — sau valori mobiliare sau marfuri de substitutie cu aceleasi caracteristici — la un pret determinat si la o data ulterioara specificata sau care urmeaza a fi specificata, de catre cedent, fiind un acord repo pentru institutia care vinde valorile mobiliare sau marfurile si un acord reverse repo pentru institutia care le cumpara;
(n) "creditarea de valori mobiliare sau de marfuri" si "imprumutul de valori mobiliare sau marfuri" inseamna orice tranzactie prin care o institutie sau contrapartida sa transfera valori mobiliare sau marfuri in schimbul unei garantii corespunzatoare, cu conditia unui angajament in baza caruia debitorul va restitui valorile mobiliare sau marfurile echivalente la o data ulterioara sau la cererea in acest sens a cedentului, tranzactia respectiva fiind una de creditare de valori mobiliare sau de marfuri pentru institutia care transfera valorile mobiliare sau marfurile si una de imprumut de valori mobiliare sau marfuri pentru institutia careia ii sunt transferate;
(o) "membru compensator" inseamna un membru al bursei sau al casei de compensare care are o relatie contractuala directa cu contrapartida centrala (garant de piata);
(p) "intreprindere locala" inseamna o intreprindere care tranzactioneaza pe cont propriu pe piata contractelor futures financiare sau de optiuni sau alte instrumente derivate si pe pietele monetare avand ca scop unic pozitii de acoperire de pe pietele de instrumente derivate, sau care tranzactioneaza in contul altor membri de pe acele piete si care beneficiaza de garantii din partea membrilor compensatori ai acelorasi piete, atunci cand responsabilitatea asigurarii executarii contractelor incheiate de o astfel de intreprindere este asumata de membrii compensatori de pe aceleasi piete;
(q) "delta" inseamna o modificare preconizata a pretului unei optiuni, in raport cu o modificare mica a pretului instrumentului subiacent al optiunii;
(r) "fonduri proprii" inseamna fondurile proprii astfel cum sunt definite in Directiva 2006/48/CE si
(s) "capital" inseamna fonduri proprii.
In sensul aplicarii supravegherii pe baza consolidata, termenul "intreprindere de investitii" include intreprinderile de investitii din tari terte.
In sensul literei (e), instrumentele financiare includ atat instrumentele financiare primare sau instrumentele in numerar, cat si instrumentele financiare derivate a caror valoare este derivata din pretul unui instrument financiar subiacent, o rata, un index sau pretul unui alt element subiacent si include cel putin instrumentele specificate la sectiunea C din anexa I la Directiva 2004/39/CE.
(2) Termenii "intreprindere-mama", "filiala", "societate de gestionare a activelor" si "institutie financiara" acopera intreprinderile definite la articolul 4 din Directiva 2006/48/CE.
Termenii "holding financiar", "holding financiar-mama dintr-un stat membru", "holding financiar-mama din UE" si "intreprindere de servicii auxiliare" acopera intreprinderile definite la articolul 4 din Directiva 2006/48/CE, cu conditia ca fiecare referire la institutiile de credit sa fie interpretata ca referire la institutii.
#PAGEBREAK#
(3) In sensul aplicarii Directivei 2006/48/CE la grupurile care intra sub incidenta articolului 2 alineatul (1), care nu includ o institutie de credit, se aplica urmatoarele definitii:
(a) "holding financiar" inseamna o institutie financiara ale carei filiale sunt fie exclusiv, fie in principal intreprinderi de investitii au alte institutii financiare, dintre care cel putin una este o intreprindere de investitii si care nu este holding mixt in sensul Directivei 2002/87/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 16 decembrie 2002 privind supravegherea suplimentara a institutiilor de credit, a intreprinderilor de asigurare si a intreprinderilor de investitii care apartin unui conglomerat financiar [9];
(b) "holding mixt" inseamna o intreprindere-mama, alta decat un holding financiar sau o intreprindere de investitii sau un holding financiar mixt in sensul Directivei 2002/87/CE, ale carei filiale includ cel putin o intreprindere de investitii si
(c) "autoritati competente" inseamna autoritatile nationale care sunt abilitate in temeiul legii sau al unei reglementari sa supravegheze intreprinderile de investitii.
CAPITOLUL II
Capitalul initial
Articolul 4
In sensul prezentei directive, "capitalul initial" include elementele mentionate la articolul 57 literele (a) si (b) din Directiva 2006/48/CE.
Articolul 5
(1) O intreprindere de investitii care nu tranzactioneaza instrumente financiare pe cont propriu sau care nu isi asuma angajamente ferme subscrise pentru emiterea de instrumente financiare, dar care detine bani si/sau valori mobiliare ale clientilor si care ofera unul sau mai multe dintre urmatoarele servicii, are capitalul initial de 125000 EUR:
(a) primirea si transmiterea ordinelor investitorilor pentru instrumente financiare;
(b) executarea ordinelor investitorilor pentru instrumente financiare sau
(c) gestionarea portofoliilor de investitii individuale in instrumente financiare.
(2) Autoritatile competente pot permite unei intreprinderi de investitii care executa ordinele investitorilor pentru instrumente financiare sa detina astfel de instrumente pe cont propriu, in cazul in care sunt indeplinite urmatoarele conditii:
(a) astfel de pozitii apar numai ca rezultat al faptului ca intreprinderea nu este in masura sa corespunda exact ordinelor investitorilor;
(b) valoarea totala de piata a tuturor acestor pozitii intra sub incidenta unui plafon de 15 % din capitalul initial al intreprinderii;
(c) intreprinderea indeplineste cerintele prevazute de articolele 18, 20 si 28 si
(d) asemenea pozitii au un caracter accidental si provizoriu si sunt strict limitate la perioada necesara pentru a indeplini tranzactia in cauza.
Detinerea de pozitii in afara portofoliului pentru instrumente financiare cu scopul investitiei de fonduri proprii nu se considera activitate legata de serviciile prevazute la alineatul (1) sau in sensul alineatului (3).
(3) Statele membre pot reduce suma mentionata la alineatul (1) la 50000 EUR, atunci cand o intreprindere nu este autorizata sa detina bani sau valori mobiliare ale clientilor, sa desfasoare activitati pe cont propriu sau sa isi asume angajamente ferme subscrise pentru emisiuni.
Articolul 6
Intreprinderile locale au capitalul initial de 50000 EUR, in masura in care beneficiaza de libertatea de stabilire sau de prestare a serviciilor prevazuta la articolele 31 si 32 din Directiva 2004/39/CE.
Articolul 7
Pentru intreprinderile mentionate la articolul 3 alineatul (1) litera (b) punctul (iii), acoperirea ia una dintre urmatoarele forme:
(a) capital initial de 50000 EUR;
(b) asigurare de raspundere civila profesionala cu acoperire pe intreg teritoriul comunitar sau o alta garantie comparabila de angajare a raspunderii pentru neglijenta profesionala, reprezentand cel putin 1000000 EUR pentru fiecare cerere de despagubire si in total 1500000 EUR pe an pentru toate cererile de despagubire sau
(c) o combinatie de capital initial si asigurare de raspundere civila profesionala sub o forma care sa determine un nivel al acoperirii echivalent cu cel mentionat la literele (a) sau (b).
Sumele mentionate la primul paragraf sunt revizuite periodic de catre Comisie, pentru a tine seama de modificarile din Indexul European al preturilor de consum publicat de Eurostat, in concordanta si concomitent cu modificarile efectuate in temeiul articolului 4 alineatul (7) din Directiva 2002/92/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 9 decembrie 2002 privind intermedierea de asigurari [10].
#PAGEBREAK#
Articolul 8
In cazul in care o intreprindere mentionata la articolul 3 alineatul (1) litera (b) punctul (iii) este, de asemenea, inregistrata in temeiul Directivei 2002/92/CE, aceasta respecta articolul 4 alineatul (3) din directiva mentionata si are acoperirea sub una dintre urmatoarele forme:
(a) capital initial de 25000 EUR;
(b) asigurare de raspundere civila profesionala cu acoperire pe intreg teritoriul comunitar sau alta garantie comparabila de angajare a raspunderii pentru neglijenta profesionala, reprezentand cel putin 500000 pentru fiecare cerere de despagubire si in total 750000 EUR pe an pentru toate cererile de despagubire sau
(c) o combinatie de capital initial si asigurare de raspundere civila profesionala sub o forma care sa determine un nivel al acoperirii echivalent cu cel mentionat la literele (a) sau (b).
Articolul 9
Toate intreprinderile de investitii care nu sunt mentionate la articolele 5-8 au capitalul initial de 730000 EUR.
Articolul 10
(1) Prin derogare de la articolul 5 alineatul (1), de la articolul 5 alineatul (3) si de la articolele 6 si 9, statele membre pot continua autorizarea intreprinderilor de investitii si a intreprinderilor care intra sub incidenta articolului 6 existente inainte de 31 decembrie 1995, ale caror fonduri proprii sunt sub nivelurile capitalului initial prevazute la articolul 5 alineatul (1), articolul 5 alineatul (3) si la articolele 6 si 9.
Fondurile proprii ale acestor intreprinderi sau intreprinderi de investitii nu se situeaza sub cel mai inalt nivel de referinta calculat dupa data notificarii cuprinse in Directiva 93/6/CEE. Acest nivel de referinta este nivelul zilnic mediu al fondurilor proprii calculate pe perioada de sase luni care precede data de calculare. Se va calcula la fiecare sase luni in conformitate cu perioada anterioara corespunzatoare.
(2) In cazul in care controlul unei intreprinderi prevazute la alineatul (1) este preluat de catre o alta persoana fizica sau juridica decat persoana care a controlat intreprinderea anterior, fondurile proprii ale acestei intreprinderi ating cel putin nivelul specificat pentru acestea la articolul 5 alineatul (1), la articolul 5 alineatul (3) si la articolele 6 si 9, cu exceptia cazului unui prim transfer prin succesiune efectuat dupa 31 decembrie 1995, sub rezerva aprobarii de catre autoritatile competente si pe o perioada de cel mult 10 ani de la data acestui transfer.
(3) In anumite circumstante specifice si cu aprobarea autoritatilor competente, in cazul unei fuziuni a doua sau mai multe intreprinderi de investitii si/sau intreprinderi prevazute la articolul 6, nu este obligatoriu ca fondurile proprii ale intreprinderii produse prin fuziune sa atinga nivelul specificat la articolul 5 alineatul (1), la articolul 5 alineatul (3) si la articolele 6 si 9. Cu toate acestea, pe durata oricarei perioade in care nivelul specificat la articolul 5 alineatul (1), la articolul 5 alineatul (3) si la articolele 6 si 9 nu a fost atins, fondurile proprii ale noii intreprinderi nu pot sa se situeze sub nivelul total al fondurilor proprii ale intreprinderilor fuzionate la data fuzionarii.
(4) Fondurile proprii ale intreprinderilor de investitii si ale intreprinderilor prevazute la articolul 6 nu pot sa se situeze sub nivelul specificat la articolul 5 alineatul (1), la articolul 5 alineatul (3) si la articolele 6 si 9 alineatele (1) si (3) ale prezentului articol.
In cazul in care fondurile proprii ale acestor intreprinderi si intreprinderi de investitii se situeaza sub acest nivel, autoritatile competente, in circumstante justificate, pot permite acestor intreprinderi o perioada limitata in care sa isi rectifice situatiile sau sa isi inceteze activitatile.
CAPITOLUL III
Portofoliul privind tranzactiile cu titluri financiare
Articolul 11
(1) Portofoliul privind tranzactiile cu titluri financiare al unei institutii consta in toate pozitiile pentru instrumente financiare si marfuri detinute fie cu intentia tranzactionarii, fie cu scopul de a acoperi alte elemente din portofoliul privind tranzactiile cu titluri financiare si care sunt libere de orice intelegeri restrictive privind caracterul lor comercial sau care pot fi acoperite.
(2) Pozitiile detinute cu intentia tranzactionarii sunt cele detinute intentionat pentru revanzare pe termen scurt si/sau cu intentia de a beneficia de diferentele reale sau preconizate pe termen scurt dintre preturile de cumparare si cele de vanzare sau de alte variatii de preturi sau de rate ale dobanzii. Termenul "pozitii" include pozitiile proprii si pozitiile provenind din serviciile pentru clienti si din crearea pietei.
(3) Finalitatea tranzactiilor este evidentiata pe baza strategiilor, politicilor si procedurilor stabilite de catre institutie pentru a gestiona pozitia sau portofoliul in conformitate cu partea A din anexa VII.
(4) Institutiile stabilesc si mentin sisteme si controale pentru a-si gestiona portofoliul privind tranzactiile cu titluri financiare in conformitate cu partile B si D din anexa VII.
(5) In portofoliul privind tranzactiile cu titluri financiare pot fi incluse operatiunile interne de acoperire, caz in care se aplica partea C din anexa VII.
CAPITOLUL IV
Fondurile proprii
Articolul 12
"Fondurile proprii originale" inseamna suma de la literele (a)-(c) minus suma de la literele (i)-(k) de la articolul 57 din Directiva 2006/48/CE.
Pana la 1 ianuarie 2009, Comisia inainteaza o propunere corespunzatoare Parlamentului European si Consiliului pentru modificarea prezentului capitol.
#PAGEBREAK#
Articolul 13
(1) Sub rezerva alineatelor (2)-(5) din prezentul articol si a articolelor 14-17, fondurile proprii ale intreprinderilor de investitii si ale institutiilor de credit se stabilesc in conformitate cu Directiva 2006/48/CE.
Pe langa aceasta, primul paragraf se aplica intreprinderilor de investitii care nu au una dintre formele juridice mentionate la articolul 1 alineatul (1) din a patra Directiva 78/660/CEE a Consiliului din 25 iulie 1978 in temeiul articolului 54 alineatul (3) din tratat, privind conturile anuale ale anumitor forme de societati comerciale [11].
(2) Prin derogare de la alineatul (1), autoritatile competente pot permite acelor institutii care sunt obligate sa intruneasca cerintele de capital calculate in conformitate cu articolele 21 si 28-32 si cu anexele I si III-VI sa foloseasca, numai pentru acest scop, o determinare alternativa a fondurilor proprii. Nici o parte din fondurile proprii folosite pentru acest scop nu poate fi folosita simultan pentru a intruni alte cerinte de capital.
O asemenea determinare alternativa consta in suma elementelor prevazute la literele (a)-(c) de la prezentul paragraf minus elementul prevazut la litera (d), deducerea acestui ultim element fiind lasata la discretia autoritatilor competente:
(a) fonduri proprii astfel cum sunt definite de Directiva 2006/48/CE, excluzand numai literele (l)-(p) de la articolul 57 al acestei directive pentru acele intreprinderi de investitii care trebuie sa deduca elementul (d) din prezentul alineat din totalul elementelor (a)-(c);
(b) profiturile nete din portofoliul privind tranzactiile cu titluri financiare al unei institutii, nete de orice taxe sau dividende previzibile minus pierderile nete din alte activitati, cu conditia ca nici una dintre aceste sume sa nu fi fost inclusa deja la elementul (a) de la prezentul alineat ca unul dintre elementele prevazute la literele (b) sau (k) de la articolul 57 din Directiva 2006/48/CE;
(c) imprumuturi subordonate si/sau elementele mentionate la alineatul (5) de la prezentul articol, sub rezerva conditiilor prevazute la alineatele (3) si (4) din prezentul articol si la articolul 14 si
(d) active nelichide astfel cum sunt prevazute la articolul 15.
(3) Imprumuturile subordonate mentionate la alineatul (2) paragraful al doilea litera (c) au ca prima scadenta un termen de cel putin doi ani. Acestea se achita integral si contractul de imprumut nu include nici o clauza care sa prevada ca in anumite circumstante, altele decat lichidarea institutiei, datoria devine scadenta inainte de data stabilita pentru rambursare, in cazul in care autoritatile competente nu aproba rambursarea. Nu se pot rambursa nici principalul, nici dobanda la acest imprumut subordonat in cazul in care o astfel de rambursare ar face ca fondurile proprii ale institutiei in cauza sa se diminueze la mai putin de 100 % din cerintele generale de capital pentru institutia respectiva.
In afara de aceasta, o institutie notifica autoritatile competente in legatura cu toate rambursarile unor astfel de imprumuturi subordonate de indata ce fondurile proprii scad sub 120 % din cerintele generale de capital ale acesteia.
(4) Imprumuturile subordonate mentionate la alineatul (2) paragraful al doilea litera (c) nu pot depasi maximum 150 % din fondurile proprii de baza disponibile pentru a indeplini cerintele calculate in conformitate cu articolele 21 si 28-32 si cu anexele I-VI si se pot apropia de acest plafon numai in circumstante speciale acceptabile pentru autoritatile competente.
(5) Autoritatile competente pot permite institutiilor sa inlocuiasca imprumuturile subordonate mentionate la alineatul (2) paragraful al doilea litera (c) cu elementele prevazute la articolul 57 literele (d)-(h) din Directiva 2006/48/CE.
Articolul 14
(1) Autoritatile competente pot permite intreprinderilor de investitii sa depaseasca plafonul pentru imprumuturi subordonate prevazut la articolul 13 alineatul (4) in cazul in care apreciaza ca este adecvat din punct de vedere prudential si cu conditia ca totalul acestor imprumuturi subordonate si al elementelor mentionate la articolul 13 alineatul (5) sa nu depaseasca 200 % din fondurile proprii de baza disponibile pentru a indeplini cerintele calculate in conformitate cu articolele 21 si 28-32 si cu anexele I si III-VI sau 250 % din aceeasi suma, in cazul in care intreprinderile de investitii deduc elementul prevazut la articolul 13 alineatul (2) litera (d) atunci cand isi calculeaza fondurile proprii.
(2) Autoritatile competente pot permite ca plafonul pentru imprumuturile subordonate prevazute la articolul 13 alineatul (4) sa fie depasit de catre o institutie de credit, in cazul in care apreciaza ca este adecvat din punct de vedere prudential si cu conditia ca totalul acestor imprumuturi subordonate si al elementelor mentionate la articolul 57 literele (d)-(h) din Directiva 2006/48/CE sa nu depaseasca 250 % din fondurile proprii de baza disponibile pentru a indeplini cerintele calculate in conformitate cu articolele 28-32 si cu anexele I si III-VI la prezenta directiva.
#PAGEBREAK#
Articolul 15
Activele nelichide mentionate la articolul 13 alineatul (2) paragraful al doilea litera (d) includ urmatoarele:
(a) imobilizari corporale, cu exceptie in masura in care terenul si cladirile pot fi admise ca obiect al imprumuturilor pe care le garanteaza;
(b) participatii, inclusiv creantele subordonate, la institutii de credit sau financiare, care pot fi incluse in fondurile proprii ale acestor institutii, cu conditia sa nu fi fost deduse in temeiul literelor (l)-(p) de la articolul 57 din Directiva 2006/48/CE sau in temeiul articolului 16 litera (d) din prezenta directiva.
(c) participatii si alte investitii la alte intreprinderi decat institutiile de credit sau financiare, care nu sunt usor negociabile;
(d) deficiente ale filialelor;
(e) depozite efectuate, altele decat cele disponibile pentru rambursare in 90 de zile, excluzand, de asemenea, platile legate de marjele pentru contractele futures sau de optiuni;
(f) imprumuturi si alte sume de incasat, in afara de cele care trebuie rambursate in 90 de zile si
(g) stocuri fizice, cu conditia sa nu fie supuse deja unor cerinte de capital cel putin la fel de stricte ca si cele prevazute la articolele 18 si 20.
In sensul literei (b), atunci cand participatiile la o institutie de credit sau financiara sunt detinute temporar cu scopul unei operatiuni de asistenta financiara destinata reorganizarii si salvarii institutiei, autoritatile competente pot renunta la aplicarea prezentului articol. De asemenea, autoritatile pot renunta la prezentul articol si in legatura cu acele participatii care sunt incluse in portofoliul privind tranzactiile cu titluri financiare al unei intreprinderi de investitii.
Articolul 16
Intreprinderile de investitii incluse intr-un grup care a beneficiat de renuntarea prevazuta la articolul 22 isi calculeaza propriile fonduri in conformitate cu articolele 13-15, sub rezerva urmatoarelor conditii:
(a) activele nelichide mentionate la articolul 13 alineatul (2) litera (d) se deduc;
(b) excluderea mentionata la articolul 13 alineatul (2) litera (a) nu acopera acele componente ale literelor (l)-(p) de la articolul 57 din Directiva 2006/48/CE pe care o intreprindere de investitii le detine in legatura cu intreprinderile incluse in domeniul de consolidare astfel cum este definit la articolul 2 alineatul (1) din prezenta directiva;
(c) limitele mentionate la articolul 66 alineatul (1) literele (a) si (b) din Directiva 2006/48/CE se calculeaza cu referire la fondurile proprii de baza minus componentele de la articolul 57 literele (l)-(p) din aceasta directiva, dupa cum se mentioneaza la litera (b) din prezentul articol, care sunt elemente ale fondurilor proprii de baza ale acestor intreprinderi si
(d) componentele de la articolul 57 literele (l)-(p) din Directiva 2006/48/CE mentionate la litera (c) din prezentul articol se deduc din fondurile proprii de baza, mai degraba decat din totalul tuturor elementelor, dupa cum este prevazut la articolul 66 alineatul (2) din aceasta directiva, in special in sensul articolelor 13 alineatul (4), 13 alineatul (5) si 14 din prezenta directiva.
Articolul 17
(1) Atunci cand o institutie calculeaza valoarea ponderata a sumelor expuse la risc in sensul anexei II la prezenta directiva in conformitate cu articolele 84-89 din Directiva 2006/48/CE, se aplica urmatoarele conditii, in sensul calculului prevazut la anexa VII partea 1 punctul 4 din Directiva 2006/48/CE:
(a) ajustarile de valoare efectuate pentru a tine seama de calitatea creditului contrapartidei pot fi incluse in suma ajustarilor de valoare si a provizioanelor facute pentru expunerile indicate la anexa II si
(b) sub rezerva aprobarii autoritatilor competente, in cazul in care riscul de credit al contrapartidei este luat in seama corespunzator in evaluarea unei pozitii incluse in portofoliul privind tranzactiile cu titluri financiare, suma preconizata a pierderilor pentru expunerea la risc a contrapartidei este nula.
In sensul literei (a), pentru aceste institutii astfel de ajustari de valoare nu se includ in fondurile proprii decat in conformitate cu dispozitiile prezentului paragraf.
(2) In sensul prezentului articol, se aplica articolele 153 si 154 din Directiva 2006/48/CE.
CAPITOLUL V
Sectiunea 1
Dispozitii impotriva riscurilor
Articolul 18
(1) Institutiile au fonduri proprii, care sunt intotdeauna cel putin egale cu suma urmatoarelor elemente:
(a) cerintele de capital, calculate in conformitate cu metodele si optiunile prevazute la articolele 28-32 si la anexele I, II si VI si, dupa caz, la anexa V, pentru activitatile legate de portofoliul privind tranzactiile cu titluri financiare; si
(b) cerintele de capital, calculate in conformitate cu metodele si optiunile prevazute la anexele III si IV si, dupa caz, la anexa V, pentru tot ansamblul activitatilor lor.
(2) Prin derogare de la alineatul (1), autoritatile competente pot permite institutiilor sa calculeze cerintele de capital pentru activitatile legate de portofoliul privind tranzactiile cu titluri financiare in conformitate cu articolul 75 litera (a) din Directiva 2006/48/CE si cu punctele (6), (7) si (9) de la anexa II la prezenta Directiva, in cazul in care dimensiunea activitatilor legate de portofoliul privind tranzactiile cu titluri financiare intruneste urmatoarele cerinte:
(a) activitatile legate de portofoliul privind tranzactiile cu titluri financiare ale acestor institutii nu depasesc in mod normal 5 % din activitatile lor totale;
(b) pozitiile totale ale portofoliului lor privind tranzactiile cu titluri financiare nu depasesc in mod normal 15 milioane EUR si
(c) activitatile legate de portofoliul privind tranzactiile cu titluri financiare ale acestor institutii nu depasesc niciodata 6 % din activitatile lor totale si pozitiile totale ale portofoliului lor privind tranzactiile cu titluri financiare nu depasesc niciodata 20 de milioane EUR.
(3) In scopul de a calcula raportul dintre activitatile legate de portofoliul privind tranzactiile cu titluri financiare si activitatile totale in sensul alineatului (2) literele (a) si (c), autoritatile competente se pot referi fie la volumul combinat al operatiunilor din bilant si din afara bilantului, la contul de profit si pierderi sau la fondurile proprii ale institutiilor in cauza, fie la o combinare a acestor masuri. In cazul in care este evaluat volumul operatiunilor din bilant si din afara bilantului, titlurile de creanta se evalueaza la preturile lor de piata sau la valoarea lor nominala, capitalurile proprii la preturile lor de piata si instrumentele derivate, in conformitate cu valoarea nominala sau de piata a instrumentelor subiacente. Pozitiile lungi si pozitiile scurte se aduna indiferent de semnul lor.
(4) In cazul in care se intampla ca o institutie sa depaseasca mai mult de o scurta perioada una sau ambele limite impuse la alineatul (2) literele (a) si (b) sau una sau ambele limite impuse la alineatul (2) litera (c), i se cere sa respecte cerintele impuse la alineatul (1) litera (a) in ceea ce priveste activitatile legate de portofoliul sau privind tranzactiile cu titluri financiare si sa notifice despre aceasta autoritatea competenta.
#PAGEBREAK#
Articolul 19
(1) In sensul anexei I punctul 14 si sub rezerva aprecierii autoritatilor nationale se poate atribui un coeficient de ponderare de 0 % titlurilor de creanta emise de catre entitatile enumerate in tabelul 1 de la anexa I, atunci cand aceste titluri de creanta sunt denominate si finantate in moneda nationala.
(2) Prin derogare de la punctele (13) si (14) de la anexa I, statele membre pot stabili o cerinta de risc specific pentru orice obligatiuni care intra sub incidenta anexei VI partea 1 punctele 68-70 la Directiva 2006/48/CE, care va fi echivalenta cu cerinta de risc special pentru un element calificat cu aceeasi maturitate reziduala ca si obligatiunile si redusa in conformitate cu procentajele prevazute la anexa VI partea 1 punctul 71 din directiva mentionata.
(3) In cazul in care, dupa cum se prevede la anexa I punctul 52, o autoritate competenta aproba ca eligibil un organism de plasament colectiv (OPC) al unei tari terte, o autoritate competenta din alt stat membru poate folosi aceasta aprobare fara a efectua propria evaluare.
Articolul 20
(1) Sub rezerva alineatelor (2), (3) si (4) din prezentul articol si a articolului 34 din prezenta directiva, intreprinderilor de investitii li se aplica cerintele de la articolul 75 din Directiva 2006/48/CE.
(2) Prin derogare de la alineatul (1), autoritatile competente pot permite intreprinderilor de investitii care nu sunt autorizate sa furnizeze serviciile de investitii enumerate la punctele (3) si (6) din sectiunea A de la anexa 1 la Directiva 2004/39/CE sa detina fonduri proprii care sunt intotdeauna cel putin egale cu valoarea maxima a valorilor urmatoare:
(a) suma cerintelor de capital cuprinse la articolul 75 literele (a)-(c) din Directiva 2006/48/CE si
(b) suma prevazuta la articolul 21 din prezenta directiva.
(3) Prin derogare de la alineatul (1), autoritatile competente pot permite intreprinderilor de investitii care detin capital initial dupa cum se prevede la articolul 9, dar care se incadreaza in urmatoarele categorii, sa detina fonduri proprii care sunt intotdeauna cel putin egale cu suma cerintelor de capital calculate in conformitate cu cerintele cuprinse la articolul 75 literele (a)-(c) din Directiva 2006/48/CE si suma prevazuta la articolul 21 din prezenta directiva:
(a) intreprinderi de investitii care tranzactioneaza pe cont propriu numai cu scopul de a indeplini sau de a executa ordinul unui client sau cu scopul de a obtine accesul la un sistem de compensare si de plata sau o bursa recunoscuta, atunci cand actioneaza in calitate de agent sau cand executa ordinul unui client si
(b) intreprinderile de investitii:
(i) care nu detin bani sau valori mobiliare ale clientilor;
(ii) care intreprind numai tranzactii pe cont propriu;
(iii) care nu au clienti externi;
(iv) ale caror tranzactii sunt executate si reglate sub responsabilitatea unei institutii de compensare si sunt garantate de respectiva institutie de compensare.
(4) Intreprinderile de investitii mentionate la alineatele (2) si (3) se supun in continuare tuturor celorlalte dispozitii privind riscul operational prevazute la anexa V din Directiva 2006/48/CE.
(5) Articolul 21 se aplica numai intreprinderilor de investitii la care se aplica alineatul (2) sau (3) sau articolul 46 si in modalitatea specificata acolo.
Articolul 21
Intreprinderile de investitii trebuie sa detina fonduri proprii echivalente cu un sfert din cheltuielile generale stabilite din anul anterior.
Autoritatile competente pot ajusta aceasta cerinta in cazul unei schimbari semnificative in activitatea unei intreprinderi fata de anul anterior.
Atunci cand o intreprindere nu a implinit un an de activitate de la data cand si-a inceput activitatea, cerinta este de un sfert din cheltuielile generale stabilite in planul de afaceri al intreprinderii, cu conditia ca autoritatile competente sa nu solicite o ajustare a acestui plan.
Sectiunea 2
Aplicarea cerintelor pe baza consolidata
Articolul 22
(1) Autoritatile competente in exercitiu sau mandatate sa exercite supravegherea grupurilor care intra sub incidenta articolului 2 pe baza consolidata pot excepta, de la caz la caz, de la aplicarea cerintelor de capital pe baza consolidata cu conditia ca:
#PAGEBREAK#
(a) fiecare intreprindere de investitii din UE apartinand unui astfel de grup foloseste calculul fondurilor proprii prevazut la articolul 16;
(b) toate intreprinderile de investitii apartinand unui astfel de grup se incadreaza in categoriile de la articolul 20 alineatele (2) si (3);
(c) fiecare intreprindere de investitii din UE apartinand unui astfel de grup indeplineste cerintele impuse la articolele 18 si 20 in mod individual si deduce in acelasi timp din fondurile proprii orice pasive contingente in favoarea intreprinderilor de investitii, a institutiilor financiare, a societatilor de gestionare a activelor si a intreprinderilor de servicii auxiliare, care altfel ar fi consolidate si;
(d) orice holding financiar care este holding financiar-mama intr-un stat membru al oricarei intreprinderi de investitii dintr-un astfel de grup detine un volum de capital, definit aici ca suma a literelor (a)-(h) de la articolul 57 din Directiva 2006/48/CE, echivalent cel putin cu suma intregii valori contabile a tuturor participatiilor, a creantelor subordonate si a instrumentelor mentionate la articolul 57 din aceasta directiva, la intreprinderi de investitii, institutii financiare, societati de gestionare a activelor si intreprinderi de servicii auxiliare care altfel ar fi consolidate si suma totala a oricaror pasive contingente in favoarea intreprinderilor de investitii, a institutiilor financiare, a societatilor de gestionare a activelor si a intreprinderilor de servicii auxiliare care altfel ar fi consolidate.
In cazul in care sunt indeplinite criteriile de la primul paragraf, fiecare intreprindere de investitii din UE trebuie sa dispuna de sisteme de monitorizare si control al surselor de capital si al finantarii tuturor holdingurilor financiare, intreprinderilor de investitii, institutiilor financiare, societatilor de gestionare a activelor si intreprinderilor de servicii auxiliare din cadrul grupului.
(2) Prin derogare de la alineatul (1), autoritatile competente pot permite holdingurilor financiare care sunt holdinguri financiare-mama intr-un stat membru pentru o intreprindere de investitii dintr-un astfel de grup sa foloseasca o valoare mai mica decat valoarea calculata in temeiul alineatului (1) litera (d), dar nu mai mica decat suma cerintelor impuse la articolele 18 si 20 pe baza individuala intreprinderilor de investitii, institutiilor financiare, societatilor de gestionare a activelor si intreprinderilor de servicii auxiliare care altfel ar fi consolidate si suma totala a oricaror pasive contingente in favoarea intreprinderilor de investitii, a institutiilor financiare, a societatilor de gestionare a activelor si a intreprinderilor de servicii auxiliare care altfel ar fi consolidate. In sensul prezentului alineat, cerinta de capital pentru intreprinderile de investitii din tari terte, institutii financiare, societati de gestionare a activelor si intreprinderi de servicii auxiliare este o cerinta de capital notionala.
Articolul 23
Autoritatile competente solicita intreprinderilor de investitii dintr-un grup care a beneficiat de renuntarea prevazuta la articolul 22 sa le notifice asupra riscurilor care ar putea submina pozitiile lor financiare, inclusiv cele asociate cu structura si sursele capitalului si finantarii lor. In cazul in care autoritatile competente considera apoi ca pozitiile financiare ale acestor intreprinderi de investitii nu sunt protejate corespunzator, autoritatile competente le cer sa ia masuri inclusiv, in cazul in care este necesar, limitari ale transferului de capital de la aceste intreprinderi catre entitatile din grup.
Atunci cand autoritatile competente renunta la obligatia supravegherii pe baza consolidata prevazuta la articolul 22, acestea iau alte masuri corespunzatoare pentru monitorizarea riscurilor, respectiv a expunerilor mari la risc ale intregului grup, inclusiv oricare intreprinderi care nu sunt situate intr-un stat membru.
Atunci cand autoritatile competente renunta la aplicarea cerintelor de capital pe baza consolidata prevazute la articolul 22, se aplica pe baza individuala cerintele articolului 123 si ale titlului V capitolul 5 din Directiva 2006/48/CE si la supravegherea intreprinderilor de investitii se aplica pe baza individuala cerintele articolului 124 de la aceasta directiva.
Articolul 24
(1) Prin derogare de la articolul 2 alineatul (2), autoritatile competente pot excepta intreprinderile de investitii de la indeplinirea cerintei capitalului consolidat stabilita la acest articol, cu conditia ca toate intreprinderile de investitii din grup sa intre sub incidenta articolului 20 alineatul (2) si grupul sa nu includa institutii de credit.
(2) Atunci cand sunt indeplinite cerintele de la alineatul (1), unei intreprinderi de investitii-mama dintr-un stat membru i se cere sa dispuna de fonduri proprii la nivel consolidat care sunt intotdeauna cel putin egale cu cea mai mare suma dintre urmatoarele doua, calculate pe baza pozitiei financiare consolidate a intreprinderii de investitii-mama si in conformitate cu sectiunea 3 din prezentul capitol:
(a) suma cerintelor de capital cuprinse la articolul 75 literele (a)-(c) din Directiva 2006/48/CE si
(b) suma prevazuta la articolul 21 din prezenta directiva.
(3) Atunci cand cerintele de la alineatul (1) sunt indeplinite, unei intreprinderi de investitii controlata de un holding financiar i se cere sa dispuna de fonduri proprii la nivel consolidat, care sunt intotdeauna cel putin egale cu cea mai mare dintre urmatoarele doua sume, calculate pe baza pozitiei financiare consolidate a holdingului financiar si in conformitate cu sectiunea 3 de la prezentul capitol:
(a) suma cerintelor de capital cuprinse la articolul 75 literele (a)-(c) din Directiva 2006/48/CE si
(b) suma prevazuta la articolul 21 din prezenta directiva.
Articolul 25
Prin derogare de la articolul 2 alineatul (2) autoritatile competente pot excepta intreprinderile de investitii de la indeplinirea cerintei de capital consolidat stabilita la acest articol, cu conditia ca toate intreprinderile de investitii apartinand grupului sa se incadreze in randul intreprinderilor de investitii mentionate la articolul 20 alineatele (2) si (3) si grupul sa nu includa institutii de credit.
#PAGEBREAK#
Atunci cand sunt indeplinite cerintele de la primul alineat, o intreprinderi de investitii-mama dintr-un stat membru trebuie sa dispuna de fonduri proprii la nivel consolidat, care sunt intotdeauna cel putin egale cu suma cerintelor cuprinse la articolul 75 literele (a)-(c) din Directiva 2006/48/CE si a valorii prevazute la articolul 21 din prezenta directiva, calculate pe baza pozitiei financiare consolidate a intreprinderii de investitii-mama si in conformitate cu sectiunea 3 din prezentul capitol.
Atunci cand sunt indeplinite cerintele de la primul alineat, unei intreprinderi de investitii controlata de un holding financiar i se cere sa dispuna de fonduri proprii la nivel consolidat, care sunt intotdeauna cel putin egale cu suma cerintelor cuprinse la articolul 75 literele (a)-(c) din Directiva 2006/48/CE si a valorii prevazute la articolul 21 din prezenta directiva, calculate pe baza pozitiei financiare consolidate a intreprinderii de investitii-mama si in conformitate cu prezentul capitol sectiunea 3.
Sectiunea 3
Calculul cerintelor consolidate
Articolul 26
(1) Atunci cand exceptarea prevazuta la articolul 22 nu este exercitata, autoritatile competente, in sensul calcularii pe baza consolidata a cerintelor de capital prevazute la anexele I si V si a riscurilor privind clientii prevazute la articolele 28-32 si la anexa VI, pot permite ca pozitiile din portofoliul privind tranzactiile cu titluri financiare al unei institutii sa compenseze pozitiile din portofoliul privind tranzactiile cu titluri financiare al unei alte institutii, in conformitate cu normele prevazute la articolele 28-32 anexele I, V si VI.
Pe langa aceasta, autoritatile competente pot permite ca pozitiile de schimb valutar ale unei institutii sa compenseze pozitiile de schimb valutar ale altei institutii, in conformitate cu normele prevazute la anexa III si/sau anexa V. De asemenea, autoritatile competente pot permite ca pozitiile in marfuri ale unei institutii sa compenseze pozitiile in marfuri ale altei institutii, in conformitate cu normele stabilite la anexa IV si/sau anexa V.
(2) Autoritatile competente pot permite compensarea pozitiilor de portofoliu privind tranzactiile cu titluri financiare si de schimb valutar si, respectiv, a pozitiilor in marfuri ale intreprinderilor situate in tari terte, sub rezerva indeplinirii simultane a urmatoarelor conditii:
(a) astfel de intreprinderi au fost autorizate intr-o tara terta si fie indeplinesc definitia institutiei de credit prevazuta la articolul 4 alineatul (1) din Directiva 2006/48/CE, fie sunt intreprinderi de investitii recunoscute de tari terte;
(b) astfel de intreprinderi sunt conforme, in mod individual, cu norme privind rata de adecvare a capitalului echivalente cu cele prevazute in prezenta directiva si
(c) in tarile terte in cauza nu exista reglementari care ar putea afecta semnificativ transferul de fonduri in cadrul grupului.
(3) De asemenea, autoritatile competente pot permite compensarea prevazuta la alineatul (1) intre institutiile din cadrul unui grup care au fost autorizate in statul membru in cauza, cu conditia ca:
(a) in cadrul grupului sa existe o alocare satisfacatoare de capital si
(b) cadrul de reglementare, juridic sau contractual in care opereaza institutiile este in masura sa garanteze sprijinul financiar reciproc din interiorul grupului.
(4) Pe langa aceasta, autoritatile competente pot permite compensarea prevazuta la alineatul (1) dintre institutiile din cadrul unui grup care indeplinesc conditiile impuse la alineatul (3) si oricare institutie inclusa in acelasi grup care a fost autorizata in alt stat membru, cu conditia ca institutia sa fie obligata sa indeplineasca cerintele de capital impuse la articolele 18, 20 si 28 in mod individual.
Articolul 27
(1) La calcularea fondurilor proprii pe baza consolidata se aplica articolul 65 din Directiva 2006/48/CE.
(2) Autoritatile competente responsabile pentru exercitarea supravegherii pe baza consolidata pot recunoaste valabilitatea definitiilor specifice privind fondurile proprii aplicabile institutiilor in cauza conform capitolului IV in calcularea fondurilor lor proprii consolidate.
Sectiunea 4
Monitorizarea si controlul expunerilor mari la risc
Articolul 28
(1) Institutiile isi monitorizeaza si isi controleaza expunerile mari la risc in conformitate cu articolele 106-118 din Directiva 2006/48/CE.
(2) Prin derogare de la alineatul (1), institutiile care calculeaza cerintele de capital pentru activitatile lor privind portofoliul privind tranzactiile cu titluri financiare, in conformitate cu anexele I si II si, dupa caz, anexa V la prezenta directiva, isi monitorizeaza si isi controleaza expunerile mari la risc in conformitate cu articolele 106-118 din Directiva 2006/48/CE, sub rezerva modificarilor prevazute la articolele 29-32 din prezenta directiva.
(3) Pana la 31 decembrie 2007, Comisia prezinta Parlamentului European si Consiliului un raport privind functionarea prezentei sectiuni, impreuna cu orice propuneri adecvate.
#PAGEBREAK#
Articolul 29
(1) Expunerile la risc privind clientii individuali care decurg din portofoliul privind tranzactiile cu titluri financiare se calculeaza prin adunarea urmatoarelor elemente:
(a) excedentul — atunci cand este pozitiv — al unor pozitii lungi ale unei institutii fata de pozitiile scurte pentru toate instrumentele financiare emise de catre clientul in cauza, pozitia neta pentru fiecare dintre diferitele instrumente supuse calculului conform metodelor prevazute la anexa I;
(b) expunerea neta, in cazul asumarii prin angajament ferm subscris a unei datorii sau instrument de capitaluri proprii si
(c) expuneri decurgand din tranzactiile, acordurile si contractele mentionate la anexa II cu clientul in cauza, astfel de expuneri fiind calculate in modalitatea prevazuta la anexa respectiva, pentru calcularea valorilor expunerii la risc.
In sensul literei (b), expunerea neta se calculeaza deducand acele pozitii de angajamente ferme subscrise care sunt subscrise ori subcontractate de catre parti terte pe baza unui acord formal, reduse prin aplicarea factorilor prevazuti la anexa I punctul 41.
In sensul literei (b), in asteptarea unei coordonari suplimentare, autoritatile competente solicita institutiilor sa constituie sisteme de monitorizare si control al expunerilor la risc ale acestora la angajamente ferme subscrise intre data angajamentului initial si prima zi lucratoare, tinand seama de tipul de riscuri la care sunt expuse pe pietele in cauza.
In sensul literei (c), articolele 84-89 din Directiva 2006/48/CE se exclud din trimiterea de la anexa II punctul 6 la prezenta directiva.
(2) Expunerile la risc privind grupurile de clienti conecsi din portofoliul privind tranzactiile cu titluri financiare se calculeaza adunand expunerile la risc la clientii individuali dintr-un grup, astfel cum se calculeaza la alineatul (1).
Articolul 30
(1) Expunerile generale la risc privind clienti individuali sau grupuri de clienti conecsi se calculeaza adunand expunerile la risc care rezulta din portofoliul privind tranzactiile cu titluri financiare si expunerile la risc care rezulta din alt portofoliu, tinand seama de articolele 112-117 din Directiva 2006/48/CE.
Pentru a calcula expunerea la risc care rezulta din alt portofoliu, institutiile considera nula expunerea la risc care rezulta din active care se deduc din fondurile lor proprii in temeiul articolului 13 alineatul (2) paragraful al doilea litera (d).
(2) Expunerile generale la risc ale institutiilor privind clientii individuali si grupurile de clienti conecsi calculate in conformitate cu alineatul (4) sunt raportate in conformitate cu articolul 110 din Directiva 2006/48/CE.
Cu exceptia cazurilor legate de tranzactii de rascumparare, tranzactii de creditare sau imprumut de valori mobiliare sau marfuri, calculul expunerilor mari la risc privind clientii individuali si grupurile de clienti conecsi in sensul notificarii nu include recunoasterea reducerii riscului de credit.
(3) Suma expunerilor la risc privind un client individual sau un grup de clienti conecsi de la alineatul (1) se limiteaza in conformitate cu articolele 111-117 din Directiva 2006/48/CE.
(4) Prin derogare de la alineatul (3) autoritatile competente pot permite ca activele constituind creante si alte expuneri la risc privind intreprinderi de investitii recunoscute de tari terte si case de compensare recunoscute si burse de instrumente financiare sa fie supuse aceluiasi tratament adaptat celor privind institutiile prevazute la articolele 113 alineatul (3) punctul (i), 115 alineatul (2) si 116 din directiva 2006/48/CE.
Articolul 31
Autoritatile competente pot autoriza ca limitele prevazute la articolele 111-117 din Directiva 2006/48/CE sa fie depasite in cazul in care sunt indeplinite urmatoarele conditii:
(a) expunerea la risc in alt portofoliu privind clientul sau grupul de clienti in cauza nu depaseste limitele prevazute la articolele 111-117 din Directiva 2006/48/CE, aceste limite fiind calculate cu referire la fondurile proprii, dupa cum se specifica in aceasta directiva, astfel incat excedentul sa apara in intregime din portofoliul privind tranzactiile cu titluri financiare;
(b) institutia indeplineste o cerinta de capital suplimentara privind excedentul in legatura cu limitele prevazute la articolul 111 alineatele (1) si (2) din Directiva 2006/48/CE, aceasta cerinta de capital suplimentara fiind calculata in conformitate cu anexa VI la aceasta directiva;
(c) atunci cand trec cel mult 10 zile de la producerea excedentului, expunerea la risc in portofoliul privind tranzactiile cu titluri financiare referitor la clientul sau grupul de clienti conecsi in cauza nu depaseste 500 % din fondurile proprii ale institutiei;
(d) nici un excedent care a persistat mai mult de 10 zile nu poate depasi in total 600 % din fondurile proprii ale institutiei si
(e) institutiile raporteaza autoritatilor competente din trei in trei luni toate cazurile in care limitele prevazute la articolul 111 alineatele (1) si (2) din Directiva 2006/48/CE au fost depasite pe durata ultimelor trei luni.
Referitor la litera (e), in fiecare caz in care limitele au fost depasite, se comunica suma excedentara si numele clientului.
Articolul 32
(1) Autoritatile competente stabilesc proceduri pentru a preveni eludarea de catre institutii a cerintelor suplimentare de capital pe care altfel le-ar presupune la expuneri la risc depasind limitele prevazute la articolul 111 alineatele (1) si (2) din Directiva 2006/48/CE, odata ce aceste expuneri se mentin mai mult de 10 zile, prin transferul temporar al excedentelor in cauza la o alta societate din cadrul aceluiasi grup sau nu si/sau prin intreprinderea de tranzactii artificiale pentru eliminarea expunerii la risc pe o perioada de 10 zile si crearea unei noi expuneri.
Autoritatile competente notifica Consiliul si Comisia in legatura cu aceste proceduri.
Institutiile mentin sisteme care asigura comunicarea imediata catre autoritatile competente a oricarui transfer care produce efectul mentionat la primul paragraf.
(2) Autoritatile competente pot permite institutiilor carora li se permite sa foloseasca determinarea alternativa a fondurilor proprii conform articolului 13 alineatul (2) sa foloseasca aceasta determinare in sensul articolelor 30 alineatul (2), 30 alineatul (3) si 31, cu conditia ca institutiile in cauza sa fie obligate sa indeplineasca toate obligatiile prevazute la articolele 110-117 din Directiva 2006/48/CE, in legatura cu expunerile la risc care apar in afara portofoliilor lor privind tranzactiile cu titluri financiare, prin folosirea fondurilor proprii astfel cum sunt definite in aceasta directiva.
Sectiunea 5 Evaluarea pozitiilor in scop de informare
Articolul 33
(1) Toate pozitiile din portofoliul privind tranzactiile cu titluri financiare se supun unor norme de evaluare prudenta, astfel cum se specifica la anexa VII partea B. Aceste norme cer institutiilor sa se asigure ca valoarea aplicata la fiecare dintre pozitiile portofoliului privind tranzactiile cu titluri financiare reflecta corespunzator valoarea curenta de piata. Aceasta prima valoare contine un grad corespunzator de certitudine tinand seama de natura dinamica a pozitiilor de portofoliu privind tranzactiile cu titluri financiare, de cerintele de soliditate prudentiala si de modul de operare si de scopul cerintelor de capital in legatura cu pozitiile de portofoliu privind tranzactiile cu titluri financiare.
(2) Pozitiile de portofoliu privind tranzactiile cu titluri financiare sunt reevaluate cel putin zilnic.
(3) In absenta unor preturi de piata imediat disponibile, autoritatile competente pot renunta la cerinta impusa la alineatele (1) si (2) si solicita institutiilor sa foloseasca metode alternative de evaluare, cu conditia ca aceste metode sa fie suficient de prudente si sa fi fost aprobate de catre autoritatile competente.
#PAGEBREAK#
Sectiunea 6
Gestionarea riscurilor si evaluarea fondurilor proprii
Articolul 34
Autoritatile competente solicita ca fiecare intreprindere de investitii, pe langa intrunirea cerintelor prevazute la articolul 13 din Directiva 2004/39/CE, sa indeplineasca cerintele prevazute la articolele 22 si 123 din Directiva 2006/48/CE, sub rezerva dispozitiilor privind nivelul de aplicare prevazute la articolele 68-73 din aceasta directiva.
Sectiunea 7
Cerinte privind informarea
Articolul 35
(1) Statele membre solicita ca intreprinderile de investitii si institutiile de credit sa comunice autoritatilor competente din statele membre de origine toate informatiile necesare pentru evaluarea conformitatii lor cu normele adoptate in conformitate cu prezenta directiva. De asemenea, statele membre se asigura ca mecanismele de control intern si procedurile administrative si contabile ale institutiilor permit in orice moment verificarea conformitatii lor cu aceste norme.
(2) Intreprinderile de investitii raporteaza autoritatilor competente in maniera specificata de acestea din urma cel putin o data pe luna, in cazul intreprinderilor care intra sub incidenta articolului 9, cel putin din trei in trei luni, in cazul intreprinderilor care intra sub incidenta articolului 5 alineatul (1) si cel putin din sase in sase luni, in cazul intreprinderilor care intra sub incidenta articolului 5 alineatul (3).
(3) Fara a aduce atingere alineatului (2), intreprinderilor de investitii care intra sub incidenta articolului 5 alineatul (1) si a articolului 9 li se cere sa furnizeze informatii pe baza consolidata sau subconsolidata numai din sase in sase luni.
(4) Institutiile de credit sunt obligate sa raporteze in maniera specificata de autoritatile competente ori de cate ori sunt obligate sa raporteze in temeiul Directivei 2006/48/CE.
(5) Autoritatile competente obliga institutiile sa le raporteze de indata orice caz in care contrapartidele acestora din acordurile repo si acordurile reverse repo, sau din tranzactiile de creditare de valori mobiliare si marfuri si tranzactii de imprumut de valori mobiliare si marfuri nu isi onoreaza obligatiile.
CAPITOLUL VI
Sectiunea 1
Autoritatile competente
Articolul 36
(1) Statele membre desemneaza autoritatile competente pentru indeplinirea functiilor prevazute de prezenta directiva. Statele membre informeaza Comisia in acest sens, indicand orice separare a functiilor.
(2) Autoritatile competente sunt autoritati publice sau organisme recunoscute oficial de dreptul intern sau de catre autoritatile publice in cadrul unui sistem de supraveghere efectiv din statul membru in cauza.
(3) Autoritatile competente beneficiaza de toate competentele necesare pentru indeplinirea sarcinilor lor si in special cea de supraveghere a constituirii portofoliilor tranzactiilor cu titluri financiare.
Sectiunea 2
Supravegherea
Articolul 37
(1) Titlul V capitolul 4 din Directiva 2006/48/CE se aplica mutatis mutandis la supravegherea intreprinderilor de investitii in conformitate cu urmatoarele proceduri:
(a) trimiterile la articolul 6 din Directiva 2006/48/CE se interpreteaza ca trimiteri la articolul 5 din Directiva 2004/39/CE;
(b) trimiterile la articolele 22 si 123 din Directiva 2006/48/CE se interpreteaza ca trimiteri la articolul 34 din prezenta directiva; si
(c) trimiterile la articolele 44-52 din Directiva 2006/48/CE se interpreteaza ca trimiteri la articolele 54 si 58 din Directiva 2004/39/CE.
Atunci cand un holding financiar-mama din UE are ca filiala o institutie de credit si o intreprindere de investitii, titlul V capitolul 4 din Directiva 2006/48/CE se aplica la supravegherea institutiilor, ca si cum referirile la institutiile de credit s-ar face la institutii.
(2) Articolul 129 alineatul (2) din Directiva 2006/48/CE se aplica, de asemenea, si la recunoasterea modelelor interne de institutii in temeiul anexei V la prezenta directiva, in cazul in care cererea este depusa de o institutie de credit-mama din UE si de filialele acesteia sau de o intreprindere de investitii-mama din UE si filialele acesteia sau in comun de filialele unui holding financiar-mama din UE.
Perioada pentru recunoasterea mentionata la primul paragraf este de sase luni.
Articolul 38
(1) Autoritatile competente din statele membre coopereaza strans in indeplinirea functiilor prevazute de prezenta directiva, in special atunci cand se presteaza servicii de investitii pe baza libertatii de prestare a serviciilor sau prin infiintarea de sucursale.
Autoritatile competente isi furnizeaza la cerere reciproc toate informatiile susceptibile a facilita supravegherea ratei de adecvare a capitalului institutiilor, in special verificarea conformitatii lor cu normele prevazute de prezenta directiva.
(2) Orice schimb de informatii intre autoritatile competente care se efectueaza in temeiul prezentei directive se supune urmatoarelor obligatii de secret profesional:
(a) pentru intreprinderile de investitii, obligatiile impuse la articolele 54 si 58 din Directiva 2004/39/CE si
(b) pentru institutiile de credit, obligatiile impuse la articolele 44-52 din Directiva 2006/48/CE.
#PAGEBREAK#
CAPITOLUL VII
Divulgare
Articolul 39
Cerintele prevazute la titlul V capitolul 5 din Directiva 2006/48/CE se aplica intreprinderilor de investitii.
CAPITOLUL VIII
Sectiunea 1
Articolul 40
In sensul calcularii cerintelor minime de capital pentru riscul contrapartidei in temeiul prezentei directive si pentru calcularea cerintelor minime de capital pentru riscul de credit in temeiul Directivei 2006/48/CE si fara a aduce atingere dispozitiilor de la anexa III partea 2 punctul 6 din aceasta directiva, expunerile la risc privind intreprinderile de investitii recunoscute in tari terte si expunerile la risc privind case de compensare si burse recunoscute sunt tratate ca expuneri la risc privind institutiile.
Sectiunea 2
Competente de executare
Articolul 41
(1) Comisia decide cu privire la orice adaptare tehnica in urmatoarele domenii, in conformitate cu procedura mentionata la articolul 42 alineatul (2):
(a) clarificarea definitiilor de la articolul 3 cu scopul de a asigura aplicarea uniforma a prezentei directive;
(b) clarificarea definitiilor de la articolul 3 pentru a tine seama de evolutiile de pe pietele financiare;
(c) ajustarea sumelor capitalului initial prevazute la articolele 5-9 si a sumelor mentionate la articolul 18 alineatul (2), pentru a tine seama de evolutiile din domeniul economic si monetar;
(d) ajustarea categoriilor de intreprinderi de investitii de la articolul 20 alineatele (2) si (3) pentru a tine seama de evolutiile de pe pietele financiare;
(e) clarificarea cerintei prevazute la articolul 21 pentru a asigura aplicarea uniforma a prezentei directive;
(f) alinierea terminologiei si incadrarea definitiilor in conformitate cu actele ulterioare aplicabile institutiilor si problemelor aferente;
(g) ajustarea dispozitiilor tehnice de la anexele I-VII ca rezultat al evolutiilor de pe pietele financiare, din masurarea riscurilor, din standardele sau cerintele contabile care tin seama de legislatia comunitara sau care au in vedere convergenta practicilor de supraveghere sau
(h) adaptari tehnice pentru a tine seama de rezultatul revizuirii mentionate la articolul 65 alineatul (3) din directiva 2004/39/CE.
(2) Nici una dintre masurile de punere in aplicare adoptate nu poate schimba dispozitiile esentiale ale prezentei directive.
Articolul 42
(1) Comisia este sprijinita de Comitetul Bancar European instituit prin Decizia 2004/10/CE [12] a Comisiei din 5 noiembrie 2003 (denumit in continuare "comitetul").
(2) In cazul in care se face trimitere la prezentul alineat, se aplica procedura prevazuta la articolul 5 din Decizia 1999/468/CE, avand in vedere dispozitiile articolului 7 alineatul (3) si ale articolului 8.
Perioada prevazuta la articolul 5 alineatul (6) din Decizia 1999/468/CE este de trei luni.
(3) Fara a aduce atingere masurilor de punere in aplicare adoptate deja, la expirarea unei perioade de doi ani de la adoptarea prezentei directive si pana la 1 aprilie 2008, aplicarea dispozitiilor prezentei directive privind adoptarea normelor tehnice, a modificarilor si deciziilor in conformitate cu alineatul (2) se suspenda. Hotarand la propunerea Comisiei si in conformitate cu procedura prevazuta la articolul 251 din tratat, Parlamentul si Consiliul pot proroga aceste dispozitii si, in acest scop, le revizuiesc pana la expirarea acestei perioade sau pana la data stabilita la prezentul alineat, in functie de care dintre aceste date este anterioara.
(4) Comitetul isi adopta regulamentul de procedura.
Sectiunea 3
Dispozitii tranzitorii
Articolul 43
Articolul 152 alineatele (1)-(7) din Directiva 2006/48/CE se aplica, in conformitate cu articolul 2 si capitolul V, sectiunile 2 si 3 ale prezentei directive, la intreprinderile de investitii care calculeaza sumele de risc ponderate, in sensul anexei II la prezenta directiva, in conformitate cu articolele 84-89 din Directiva 2006/48/CE sau folosind abordarea de masurare avansata, astfel cum este specificata la articolul 105 din aceasta directiva pentru calcularea cerintelor de capital aplicabile pentru risc operational.
Articolul 44
Pana la 31 decembrie 2012, pentru intreprinderile de investitii al caror indicator pertinent pentru linia de activitate "tranzactii si vanzari" reprezinta cel putin 50 % din totalul indicatorilor pertinenti pentru toate liniile de activitate calculate in conformitate cu articolul 20 din prezenta directiva si cu anexa X partea 2 punctele 1-4 la Directiva 2006/48/CE, statele membre pot aplica un procent de 15 % la linia de activitate "tranzactii si vanzari".
Articolul 45
(1) Autoritatile competente pot permite intreprinderilor de investitii sa depaseasca limitele privind expunerile mari la risc prevazute la articolul 111 din Directiva 2006/48/CE. Intreprinderile de investitii nu sunt obligate sa includa excedentele in calcularea cerintelor lor de capital care depasesc aceste limite, dupa cum se prevede la articolul 75 litera (b) din aceasta directiva. Aceasta posibilitate este valabila pana la 31 decembrie 2010 sau pana la data intrarii in vigoare a oricarei modificari ulterioare tratarii expunerilor mari la risc in conformitate cu articolul 119 din Directiva 2006/48/CE, in functie de care dintre aceste date este anterioara. Pentru exercitarea acestei posibilitati, trebuie indeplinite urmatoarele conditii:
(a) intreprinderea de investitii presteaza servicii de investitii sau activitati de investitii legate de instrumentele financiare enumerate la anexa I sectiunea C punctele 5, 6, 7, 9 si 10 la Directiva 2004/39/CE;
(b) intreprinderea de investitii nu presteaza astfel de servicii pentru clienti cu amanuntul si nu intreprinde astfel de activitati de investitii pentru sau in numele acestora;
(c) apar incalcari ale limitelor mentionate la partea introductiva a prezentului alineat in legatura cu expunerile la risc rezultate din contracte care constituie instrumente financiare astfel cum sunt enumerate la litera (a) si se refera la marfuri sau valori subiacente in sensul anexei I sectiunea C punctul 10 la Directiva 2004/39/CE (MiFID) si se calculeaza in conformitate cu anexele III si IV la Directiva 2006/48/CE sau in legatura cu expunerile la risc rezultate din contracte referitoare la livrari de marfuri sau drepturi de emisie si
#PAGEBREAK#
(d) intreprinderea de investitii are o strategie documentata pentru gestionarea si in special pentru controlarea si limitarea riscurilor aparute din concentrarea expunerilor.
Intreprinderea de investitii informeaza fara intarziere autoritatile competente in legatura cu aceasta strategie si cu toate schimbarile semnificative legate de aceasta. Intreprinderea de investitii face aranjamente corespunzatoare pentru a asigura o monitorizare continua a bonitatii imprumutatilor, in functie de impactul acestora asupra riscului de concentrare. Aceste aranjamente permit intreprinderii de investitii sa reactioneze adecvat si suficient de prompt la orice deteriorare a bonitatii.
(2) Atunci cand o intreprindere de investitii depaseste limitele interne stabilite in conformitate cu strategia mentionata la alineatul (1) litera (d), aceasta anunta fara intarziere autoritatea competenta in legatura cu dimensiunea si tipul excedentului si identitatea contrapartidei.
Articolul 46
Prin derogare de la articolul 20 alineatul (1), pana la 31 decembrie 2011 autoritatile competente pot alege, de la caz la caz, sa nu aplice cerintele de capital decurgand din articolul 75 litera (d) din Directiva 2006/48/CE in legatura cu intreprinderile de investitii la care nu se aplica articolul 20 alineatele (2) si (3), ale caror pozitii totale de portofoliu privind tranzactiile cu titluri financiare nu depasesc niciodata 50 de milioane EUR si al caror numar mediu de angajati in domeniu pe durata exercitiului financiar nu este mai mare de 100.
In schimb, cerinta de capital referitoare la aceste intreprinderi de investitii este cel putin sub valoarea:
(a) cerintelor de capital decurgand din articolul 75 litera (d) din Directiva 2006/48/CE si
(b) 12/88 din cea mai mare valoare dintre urmatoarele doua:
(i) suma cerintelor de capital cuprinse la articolul 75 literele (a)-(c) din Directiva 2006/48/CE si
(ii) suma prevazuta la articolul 21 din prezenta directiva, fara a aduce atingere dispozitiilor de la articolul 20 alineatul (5).
In cazul in care se aplica litera (b), se aplica o crestere graduala pe baza cel putin anuala.
Aplicarea prezentei derogari nu are ca rezultat o reducere a nivelului general al cerintelor de capital pentru o intreprindere de investitii, in comparatie cu cerintele pana la 31 decembrie 2006, decat in cazul in care o astfel de reducere este prudential justificata printr-o reducere a dimensiunii activitatii intreprinderii de investitii.
Articolul 47
Pana la 31 decembrie 2009 sau pana la o data mai recenta specificata de autoritatile competente de la caz la caz, institutiile care au primit o recunoastere a modelului de risc specific inainte de 1 ianuarie 2007 in conformitate cu anexa V punctul 1, pe baza acestei recunoasteri existente pot trata punctele 4 si 8 din anexa V la Directiva 93/6/CEE astfel cum se aplicau inainte de 1 ianuarie 2007.
Articolul 48
(1) Dispozitiile privind cerintele de capital enuntate de prezenta directiva si de Directiva 2006/48/CE nu se aplica intreprinderilor de investitii a caror activitate principala consta exclusiv in prestarea de servicii de investitii sau de activitati legate de instrumentele financiare prevazute la anexa 1 sectiunea C punctele 5, 6, 7, 9 si 10 la Directiva 2004/39/CE si la care Directiva 93/22/CEE [13] nu s-a aplicat la 31 decembrie 2006. Aceasta derogare este valabila pana la 31 decembrie 2010 sau pana la data intrarii in vigoare a oricaror modificari in temeiul alineatelor (2) si (3), in functie de care dintre acestea este anterioara.
(2) In cadrul revizuirii solicitate la articolul 65 alineatul (3) din Directiva 2004/39/CE, Comisia, pe baza consultarilor publice si tinand seama de discutiile purtate cu autoritatile competente, informeaza Parlamentul si Consiliul in legatura cu:
(a) un regim adecvat pentru supravegherea prudentiala a intreprinderilor de investitii a caror activitate principala consta exclusiv in prestarea de servicii de investitii sau in activitati referitoare la instrumente derivate privind marfurile sau contracte de instrumente derivate prevazute la anexa I sectiunea C punctele 5, 6, 7, 9 si 10 la Directiva 2004/39/CE si
(b) oportunitatea modificarii Directivei 2004/39/CE pentru a crea o categorie suplimentara de intreprinderi de investitii a caror activitate principala consta exclusiv in prestarea de servicii de investitii sau de activitati referitoare la instrumentele financiare prevazute la anexa I sectiunea C punctele 5, 6, 7, 9 si 10 la Directiva 2004/39/CE privind aprovizionarile cu energie (inclusiv electricitate, carbune, gaze si petrol).
(3) Pe baza raportului mentionat la alineatul (2), Comisia poate inainta propuneri pentru modificarea prezentei directive si a Directivei 2006/48/CE.
Sectiunea 4
Dispozitii finale
Articolul 49
(1) Statele membre adopta si publica pana la 31 decembrie 2006 actele cu putere de lege si actele administrative necesare pentru a se conforma articolelor 2, 3, 11, 13, 17, 18, 19, 20, 22, 23, 24, 25, 29, 30, 33, 34, 35, 37, 39, 40, 41, 43, 44, 50 si anexelor I, II, III, V, VII. Statele membre comunica de indata Comisiei textul acestor acte si un tabel de corespondenta intre aceste acte si prezenta directiva.
Statele membre aplica aceste acte de la 1 ianuarie 2007.
Atunci cand statele membre adopta aceste acte, cuprind o trimitere la prezenta directiva sau sunt insotite de o asemenea trimitere la data publicarii lor oficiale. De asemenea, acestea includ o declaratie potrivit careia trimiterile din actele cu putere de lege si actele administrative la directivele abrogate prin prezenta directiva se interpreteaza ca trimiteri la prezenta directiva.
(2) Comisiei ii sunt comunicate de catre statele membre textele principalelor dispozitii de drept intern pe care le adopta in domeniul reglementat de prezenta directiva.
Articolul 50
(1) Articolul 152 alineatele (8)-(14) la Directiva 2006/48/CE se aplica mutatis mutandis in sensul prezentei directive sub rezerva urmatoarelor dispozitii care se aplica atunci cand se exercita posibilitatea mentionata la articolul 152 alineatul (8) din Directiva 2006/48/CE:
(a) trimiterile la anexa II punctul 7 din prezenta directiva la Directiva 2006/48/CE se interpreteaza ca trimiteri la Directiva 2000/12/CE in forma aflata in vigoare pana la 1 ianuarie 2007; si
(b) Anexa II punctul 4 la prezenta directiva se aplica in forma aflata in vigoare pana la 1 ianuarie 2007.
(2) Articolul 157 alineatul (3) din Directiva 2006/48/CE se aplica mutatis mutandis in sensul articolelor 18 si 20 din prezenta directiva.
#PAGEBREAK#
Articolul 51
Pana la 1 ianuarie 2011, Comisia revizuieste punerea in aplicare a prezentei directive si intocmeste un raport pe care il transmite Parlamentului si Consiliului impreuna cu orice propuneri de modificare adecvate.
Articolul 52
Directiva 93/6/CEE, astfel cum a fost modificata prin directivele enumerate la anexa VIII partea A, se abroga, fara a aduce atingere obligatiilor statelor membre privind termenele pentru transpunerea in dreptul intern a directivelor prevazute la anexa VIII partea B.
Trimiterile la directivele abrogate se interpreteaza ca trimiteri la prezenta directiva si trebuie intelese in conformitate cu tabelul de corespondenta prevazut la anexa IX.
Articolul 53
Prezenta directiva intra in vigoare in a douazecea zi de la data publicarii in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Articolul 54
Prezenta directiva se adreseaza statelor membre.
Adoptata la Strasburg, 14 iunie 2006.
Pentru Parlamentul European
Presedintele
J. Borrell Fontelles
Pentru Consiliu
Presedintele
H. Winkler
[1] JO C 234, 22.9.2005, p. 8.
[2] JO C 52, 2.3.2005, p. 37.
[3] Avizul Parlamentului European din 28 septembrie 2005 (nepublicat inca in Jurnalul Oficial) si Decizia Consiliului din 7 iunie 2006.
[4] JO L 141, 11.6.1993, p. 1, directiva astfel cum a fost modificata ultima data prin Directiva 2005/1/CE a Parlamentului European si a Consiliului (JO L 79, 24.3.2005, p. 9).
[5] JO L 145, 30.4.2004, p. 1.
[6] JO L 177, 30.6.2006, p. 1.
[7] JO L 184, 17.7.1999, p. 23.
[8] JO C 284 E, 21.11.2002, p. 115.
[9] JO L 35, 11.2.2003, p. 1 directiva astfel cum a fost modificata prin Directiva 2005/1/CE.
[10] JO L 9, 15.1.2003, p. 3.
[11] JO L 222, 14.8.1978, p. 11. Directiva astfel cum a fost modificata ultima data prin Directiva 2003/51/CE a Parlamentului European si a Consiliului (JO L 178, 17.7.2003, p. 16).
[12] JO L 3, 7.1.2004, p. 36.
[13] Directiva 93/22/CEE a Consiliului din 10 mai 1993 privind serviciile de investitii in domeniul valorilor mobiliare (JO L 141, 11.6.1993, p. 27), directiva astfel cum a fost modificata ultima data prin Directiva 2002/87/CE.
--------------------------------------------------
20060614
ANEXA I
CALCULAREA CERINTELOR DE CAPITAL PENTRU RISCUL DE POZITIE
DISPOZITII GENERALE
Calcularea pozitiilor nete
1. Excedentul pozitiilor lungi (scurte) ale unei institutii fata de pozitiile ei scurte (lungi) pentru aceleasi actiuni, titluri de creanta si instrumente financiare convertibile si contracte futures financiare, optiuni, warrant-uri si warrant-uri acoperite identice constituie pozitia neta a institutiei pentru fiecare dintre aceste instrumente diferite. In calcularea pozitiei nete autoritatile competente permit ca pozitiile in instrumente derivate sa fie tratate, dupa cum se prevede la punctele 4-7, ca pozitii in valoarea mobiliara subiacenta (sau notionala) sau in valorile mobiliare subiacente (sau notionale). Detinerea de catre institutii a propriilor titluri de creanta nu se ia in considerare la calcularea riscului specific in temeiul punctului 14.
2. Nu este permisa calcularea pozitiilor intre un titlu convertibil si o pozitie de compensare pentru instrumentul subiacent, decat in cazul in care autoritatile competente adopta o abordare conform careia se ia in considerare probabilitatea ca un anumit titlu convertibil sa fie convertit sau dispun de o cerinta de capital pentru acoperirea oricarei pierderi pe care conversia ar putea sa o determine.
3. Toate pozitiile nete, indiferent de semnul lor, trebuie convertite zilnic in moneda de referinta folosita de institutie in rapoarte la cursul zilei in vigoare anterior agregarii.
Instrumente speciale
#PAGEBREAK#
4. Contractele futures privind rata dobanzii, contractele forward privind rata dobanzii (FRA) si angajamentele la termen de cumparare sau vindere a instrumentelor de datorie sunt tratate drept combinatii de pozitii lungi si scurte. Astfel o pozitie lunga pentru un contract futures privind rata dobanzii este tratata ca o combinatie dintre un imprumut scadent la data livrarii contractului futures si detinerea unui activ scadent la o data egala cu cea pentru instrumentul sau pozitia notionala subiacenta contractului futures in cauza. In mod similar contractele FRA vor fi tratate ca pozitie lunga scadenta la o data egala cu data decontarii plus perioada contractului si o pozitie scurta scadenta la o data egala cu data decontarii. Atat imprumutul cat si detinerea de active se includ in prima categorie prevazuta in tabelul 1 de la punctul 14 cu scopul de a calcula capitalul cerut pentru riscul special la contractele futures privind rata dobanzii si contractele FRA. Un angajament la termen de cumparare a unui instrument de datorie este tratat ca o combinatie dintre un imprumut scadent la data livrarii si o pozitie lunga (spot) pentru instrumentul de datorie propriu zis. Imprumutul este inclus in prima categorie cuprinsa in tabelul 1 de la punctul 14 in sensul riscului special, iar instrumentul de datorie pe oricare coloana potrivita din cadrul aceluiasi tabel.
Autoritatile competente pot permite ca cerintele de capital pentru un contract futures tranzactionat la bursa sa fie egale cu marja ceruta de bursa, in cazul in care au convingerea ca aceasta marja ofera o determinare precisa a riscului asociat contractului futures si ca este cel putin egala cu cerinta de capital pentru un contract futures care ar rezulta dintr-un calcul efectuat folosind metoda prevazuta in prezenta anexa sau aplicand metoda modelelor interne descrisa la anexa V. De asemenea, autoritatile competente pot permite ca cerinta de capital pentru un contract pentru instrumente derivate extrabursiere de tipul mentionat la prezentul punct compensat de o casa de compensare recunoscuta de aceste autoritati sa fie egala cu marja ceruta de casa de compensare, in cazul in care autoritatile competente au convingerea ca aceasta marja ofera o determinare precisa a riscului asociat contractului de instrumente financiare derivate si ca este cel putin egala cu cerinta de capital pentru contractul in cauza care ar rezulta dintr-un calcul efectuat folosind metoda prevazuta in prezenta anexa sau aplicand metoda modelelor interne descrisa la anexa V.
In sensul prezentului punct, "pozitie lunga" inseamna o pozitie in care o institutie a stabilit rata dobanzii pe care o va incasa la un moment dat in viitor si "pozitie scurta" inseamna o pozitie in care a stabilit rata dobanzii pe care o va plati la un moment dat in viitor.
5. Optiunile privind ratele dobanzilor, instrumentele de datorie, capitalurile proprii, indicii de capital propriu, contractele futures pe instrumente financiare, instrumente swap si monedele straine sunt tratate ca si cum ar fi pozitii egale ca valoare cu valoarea instrumentului subiacent la care se refera optiunea inmultita cu delta respectiv in sensul prezentei anexe. Pozitiile astfel obtinute pot fi determinate net fata de oricare pozitii compensatoare in valori mobiliare sau instrumente derivate subiacente identice. Modificarea delta folosita este cea a bursei in cauza, calculata de autoritatile competente sau, in cazul in care nu este disponibila sau pentru optiunile pentru instrumente derivate extrabursiere, calculata chiar de catre institutie, cu conditia ca autoritatile competente sa fie convinse ca modelul folosit de catre institutie este justificat.
Cu toate acestea, autoritatile competente pot sa prevada, de asemenea, ca institutiile sa isi calculeze modificarea delta respectiva folosind metodologia specificata de autoritatile competente.
In afara de riscul delta, se iau masuri de protectie si impotriva altor riscuri. Autoritatile competente pot permite ca cerinta privind o optiune subscrisa tranzactionata la bursa sa fie egala cu marja ceruta de catre bursa, in cazul in care acestea sunt pe deplin convinse ca aceasta marja ofera o determinare precisa a riscului asociat optiunii si ca este cel putin egala cu cerinta de capital privind o optiune care ar rezulta dintr-un calcul efectuat folosind metoda prevazuta in restul prezentei anexe sau aplicand modelele interne descrise la anexa V. De asemenea, autoritatile competente pot permite ca cerinta de capital pentru o optiune pentru instrumente derivate extrabursiere, compensata de o casa de compensare recunoscuta de autoritatile competente, sa fie egala cu marja ceruta de casa de compensare, in cazul in care acestea sunt pe deplin convinse ca aceasta marja ofera o determinare precisa a riscului asociat optiunii si ca este cel putin egala cu cerinta de capital pentru o optiune pentru instrumente derivate extrabursiere care ar rezulta dintr-un calcul efectuat folosind metoda prevazuta in restul prezentei anexe sau aplicand metoda modelelor interne descrisa la anexa V. In afara de aceasta, autoritatile competente pot permite ca cerinta privind o optiune achizitionata la bursa sau o optiune pentru instrumente derivate extrabursiere sa fie aceeasi ca si pentru instrumentul subiacent acesteia, sub rezerva constrangerii ca cerinta rezultata sa nu depaseasca valoarea de piata a optiunii. Cerinta privind o optiune subscrisa pentru instrumente derivate extrabursiere se stabileste in relatie cu instrumentul subiacent acesteia.
6. Warrant-urile referitoare la titluri de creanta si capitalurile proprii sunt tratate in acelasi mod ca si optiunile mentionate la punctul 5.
7. Instrumentele swap sunt tratate in sensul riscului de rata a dobanzii pe aceeasi baza ca si instrumentele care figureaza in bilant. Astfel un instrument swap privind rata dobanzii pe baza caruia o institutie incaseaza dobanda la o rata fluctuanta si plateste dobanda la o rata fixa este tratat ca echivalent cu o pozitie lunga pentru un instrument cu rata fluctuanta avand scadenta pe o perioada echivalenta cu perioada de pana la refixarea dobanzii si pozitie scurta pentru un instrument cu rata fixa avand aceeasi scadenta ca si instrumentul swap.
A. TRATAMENTUL VANZATORULUI DE PROTECTIE
8. Atunci cand se calculeaza cerinta de capital pentru riscul de piata al partii care isi asuma riscul de credit ("vanzatorul de protectie"), in cazul in care nu se specifica altfel, trebuie folosita suma notionala a contractului de credit derivat. In scopul calcularii cerintei pentru risc specific, cu exceptia contractelor swap pe venit global, scadenta contractului de credit derivat se aplica in locul scadentei obligatiei. Pozitiile sunt determinate dupa cum urmeaza:
(i) Un contract swap pe venit global creeaza o pozitie lunga privind riscul general de piata al obligatiei de referinta si o pozitie scurta privind riscul general de piata al unei obligatiuni guvernamentale cu scadenta egala cu perioada de pana la urmatoarea stabilire a dobanzii si careia i se atribuie o pondere a riscului de 0 % in temeiul anexei VI la Directiva 2006/48/CE. De asemenea, creeaza o pozitie lunga privind riscul specific al obligatiei de referinta.
(ii) Un contract swap cu risc de credit nu creeaza o pozitie pentru riscul general de piata. In sensul riscului specific, institutia trebuie sa inregistreze o pozitie lunga sintetica pentru o obligatie a entitatii de referinta, in cazul in care instrumentul derivat nu beneficiaza de un rating extern si nu intruneste conditiile pentru un titlu de creanta eligibil, caz in care se inregistreaza o pozitie lunga pentru instrumentul derivat. In cazul in care pentru acest produs devine scadenta prima sau plata dobanzilor, aceste fluxuri de trezorerie trebuie reprezentate ca pozitii notionale in obligatiuni guvernamentale.
(iii) O nota legata de un credit uninominal creeaza o pozitie lunga pentru riscul general de piata al notei propriu-zise, ca produs cu rata a dobanzii. In sensul riscului specific, se creeaza o pozitie lunga sintetica pentru o obligatie a entitatii de referinta. Pentru emitentul notei se creeaza o pozitie lunga suplimentara. Atunci cand nota legata de credit beneficiaza de un rating extern si intruneste conditiile unui titlu de creanta eligibil, trebuie inregistrata numai o singura pozitie lunga cu riscul specific al notei.
#PAGEBREAK#
(iv) In afara de o pozitie lunga pentru riscul specific al emitentului notei, o nota legata de un credit cu titulari multipli oferind protectie proportionala creeaza o pozitie pentru fiecare entitate de referinta, cu suma notionala totala a contractului atribuita ansamblului pozitiilor, in functie de raportul sumei notionale totale reprezentat de fiecare expunere la risc privind o entitate de referinta. Atunci cand mai mult de o obligatie a unei entitati de referinta se poate selecta, obligatia cu cea mai mare pondere de risc determina riscul specific.
Atunci cand o nota legata de un credit cu titulari multipli beneficiaza de un rating extern si intruneste conditiile pentru un titlu de creanta eligibil, trebuie inregistrata numai o singura pozitie lunga cu riscul specific al notei.
(v) Un instrument de credit derivat "first-asset-to-default" creeaza, pentru suma notionala, o pozitie pentru o obligatie a fiecarei entitati de referinta. In cazul in care valoarea maxima a platii pentru un eveniment de credit este mai mica decat cerinta de capital conform metodei de la prima teza a prezentului punct, valoarea maxima a platii poate fi considerata drept cerinta de capital pentru risc specific.
Un al doilea instrument de credit derivat "
" creeaza, pentru suma notionala, o pozitie pentru o obligatie a fiecarei entitati de referinta minus una (cea avand cerinta de capital pentru risc specific cea mai mica). In cazul in care valoarea maxima a platii pentru un eveniment de credit este mai mica decat cerinta de capital conform metodei de la prima teza a prezentului punct, aceasta valoare poate fi considerata drept cerinta de capital pentru risc specific.
In cazul in care un prim sau un al doilea instrument de credit derivat "
" beneficiaza de un rating extern si intruneste conditiile pentru un titlu de creanta eligibil, atunci vanzatorul de protectie trebuie sa calculeze numai o singura cerinta pentru risc specific care sa reflecte rating-ul instrumentului derivat.
B. TRATAMENTUL CUMPARATORULUI DE PROTECTIE
Pentru partea care transfera riscul de credit ("cumparatorul de protectie"), pozitiile sunt determinate ca fiind perfect simetrice cu cele ale vanzatorului de protectie, cu exceptia unei note legate de credit (care nu atrage o pozitie scurta pentru emitent). In cazul in care la un moment dat exista o optiune de cumparare in combinatie cu o majorare a remuneratiei, acest moment este tratat ca scadenta a protectiei. In cazul instrumentelor de credit derivate tip n-culpe, cumparatorii de protectie au voie sa compenseze riscul specific pentru n-1 active subiacente (de exemplu, activele n-1 cu cea mai mica cerinta de capital pentru risc specific).
9. Institutiile care evalueaza la pretul pietei si care gestioneaza riscul de rata a dobanzii pentru instrumentele financiare derivate mentionate la punctele 4-7 pe baza de flux financiar actualizat pot folosi modele de sensibilitate pentru a calcula pozitiile mentionate la aceste puncte si le pot folosi pentru orice obligatiune care este amortizata pe durata reziduala, mai degraba decat printr-o singura rambursare finala a principalului. Atat modelul, cat si folosirea acestuia de catre institutie trebuie aprobate de catre autoritatile competente. Aceste modele ar trebui sa genereze pozitii care au aceeasi sensibilitate la variatiile de rata a dobanzii ca si fluxurile de trezorerie subiacente. Aceasta sensibilitate trebuie evaluata cu referire la miscarile independente ale ratelor esantion pe curba de randament, cu cel putin un punct de sensibilitate in fiecare dintre intervalele de scadenta prevazute in tabelul 2 de la punctul 20. Pozitiile se includ in calculul cerintelor de capital in functie de dispozitiile cuprinse la punctele 17-32.
10. Institutiile care nu folosesc modelele mentionate la punctul 9, cu aprobarea autoritatilor competente, pot trata ca fiind complet compensatoare orice pozitii in instrumente financiare derivate prevazute la punctele 4-7 care indeplinesc cel putin urmatoarele conditii:
(a) pozitiile au a aceeasi valoare si sunt denominate in aceeasi moneda;
(b) rata de referinta (pentru pozitiile cu rata fluctuanta) sau cuponul (pentru pozitiile cu rata fixa) este strans corelat si
(c) urmatoarea data de stabilire a dobanzii sau, pentru pozitiile cu cupoane fixe, scadenta reziduala corespunde urmatoarelor limite:
(i) mai mica de o luna: in aceeasi zi;
(ii) intre o luna si un an: in termen de sapte zile si
(iii) mai mare de un an: in termen de 30 de zile.
11. Cedentul de valori mobiliare sau de drepturi garantate legate de dreptul de proprietate asupra valorilor mobiliare intr-un contract repo si imprumutatorul de valori mobiliare intr-un contract de imprumut de valori mobiliare includ aceste valori mobiliare in calculul cerintei sale de capital in temeiul prezentei anexe cu conditia ca aceste valori mobiliare sa indeplineasca criteriile prevazute la articolul 11.
Riscuri specifice si riscuri generale
12. Riscul de pozitie privind un instrument de credit tranzactionat sau capital propriu (sau instrument derivat de credit sau de capital) se divide in doua componente, pentru a calcula capital cerut in legatura cu acest risc. Prima componenta este componenta sa de risc specific — respectiv riscul unei variatii de pret a instrumentului respectiv din cauza unor factori legati de emitentul sau ori, in cazul unui instrument derivat, de emitentul instrumentului subiacent. A doua componenta acopera riscul general, respectiv riscul unei variatii de pret a instrumentului din cauza unei variatii a nivelului ratelor dobanzii (in cazul unui instrument de credit tranzactionat sau al unui instrument derivat de credit) sau a unei miscari generale pe piata de actiuni independente de vreun atribut specific al valorilor mobiliare in cauza (in cazul unor actiuni sau al unui instrument derivat de capital).
#PAGEBREAK#
TITLURI DE CREANTA TRANZACTIONATE
13. Pozitiile nete se clasifica in functie de moneda in care sunt denominate si calculeaza cerinta de capital pentru risc general si risc specific in fiecare moneda separat.
Risc specific
14. Institutia atribuie pozitiile nete din portofoliul privind tranzactiile cu titluri financiare, calculate in conformitate cu punctul 1, categoriilor adecvate din tabelul 1, pe baza emitentului/debitorului, a evaluarii externe sau interne a creditului si a scadentei reziduale si apoi le inmulteste cu ponderarile indicate in acest tabel. Institutia aduna pozitiile sale ponderate (indiferent daca sunt lungi sau scurte), pentru a calcula cerinta de capital aplicabila pentru un anumit risc.
Tabelul 1
Categorii | Cerinta de capital pentru risc specific |
Titluri de creanta emise sau garantate de administratii centrale, emise de banci centrale, de organizatii internationale, de banci multilaterale de dezvoltare sau de administratia regionala sau autoritatile locale ale statelor membre, eligibile pentru nivelul 1 de calitate a creditului sau cu o pondere a riscului de 0 %, conform normelor de ponderare a expunerilor la risc, in temeiul articolelor 78-83 din Directiva 2006/48/CE. | 0 % |
Titluri de creanta emise sau garantate de administratii centrale, emise de banci centrale, de organizatii internationale, de banci multilaterale de dezvoltare sau de administratia regionala sau autoritatile locale ale statelor membre, eligibile pentru nivelul 2 sau 3 de calitate a creditului, conform normelor de ponderare a expunerilor la risc, in temeiul articolelor 78-83 din Directiva 2006/48/CE si titluri de creanta emise sau garantate de institutii, eligibile pentru nivelul 1 sau 2 de calitate a creditului conform normelor de ponderare a expunerilor la risc in temeiul articolelor 78-83 din Directiva 2006/48/CE si titluri de creanta emise sau garantate de institutii, eligibile pentru nivelul 3 de calitate a creditului conform normelor de ponderare a expunerilor la risc in temeiul anexei VI partea I punctul 28 la Directiva 2006/48/CE si titluri de creanta emise sau garantate de societati comerciale, eligibile pentru nivelul 1 sau 2 de calitate a creditului, conform normelor de ponderare a expunerilor la risc, in temeiul articolelor 78-83 din Directiva 2006/48/CE. Alte elemente eligibile astfel cum sunt definite la punctul 15. | 0,25 % (termen rezidual pana la scadenta finala de cel mult sase luni) 1,00 % (termen rezidual pana la scadenta finala de peste sase si pana la 24 de luni inclusiv) 1,60 % (termen rezidual pana la scadenta finala de peste 24 de luni) |
Titluri de creanta emise sau garantate de administratii centrale, emise de banci centrale, de organizatii internationale, de banci multilaterale de dezvoltare sau de administratia regionala sau autoritatile locale ale statelor membre sau institutii, eligibile pentru nivelul 4 sau 5 de calitate a creditului, conform normelor de ponderare a expunerilor la risc, in temeiul articolelor 78-83 din Directiva 2006/48/CE si titluri de creanta emise sau garantate de institutii, eligibile pentru nivelul 3 de calitate a creditului conform normelor de ponderare a expunerilor la risc in temeiul anexei VI partea I punctul 26 la Directiva 2006/48/CE si titluri de creanta emise sau garantate de societati comerciale, eligibile pentru nivelul 3 sau 4 de calitate a creditului, conform normelor de ponderare a expunerilor la risc, in temeiul articolelor 78-83 din Directiva 2006/48/CE. Expuneri pentru care o evaluare a creditului efectuata de o agentie externa desemnata de evaluare a creditelor (ECAI) nu este disponibila. | 8,00 % |
Titluri de creanta emise sau garantate de administratii centrale, emise de banci centrale, de organizatii internationale, de banci multilaterale de dezvoltare sau de administratia regionala sau autoritatile locale ale statelor membre sau institutii, eligibile pentru nivelul 6 de calitate a creditului, conform normelor de ponderare a expunerilor la risc, in temeiul articolelor 78-83 din Directiva 2006/48/CE si titluri de creanta emise sau garantate de societati comerciale, eligibile pentru nivelul 5 sau 6 de calitate a creditului conform normelor de ponderare a expunerilor la risc in temeiul articolelor 78-83 din Directiva 2006/48/CE. | 12,00 % |
Pentru institutiile care aplica normele de ponderare a expunerilor la risc in temeiul articolelor 84-89 din Directiva 2006/48/CE, pentru a fi eligibil pentru un nivel de calitate a creditului debitorul expunerii la risc trebuie sa aiba un rating intern cu o probabilitate de culpa echivalenta sau inferioara celei asociate nivelului corespunzator de calitate a creditului conform normelor de ponderare a expunerilor la risc pentru societati comerciale in temeiul articolelor 78-83 din aceasta directiva.
Instrumentele emise de un emitent neeligibil primesc o cerinta de capital pentru risc specific de 8 % sau 12 % conform tabelului 1. Autoritatile competente pot solicita institutiilor sa aplice o cerinta mai mare pentru risc specific la aceste instrumente si/sau sa nu permita compensarea in sensul definirii dimensiunii riscului general de piata dintre aceste instrumente si oricare alte titluri de creanta.
Securitizarea expunerilor care ar fi supuse unui tratament de deducere astfel cum este prevazut la articolul 66 alineatul (2) din Directiva 2006/48/CE sau a caror ponderare a riscurilor atinge 1,250 % astfel cum se prevede la anexa IX partea 4 la aceasta directiva, se supune unei cerinte de capital care nu este mai mica decat cea prevazuta in temeiul acestor tratamente. Facilitatile de lichiditati necotate se supun unei cerinte de capital care nu este mai mica decat cea prevazuta la anexa IX partea 4 la Directiva 2006/48/CE.
15. In sensul punctului 14, elementele eligibile includ:
(a) pozitii lungi si scurte pentru active eligibile pentru un nivel de calitate a creditului corespunzator cel putin gradului de investitii din procesul de reprezentare descris la titlul V capitolul 2 sectiunea 3 subsectiunea 1 din Directiva 2006/48/CE;
(b) pozitii lungi si scurte pentru active care, datorita solvabilitatii emitentului, au o probabilitate de culpa care nu este mai mare decat cea a activelor mentionate la litera (a), conform abordarii descrise la titlul V capitolul 2 sectiunea 3 subsectiunea 2 din Directiva 2006/48/CE;
(c) pozitii lungi si scurte pentru active pentru care nu este disponibila o evaluare a creditului de catre o institutie desemnata de evaluare externa a creditului si care indeplinesc urmatoarele conditii:
(i) sunt considerate de catre institutiile in cauza a fi suficient mobilizabile;
(ii) calitatea investitiei lor este, la discretia institutiei, cel putin echivalenta cu cea a activelor mentionate la litera (a) si
(iii) sunt cotate cel putin pe o singura piata reglementata dintr-un stat membru sau la o bursa dintr-o tara terta, cu conditia ca acea bursa sa fie recunoscuta de catre autoritatile competente din statul membru respectiv;
(d) pozitii lungi si scurte pentru active emise de institutii supuse cerintelor privind rata de adecvare a capitalului stabilite in Directiva 2006/48/CE care sunt considerate de institutiile in cauza suficient de lichide a caror calitate a investitiei este, la discretia institutiei, cel putin echivalenta cu cea a activelor mentionate la litera (a) si
#PAGEBREAK#
(e) valori mobiliare emise de institutii care sunt considerate a avea o calitate a creditului echivalenta sau superioara fata de cele asociate nivelului 2 de calitate a creditului conform normelor de ponderare a expunerilor la risc privind institutiile prevazute la articolele 78-83 din Directiva 2006/48/CE si care intra sub incidenta dispozitiilor de supraveghere si reglementare comparabil cu cele prevazute de prezenta directiva.
Modalitatea in care instrumentele de datorie sunt evaluate se supune examinarii autoritatilor competente care resping aprecierea institutiei in cazul in care considera ca instrumentele in cauza se supun unui grad prea inalt de risc specific pentru a fi elemente eligibile.
16. Autoritatile competente solicita institutiei sa aplice ponderea maxima indicata in tabelul 1 la punctul 14 instrumentelor care prezinta un risc special din cauza solvabilitatii insuficiente a emitentului.
Risc general
(a) Pe baza scadentei
17. Procedura de calculare a cerintelor de capital impotriva riscului general presupune doua etape fundamentale. In primul rand, toate pozitiile sunt ponderate in functie de scadenta (astfel cum se explica la punctul 18), pentru a calcula valoarea capitalului solicitat pentru acestea. In al doilea rand, se poate permite ca aceasta cerinta sa fie diminuata atunci cand se detine o pozitie ponderata simultan cu o pozitie ponderata opusa in cadrul aceluiasi interval de scadenta. De asemenea, diminuarea cerintei se poate permite si cand pozitiile ponderate opuse se incadreaza in intervale de scadenta diferite, dimensiunea acestei diminuari depinzand atat de incadrarea sau nu a ambelor pozitii in aceeasi zona, cat si de zonele specifice in care se incadreaza. In total sunt trei zone (grupe de intervale de scadenta).
18. Institutia isi repartizeaza pozitiile nete in intervalele de scadenta corespunzatoare din coloana 2 sau 3, dupa caz, din tabelul 2 de la punctul 20. Institutia procedeaza astfel pe baza scadentei reziduale in cazul instrumentelor cu rata fixa si pe baza perioadei de pana la refixarea ratei dobanzii, in cazul instrumentelor la care rata dobanzii este variabila inainte de scadenta finala. De asemenea, institutia face distinctia intre instrumentele de datorie cu un cupon de 3 % sau mai mare si cele cu un cupon sub 3 % si le repartizeaza astfel in coloana 2 sau coloana 3 din tabelul 2. Apoi inmulteste fiecare dintre aceste valori cu ponderea pentru intervalul de scadenta in cauza din coloana 4 din tabelul 2.
19. Ulterior institutia elaboreaza suma pozitiilor lungi ponderate si suma pozitiilor scurte ponderate din fiecare interval de scadenta. Valoarea primelor compensata cu valoarea celorlalte intr-un anumit interval de scadenta constituie pozitia ponderata compensata din intervalul respectiv, in vreme ce pozitia lunga sau scurta reziduala constituie pozitia ponderata necompensata pentru acelasi interval. Ulterior se calculeaza totalul pozitiilor ponderate compensate din toate intervalele.
20. Institutia calculeaza totalurile pozitiilor lungi ponderate necompensate pentru intervalele incluse in fiecare dintre zonele din tabelul 2, pentru a deriva pozitia lunga ponderata necompensata pentru fiecare zona. In mod similar, totalul pozitiilor scurte ponderate necompensate pentru fiecare interval dintr-o anumita zona se aduna pentru a calcula pozitia scurta ponderata necompensata pentru zona respectiva. Partea de pozitie lunga ponderata necompensata pentru o anumita zona care este compensata de pozitia scurta ponderata necompensata pentru aceeasi zona constituie pozitia ponderata compensata pentru acea zona. Partea de pozitie lunga ponderata necompensata sau scurta ponderata necompensata pentru o zona care nu poate fi astfel compensata constituie pozitia ponderata necompensata pentru zona respectiva.
Tabelul 2
Zona | Interval de scadenta | Pondere (in %) | Variatia presupusa a ratei dobanzii (in %) |
Cupon de 3 % sau mai mare | Cupon sub 3 % |
Unu | 0 ≤ 1 luna | 0 ≤ 1 luna | 0,00 | — |
> 1 ≤ 3 luni | > 1 ≤ 3 luni | 0,20 | 1,00 |
> 3 ≤ 6 luni | > 3 ≤ 6 luni | 0,40 | 1,00 |
> 6 ≤ 12 luni | > 6 ≤ 12 luni | 0,70 | 1,00 |
Doi | > 1 ≤ 2 ani | > 1,0 ≤ 1,9 ani | 1,25 | 0,90 |
> 2 ≤ 3 ani | > 1,9 ≤ 2,8 ani | 1,75 | 0,80 |
> 3 ≤ 4 ani | > 2,8 ≤ 3,6 ani | 2,25 | 0,75 |
Trei | > 4 ≤ 5 ani | > 3,6 ≤ 4,3 ani | 2,75 | 0,75 |
> 5 ≤ 7 ani | > 4,3 ≤ 5,7 ani | 3,25 | 0,70 |
> 7 ≤ 10 ani | > 5,7 ≤ 7,3 ani | 3,75 | 0,65 |
> 10 ≤ 15 ani | > 7,3 ≤ 9,3 ani | 4,50 | 0,60 |
> 15 ≤ 20 ani | > 9,3 ≤ 10,6 ani | 5,25 | 0,60 |
> 20 ani | > 10,6 ≤ 12,0 ani | 6,00 | 0,60 |
| > 12,0 ≤ 20,0 ani | 8,00 | 0,60 |
| > 20 ani | 12,50 | 0,60 |
21. Se calculeaza apoi valoarea pozitiei lungi (scurte) ponderate necompensate din zona unu care este compensata de pozitia scurta (lunga) ponderata necompensata din zona doi. Acest calcul este mentionat la punctul 25 ca pozitia ponderata compensata dintre zonele unu si doi. Acelasi calcul se realizeaza ulterior cu referire la acea parte din pozitia ponderata necompensata ramasa din zona doi si pozitia ponderata necompensata din zona trei, pentru a calcula pozitia ponderata compensata dintre zonele doi si trei.
22. In cazul in care doreste, institutia poate inversa ordinea de la punctul 21 pentru a calcula pozitia ponderata compensata dintre zonele doi si trei inainte de a calcula aceasta pozitie dintre zonele unu si doi.
23. Restul pozitiei ponderate necompensate din zona unu este apoi compensat cu ce ramane din acea pozitie pentru zona trei dupa ce zona trei este compensata cu zona doi, pentru a deriva pozitia ponderata compensata dintre zonele unu si trei.
24. Pozitiile reziduale, in urma celor trei calcule de compensare separate de la punctele 21, 22 si 23, se aduna.
25. Cerinta de capital a institutiei se calculeaza ca suma dintre:
(a) 10 % din suma pozitiilor ponderate compensate din toate intervalele de scadenta;
(b) 40 % din pozitia ponderata compensata din zona unu;
(c) 30 % din pozitia ponderata compensata din zona doi;
(d) 30 % din pozitia ponderata compensata din zona trei;
#PAGEBREAK#
(e) 40 % din pozitia ponderata compensata dintre zonele unu si doi si dintre zonele doi si trei (a se vedea punctul 21);
(f) 150 % din pozitia ponderata compensata dintre zonele unu si trei si
(g) 100 % din pozitiile ponderate necompensate reziduale.
(b) Pe baza duratei
26. Autoritatile competente pot permite institutiilor in general sau fiecareia in parte sa foloseasca un sistem de calculare a cerintei de capital pentru riscul general privind instrumentele de credit tranzactionate care sa reflecte durata, in locul sistemului expus la punctele 17-25, cu conditia ca institutia sa procedeze astfel in mod constant.
27. In sistemul mentionat la punctul 26, institutia porneste de la valoarea de piata a fiecarui instrument de datorie cu rata fixa si apoi calculeaza randamentul acestuia la scadenta, care este rata implicita de scont pentru acest instrument. In cazul instrumentelor cu rata fluctuanta, institutia porneste de la valoarea de piata a fiecarui instrument si calculeaza apoi randamentul acestuia pe baza presupunerii ca principalul devine scadent cu ocazia primei modificari a ratei dobanzii.
28. Apoi institutia calculeaza durata modificata a fiecarui instrument de datorie pe baza urmatoarei formule: durata modificata = [(durata (D)]/(1 + r)], in care:
D =
∑
t C
∑
C
t/1 + rt
in care:
R = randamentul la scadenta (a se vedea punctul 25),
C1 = plata in numerar la timpul t,
M = scadenta totala (a se vedea punctul 25).
29. Ulterior institutia repartizeaza fiecare instrument de datorie zonei corespunzatoare din tabelul 3. Institutia procedeaza astfel pe baza duratei modificate a fiecarui instrument.
Tabelul 3
Zona | Durata modificata (in ani) | Dobanda presupusa (variatie in %) |
Unu | > 0 ≤ 1,0 | 1,0 |
Doi | > 1,0 ≤ 3,6 | 0,85 |
Trei | > 3,6 | 0,7 |
30. Institutia calculeaza apoi pozitia ponderata in functie de durata pentru fiecare instrument inmultind pretul de piata al acestuia cu durata sa modificata si cu modificarea presupusa a ratei dobanzii pentru un instrument cu durata respectiva modificata (a se vedea coloana 3 din tabelul 3).
31. Institutia isi calculeaza pozitiile lungi si scurte ponderate in functie de durata, in cadrul fiecarei zone. Valoarea pozitiilor lungi compensata cu valoarea pozitiilor scurte din cadrul fiecarei zone constituie pozitia compensata ponderata in functie de durata pentru acea zona.
Ulterior institutia calculeaza pozitiile necompensate, ponderate in functie de durata pentru fiecare zona. Urmeaza procedurile stabilite la punctele 21-24 pentru pozitiile ponderate necompensate.
32. Cerinta de capital pentru institutie se calculeaza apoi ca suma dintre:
(a) 2 % din pozitia compensata, ponderata in functie de durata pentru fiecare zona;
(b) 40 % din pozitiile compensate, ponderate in functie de durata intre zonele unu si doi si intre zonele doi si trei;
(c) 150 % din pozitia compensata, ponderata in functie de durata intre zonele unu si trei si
(d) 100 % din pozitiile reziduale necompensate, ponderate in functie de durata.
ACTIUNI
33. Institutia insumeaza toate pozitiile lungi nete si toate pozitiile scurte nete in conformitate cu punctul 1. Suma celor doua valori constituie pozitia bruta globala. Diferenta dintre acestea constituie pozitia neta globala.
Risc specific
34. Institutia insumeaza toate pozitiile sale lungi nete si toate pozitiile sale scurte nete in conformitate cu punctul 1. Pentru a calcula cerinta de capital aplicabila pentru risc specific, institutia inmulteste pozitia sa bruta globala cu 4 %.
35. Prin derogare de la punctul 34, autoritatile competente pot permite ca cerinta de capital pentru risc specific sa fie 2 % in loc de 4 % pentru acele portofolii de actiuni pe care o institutie le detine, care indeplinesc urmatoarele conditii:
(a) actiunile nu sunt ale emitentilor care au emis numai instrumente de credit tranzactionate care atrag in prezent o cerinta de capital de 8 % sau 12 % conform tabelului 1 de la punctul 14 sau care atrag o cerinta de capital mai mica numai pentru ca sunt garantate sau asigurate;
(b) actiunile trebuie considerate lichide in foarte mare masura de catre autoritatile competente in functie de criterii obiective si
(c) nici o pozitie individuala nu contine mai mult de 5 % din valoarea intregului portofoliu de actiuni al institutiei.
In sensul literei (c), autoritatile competente pot autoriza pozitii individuale de pana la 10 % cu conditia ca totalul acestor pozitii sa nu depaseasca 50 % din portofoliu.
Risc general
36. Cerinta de capital pentru riscul general se constituie din pozitia neta globala inmultita cu 8 %.
Contracte futures privind indicii bursieri
#PAGEBREAK#
37. Contractele futures privind indicii bursieri, echivalentii ponderati delta ai optiunilor pentru contracte futures privind indicii bursieri si ai indicilor bursieri, denumite colectiv in continuare "contracte futures privind indicii bursieri", pot fi descompuse in pozitii pentru fiecare dintre actiunile constitutive. Aceste pozitii pot fi tratate ca pozitii subiacente pentru actiunile in cauza si, sub rezerva aprobarii autoritatilor competente, pot fi compensate fata de pozitiile opuse pentru actiunile subiacente propriu-zise.
38. Autoritatile competente se asigura ca orice institutie care si-a compensat pozitiile pentru una sau mai multe actiuni care constituie un contract futures privind indicii bursieri fata de una sau mai multe pozitii pentru contractul futures privind indicii bursieri propriu-zis are capital adecvat pentru a acoperi riscul de pierderi cauzat de diferenta dintre evolutia valorii contractului futures in deplina concordanta cu cea a actiunilor constitutive; de asemenea, autoritatile competente procedeaza astfel atunci cand o institutie detine pozitii opuse pentru contracte futures privind indicii bursieri care nu sunt identice in cea ce priveste fie scadenta, fie componenta lor sau ambele.
39. Prin derogare de la punctele 37 si 38, contractele futures privind indicii bursieri care sunt tranzactionate la bursa si care — in opinia autoritatilor competente — reprezinta indici de o larga diversitate atrag o cerinta de capital de 8 % pentru risc general, fara a impune vreo cerinta de capital pentru risc specific. Astfel de contracte futures privind indicii bursieri sunt incluse in calcularea pozitiei nete globale de la punctul 33, dar sunt ignorate in calcularea pozitiei brute globale de la acelasi punct.
40. In cazul in care un contract futures privind indicii bursieri nu se descompune in pozitii subiacente, este tratat ca si cum ar fi o actiune individuala. Cu toate acestea, riscul specific pentru acest capital propriu individual nu poate fi ignorat in cazul in care contractul futures privind indicii bursieri in cauza este tranzactionat la bursa si, in opinia autoritatilor competente, reprezinta un index larg diversificat.
ANGAJAMENTE FERME SUBSCRISE
41. In cazul angajamentului contractat pentru titluri de creanta sau de actiuni, autoritatile competente pot permite unei institutii sa foloseasca urmatoarea procedura pentru calcularea cerintelor de capital aplicabile. In primul rand, institutia calculeaza pozitiile nete prin deducerea pozitiilor de angajamente ferme subscrise care sunt subscrise sau subcontractate de parti terte pe baza de acorduri formale. In al doilea rand, reduce pozitiile nete cu factorii de reducere indicati in tabelul 4:
Tabelul 4 Zi lucratoare 0: | 100 % |
Zi lucratoare 1: | 90 % |
Zile lucratoare 2-3: | 75 % |
Zi lucratoare 4: | 50 % |
Zi lucratoare 5: | 25 % |
Dupa ziua lucratoare 5: | 0 % |
"Ziua lucratoare zero" este ziua lucratoare in care institutia devine neconditionat angajata pentru acceptarea cantitatii de valori mobiliare cunoscute la un pret stabilit.
In al treilea rand, institutia calculeaza cerintele de capital aplicabile folosind pozitiile reduse de angajamente ferme subscrise.
Autoritatile competente se asigura ca institutia detine suficient capital pentru a acoperi riscul de pierdere care exista intre momentul angajamentului initial si ziua lucratoare 1.
CERINTE DE CAPITAL PENTRU RISC SPECIFIC PENTRU POZItIILE DE PORTOFOLIU PRIVIND TRANZACtIILE CU TITLURI FINANCIARE ACOPERITE DE INSTRUMENTE DERIVATE DE CREDIT
42. Protectia prin instrumente derivate de credit este permisa, in conformitate cu principiile stabilite la punctele 43-46.
43. Permisiunea este completa atunci cand valoarea celor doua componente evolueaza permanent in directii opuse si in general in aceeasi masura. Acest lucru se intampla in urmatoarele situatii:
(a) cele doua componente constau in instrumente complet identice sau
(b) o pozitie lunga in numerar este acoperita de un contract swap pe venit global (sau invers) si exista o corespondenta exacta intre obligatia de referinta si expunerea subiacenta (respectiv pozitia in numerar). Scadenta contractului swap propriu-zis poate fi diferita de cea a expunerii subiacente.
In aceste situatii, la nici una dintre laturile pozitiei nu trebuie sa se aplice vreo cerinta de capital pentru risc specific.
44. Se aplica o compensare de 80 % atunci cand valoarea celor doua componente evolueaza permanent in directii opuse si cand exista o corespondenta exacta in ceea ce priveste obligatia de referinta, scadenta atat a obligatiei de referinta, cat si a instrumentului de credit derivat si moneda expunerii subiacente. In afara de aceasta, caracteristicile cheie ale contractului de credit derivat nu trebuie sa determine evolutia pretului instrumentului de credit derivat sa devieze de la evolutiile pretului pozitiei in numerar. In masura in care tranzactia transfera riscul, se aplica o compensare de risc specific de 80 % la acea latura a tranzactiei cu cea mai mare cerinta de capital, in timp ce cerintele pentru risc specific pentru cealalta latura sunt zero.
45. Atunci cand valoarea celor doua componente evolueaza de obicei in directii opuse, permisiunea este recunoscuta partial. Acest caz se produce in urmatoarele situatii:
(a) pozitia se incadreaza la punctul 43 litera (b) dar exista o asimetrie a activelor intre obligatia de referinta si expunerea subiacenta. Cu toate acestea, pozitiile indeplinesc urmatoarele cerinte:
(i) obligatia de referinta are un grad de prioritate identic sau inferior obligatiei subiacente; si
(ii) obligatia subiacenta si obligatia de referinta au acelasi debitor si au clauze executabile legal pentru culpa de risc incrucisata sau accelerare incrucisata a platii;
(b) pozitia intra sub incidenta punctului 43 litera (a) sau a punctului 44, dar exista o asimetrie de moneda sau de scadenta intre protectia creditului si activul subiacent (asimetriile de moneda trebuie incluse in rapoartele normale privind riscul cursului de schimb conform anexei III) sau
(c) pozitia intra sub incidenta punctului 44, dar exista o asimetrie de active intre pozitia in numerar si instrumentul de credit derivat. Cu toate acestea, activul subiacent este inclus in obligatiile (de livrare) prevazute in documentatia instrumentului de credit derivat.
In fiecare din aceste situatii, nu se adauga cerinte de capital pentru risc specific pentru fiecare latura a tranzactiei, ci se aplica numai cea mai mare dintre cele doua cerinte de capital.
#PAGEBREAK#
46. In toate situatiile care nu intra sub incidenta punctelor 43-45, o cerinta de capital pentru risc specific va fi evaluata pentru ambele laturi ale pozitiilor.
Cerinte de capital pentru OPC din portofoliul privind tranzactiile cu titluri financiare
47. Cerintele de capital pentru pozitiile din organismele de plasare colectiva (OPC) care indeplinesc conditiile specificate la articolul 11 pentru un tratament privind capitalul rezervat portofoliului tranzactiilor cu instrumente financiare se calculeaza in conformitate cu metodele stabilite la punctele 48-56.
48. Fara a aduce atingere altor dispozitii din prezenta sectiune, pozitiile din OPC fac obiectul unei cerinte de capital pentru risc de pozitie (specific si general) de 32 %. Fara a aduce atingere dispozitiilor de la anexa III punctul 2.1 paragraful al patrulea sau de la anexa V punctul 12 paragraful al saselea (risc privind marfurile) impreuna cu anexa III punctul 2.1 paragraful al patrulea, atunci cand se foloseste tratamentul modificat al aurului prevazut la aceste puncte, pozitiile pentru OPC fac obiectul unei cerinte de capital pentru risc de pozitie (specific si general) si pentru riscul cursului de schimb de cel mult 40 %.
49. Institutiile pot stabili cerinta de schimb valutar pentru acele OPC care indeplinesc criteriile prevazute la punctul 51, prin metodele prevazute la punctele 53-56.
50. Cu exceptia cazurilor in care se mentioneaza altfel, nu se permite compensarea intre investitiile subiacente ale unui OPC si alte pozitii detinute de catre institutie.
CRITERII GENERALE
51. Criteriile generale de eligibilitate pentru folosirea metodelor de la punctele 53-56 pentru OPC emise de societati comerciale supravegheate sau constituite in cadrul Comunitatii sunt:
(a) prospectul OPC sau documentul echivalent include:
(i) categoriile de active in care OPC este autorizata sa investeasca;
(ii) in cazul in care se aplica limite ale investitiei, limitele relative si metodologia de calculare a lor;
(iii) in cazul in care se permite indatorarea capitalului, nivelul maxim de indatorare si
(iv) in cazul in care se permite investitia in instrumente financiare derivate ale OPC sau se permit tranzactii tip repo, masurile de limitare a riscului contrapartidei decurgand din aceste tranzactii.
(b) activitatea OPC este prezentata in rapoarte semestriale si anuale pentru a permite efectuarea unei evaluari asupra activelor si pasivelor, a venitului si a operatiilor pe durata perioadei de raportare;
(c) unitatile de participare/actiunile de la OPC sunt rascumparabile in numerar din activele organismului pe baza zilnica, la cererea titularului unitatii de participare;
(d) investitiile in OPC sunt separate de activele administratorului OPC si
(e) se efectueaza o evaluare adecvata a riscurilor OPC de catre institutia investitoare.
52. OPC din tari terte pot fi eligibile in cazul in care sunt indeplinite cerintele de la punctul 51 literele (a)-(e), sub rezerva aprobarii autoritatii competente pentru institutie.
METODE SPECIFICE
53. Atunci cand institutia cunoaste zilnic investitiile subiacente ale OPC, institutia poate lua direct in considerare acele investitii subiacente pentru a calcula cerintele de capital pentru riscul de pozitie (general si specific) pentru acele pozitii, in conformitate cu metodele prevazute in prezenta anexa sau, in cazul in care exista permisiunea data, in conformitate cu metodele prevazute la anexa V. In baza acestei abordari, pozitiile pentru OPC sunt tratate ca pozitii pentru investitii subiacente ale OPC. Compensarea este permisa intre pozitiile pentru investitiile subiacente ale OPC si alte pozitii detinute de catre institutie atata timp cat institutia detine unitati de participare in cantitate suficienta pentru a permite rascumpararea/crearea la schimb a investitiilor subiacente.
54. Institutiile pot calcula cerintele de capital pentru riscul de pozitie (general si specific) pentru pozitiile din OPC, in conformitate cu metodele prevazute in prezenta anexa sau, in cazul in care exista permisiunea data, in conformitate cu metodele prevazute la anexa V, in ceea ce priveste pozitiile prezumate reprezentand pozitiile necesare pentru replicarea compozitiei si performantei indexului generat in exterior sau a cosului fix de actiuni sau titluri de creanta mentionate la litera (a), cu urmatoarele conditii:
(a) scopul mandatului OPC este acela de replicare a compozitiei si performantei indexului generat in exterior sau a cosului fix de actiuni sau titluri de creanta si
(b) se poate stabili in mod clar o corelatie minima de 0,9 intre evolutiile zilnice ale preturilor OPC si indexul sau cosul de actiuni sau titluri de creanta pe care il reproduce, pe o perioada de cel putin sase luni. "Corelatie" in acest context inseamna coeficientul de corelatie dintre incasarile zilnice ale OPC si indexul sau cosul de actiuni sau titluri de creanta pe care il reproduce.
55. Atunci cand institutia nu cunoaste in mod zilnic investitiile subiacente ale OPC, institutia poate calcula cerintele de capital pentru riscul de pozitie (general si specific) in conformitate cu metodele prevazute in prezenta anexa, cu urmatoarele conditii:
(a) se presupune ca OPC investeste mai intai in masura maxima permisa conform mandatului sau in clasele de active care atrag cea mai mare cerinta de capital pentru risc de pozitie (general si specific) si apoi continua prin a face investitii in ordine descrescatoare pana se ajunge la limita maxima totala a investitiei. Pozitiile pentru OPC sunt tratate ca o participare directa la pozitia prezumata;
(b) institutiile tin seama de expunerea maxima la risc indirecta pe care o pot atinge asumandu-si pozitii cu efect de levier prin OPC atunci cand calculeaza cerinta de capital aplicabila pentru riscul de pozitie, marind proportional pozitia pentru OPC pana la expunerea maxima pentru investitiile subiacente rezultate din mandat si
(c) in cazul in care cerinta de capital pentru riscul de pozitie (general si specific) conform prezentului punct depaseste nivelul prevazut la punctul 48, cerinta de capital se limiteaza la acest nivel.
56. Institutiile pot recurge la o parte terta pentru a calcula si raporta cerintele de capital pentru riscul de pozitie (general si specific) pentru pozitiile de OPC care intra sub incidenta punctelor 53 si 55, in conformitate cu metodele prevazute in prezenta anexa, cu conditia sa se asigure corespunzator corectitudinea calculului si a raportului.
--------------------------------------------------
#PAGEBREAK#
20060614
ANEXA II
CALCULAREA CERINTELOR DE CAPITAL PENTRU RISCUL DE DECONTARE SI RISCUL DE CREDIT AL CONTRAPARTIDEI
RISCUL DE DECONTARE/LIVRARE
1. In cazul tranzactiilor in care instrumentele de datorie, actiunile, monedele straine si marfurile (excluzand acordurile repo si acordurile reverse repo precum si operatiunile de creditare de valori mobiliare sau marfuri si operatiunile de imprumut de valori mobiliare sau marfuri) sunt nedecontate dupa datele scadente de livrare, institutia trebuie sa calculeze diferenta de pret la care este expusa. Aceasta reprezinta diferenta dintre pretul de decontare stabilit pentru instrumentul de datorie, actiunea, moneda straina sau marfa in cauza si valoarea curenta de piata a acestuia, diferenta putand sa implice o pierdere pentru institutie. Institutia trebuie sa inmulteasca aceasta diferenta cu factorul corespunzator din coloana A din tabelul 1, pentru a calcula cerinta de capital aplicabila.
Tabelul 1
Numarul de zile lucratoare dupa data scadenta pentru decontare | (%) |
5-15 | 8 |
16-30 | 50 |
31-45 | 75 |
46 sau mai multe | 100 |
OPERATII INCOMPLETE
2. O institutie este obligata sa detina fonduri proprii, dupa cum se prevede in tabelul 2, in cazul in care:
(a) a platit pentru valori mobiliare, moneda straina sau marfuri inainte de a le primi sau a livrat valori mobiliare, moneda straina sau marfuri inainte de a primi plata pentru acestea si
(b) in cazul tranzactiilor transfrontaliere, a trecut una sau mai multe zile de la efectuarea platii sau a livrarii.
Tabelul 2
Tratamentul capitalului pentru operatii incomplete
Tipul tranzactiei | Pana la prima plata sau livrare contractuala | De la prima plata sau livrare contractuala timp de pana la patru zile dupa a doua plata sau livrare contractuala | Cinci zile lucratoare de la a doua plata sau livrare contractuala pana la stingerea tranzactiei |
Operatie incompleta | Nici o cerinta de capital | Se trateaza ca expunere | Se deduce valoarea transferata plus expunerea pozitiva curenta din fondurile proprii |
3. In aplicarea ponderii de risc la expunerile operatiilor incomplete tratate conform coloanei 3 din tabelul 2, institutiile care folosesc abordarea prevazuta la articolele 84-89 din Directiva 2006/48/CE pot atribui probabilitatea de culpa contrapartidelor, pentru care nu au alta expunere de portofoliu privind tranzactiile cu titluri financiare, pe baza ratingului extern al contrapartidei. Institutiile care folosesc estimarile proprii ale pierderii datorate nerambursarii (LGD) pot aplica LGD prevazut la anexa VII partea 2 punctul 8 la Directiva 2006/48/CE expunerilor la operatii incomplete tratate conform coloanei 3 din tabelul 2, cu conditia sa o aplice la toate expunerile de acest fel. Alternativ, institutiile care folosesc abordarea prevazuta la articolele 84-89 din Directiva 2006/48/CE pot aplica ponderile de risc, astfel cum se prevede la articolele 78-83 din directiva respectiva, cu conditia sa le aplice la toate expunerile de acest fel sau pot aplica o pondere a riscului de 100 % la toate expunerile de acest fel.
In cazul in care valoarea unei expuneri pozitive rezultand din operatii incomplete nu este semnificativa, institutiile pot aplica o pondere de risc de 100 % la aceste expuneri.
4. In cazurile unei defectiuni de amploare a sistemului de decontare sau de compensare, autoritatile competente pot renunta la cerintele de capital calculate astfel cum se prevede la punctele 1 si 2 pana cand situatia se remediaza. In acest caz, nedecontarea de catre contrapartida a unei tranzactii nu se considera culpa in sensul riscului de credit.
RISCUL DE CREDIT AL CONTRAPARTIDEI (CCR)
5. O institutie este obligata sa detina capital pentru CCR decurgand din expuneri cauzate de:
(a) instrumente derivate extrabursiere si instrumente derivate de credit;
(b) acorduri repo, acorduri reverse repo, tranzactii de creditare sau imprumut de valori mobiliare sau marfuri pe baza valorilor mobiliare sau a marfurilor incluse in portofoliul privind tranzactiile cu titluri financiare;
(c) tranzactii de creditare marja impusa pe baza de valori mobiliare sau marfuri si
(d) tranzactii cu decontare lunga.
6. Sub rezerva dispozitiilor de la punctele 7-10, valorile expunerilor si valorile expunerilor cu risc ponderat pentru astfel de expuneri se calculeaza in conformitate cu dispozitiile de la titlul V capitolul 2 sectiunea 3 din Directiva 2006/48/CE cu trimiteri la "institutiile de credit" din aceasta sectiune interpretate ca trimiteri la "institutii", trimiteri la "institutii de credit-mama" interpretate ca trimiteri la "institutii-mama" si cu termenii concomitenti interpretati in consecinta.
7. In sensul punctului 6:
Anexa IV la Directiva 2006/48/CE se considera ca fiind modificata pentru a include punctul 8 de la sectiunea C din anexa I la Directiva 2004/39/CE;
Anexa III la Directiva 2006/48/CE se considera ca fiind modificata pentru a include, dupa notele de subsol din tabelul 1, urmatorul text:
"Pentru a cuantifica expunerea potentiala viitoare de credit in cazul instrumentelor financiare derivate de swap pe rentabilitate totala si al instrumentelor de credit swap cu risc de culpa, valoarea nominala a instrumentului se inmulteste cu urmatoarele procente:
- atunci cand obligatia de referinta este una care, in cazul in care ar determina o expunere directa a institutiei, ar fi un element eligibil in sensul anexei I: 5 % si
- atunci cand obligatia de referinta este una care, in cazul in care ar determina o expunere directa a institutiei, nu ar fi un element eligibil in sensul anexei I: 10 %.
Cu toate acestea, in cazul unui instrument de credit swap cu risc de culpa, o institutie a carei expunere la risc decurgand din instrumentul swap reprezinta o pozitie lunga pentru instrumentul subiacent are permisiunea de a folosi un factor de 0 % pentru expunerea potentiala viitoare de credit, cu conditia ca instrumentul de credit swap cu risc de culpa sa nu intre sub incidenta unei clauze de reziliere in caz de insolvabilitate a entitatii, a carei expunere la risc rezultata din instrumentul swap reprezinta o pozitie scurta pentru instrumentul subiacent, chiar daca nu exista nici o culpa pentru instrumentul subiacent".
#PAGEBREAK#
Atunci cand instrumentul de credit derivat ofera protectie in legatura cu "instrumente de credit tip n-culpe" dintr-un numar de obligatii subiacente, procentajul dintre cele prescrise mai sus care va fi aplicat este determinat de obligatia cu calitatea creditului cea mai mica n determinata de capacitatea pe care o are sau nu de a fi un procent care, in cazul in care ar fi presupus de catre institutie, ar constitui un element eligibil in sensul anexei I.
8. In sensul punctului 6, la calcularea valorilor expunerii la risc ponderate, institutiile nu au voie sa foloseasca metoda simpla privind garantiile financiare prevazuta la anexa VIII partea 3 punctele 24-29 la Directiva 2006/48/CE pentru recunoasterea efectelor garantiei financiare.
9. In sensul punctului 6, in cazul tranzactiilor repo si al tranzactiilor de creditare sau imprumut de valori mobiliare sau marfuri inregistrate in portofoliul privind tranzactiile cu titluri financiare, toate instrumentele financiare si marfurile care sunt eligibile a fi incluse in portofoliul privind tranzactiile cu titluri financiare pot fi recunoscute drept garantii eligibile. Pentru expunerile cauzate de instrumente derivate extrabursiere inregistrate in portofoliul privind tranzactiile cu titluri financiare, marfurile care sunt eligibile pentru a fi incluse in portofoliul privind tranzactiile cu titluri financiare pot fi recunoscute, de asemenea, drept garantii eligibile. In sensul calcularii ajustarilor de volatilitate, atunci cand astfel de instrumente financiare sau marfuri, care nu sunt eligibile conform anexei VIII la Directiva 2006/48/CE sunt creditate, vandute sau furnizate sau imprumutate, cumparate sau primite prin intermediul unei garantii financiare sau in alt mod in temeiul unei astfel de tranzactii si institutia foloseste abordarea de supraveghere a ajustarilor de volatilitate in conformitate cu anexa VIII partea 3 la aceasta directiva, aceste instrumente si marfuri sunt tratate in acelasi mod ca si actiunile neincluse in indexul principal cotate la o bursa recunoscuta.
Atunci cand institutiile folosesc abordarea estimarilor proprii de ajustare a volatilitatii conform anexei VIII partea 3 la Directiva 2006/48/CE in legatura cu instrumentele financiare sau marfurile care nu sunt eligibile in temeiul anexei VIII la aceasta directiva, ajustarile de volatilitate trebuie calculate pentru fiecare element in parte. Atunci cand institutiile folosesc abordarea modelelor interne definita la anexa VIII partea 3 din Directiva 2006/48/CE, acestea pot aplica, de asemenea, aceasta abordare in portofoliul privind tranzactiile cu titluri financiare.
10. In sensul punctului 6, in legatura cu recunoasterea contractelor cadru de compensare ce guverneaza tranzactiile repo si/sau tranzactiile de creditare sau imprumut de valori mobiliare sau marfuri si/sau alte tranzactii adaptate la piata de capital, compensarea pozitiilor din portofoliul privind tranzactiile cu titluri financiare si din alt portofoliu va fi recunoscuta numai atunci cand tranzactiile compensate indeplinesc urmatoarele conditii:
(a) toate tranzactiile sunt evaluate zilnic la pretul pietei si
(b) toate elementele imprumutate, cumparate sau primite in baza tranzactiilor pot fi recunoscute drept garantie financiara eligibila in temeiul titlului V capitolul 2 sectiunea 3 subsectiunea 3 din Directiva 2006/48/CE fara aplicarea punctului 9 din prezenta anexa.
11. Atunci cand un instrument de credit derivat inclus in portofoliul privind tranzactiile cu titluri financiare face parte dintr-un hedge intern si protectia creditului este recunoscuta in temeiul Directivei 2006/48CE, se considera ca nu exista risc al contrapartidei decurgand din pozitia pentru instrumentul de credit derivat.
12. Cerinta de capital este de 8 % din valorile totale ale expunerii ponderate la risc.
--------------------------------------------------
20060614
ANEXA III
CALCULAREA CERINTELOR DE CAPITAL PENTRU RISCUL CURSULUI DE SCHIMB
1. In cazul in care suma dintre pozitia neta globala de schimb valutar a unei institutii si pozitia neta in aur, calculata in conformitate cu procedura prevazuta la punctul 2, depaseste 2 % din fondurile proprii totale ale institutiei, se inmulteste suma pozitiei de schimb valutar nete si pozitia neta in aur cu 8 %, pentru a calcula cerinta de fonduri proprii pentru riscul cursului de schimb.
2. Se foloseste un calcul in doua etape pentru cerintele de capital pentru riscul cursului de schimb.
2.1. In primul rand, se calculeaza pozitia deschisa neta a institutiei in fiecare moneda (inclusiv moneda de referinta din rapoarte) si in aur.
Aceasta pozitie deschisa neta consta in suma urmatoarelor elemente (pozitive sau negative):
(a) pozitia spot neta (respectiv toate elementele de activ minus toate elementele de pasiv, inclusiv dobanda adaugata, in moneda respectiva sau, pentru aur, pozitia spot neta in aur);
(b) pozitia neta la termen (respectiv toate sumele de incasat minus toate sumele de plata in temeiul tranzactiilor de curs valutar si in aur la termen, inclusiv contracte futures valutare si in aur si principalul la instrumentele swap valutare neincluse in pozitia spot);
(c) garantii irevocabile (si instrumente similare) a caror executare este certa si care probabil nu pot fi recuperate;
(d) venituri/cheltuieli nete viitoare care inca nu au ajuns la scadenta, dar deja complet acoperite (la discretia institutiei care informeaza si cu acordul in prealabil al autoritatilor competente, aici putand fi incluse veniturile/cheltuielile nete viitoare neinregistrate inca in evidenta contabila, dar deja complet acoperite de tranzactii de schimb valutar la termen). O astfel de permisiune trebuie exercitata in mod coerent;
(e) echivalentul delta (sau calculat pe baza delta) net al portofoliului total de optiuni in moneda straina si aur si
(f) valoarea de piata a altor optiuni (care nu sunt valutare sau in aur).
Orice pozitii pe care o institutie le-a asumat deliberat pentru acoperire impotriva efectelor nefavorabile ale ratei de schimb valutar asupra raportului fondurilor sale proprii pot fi excluse din calculul pozitiilor valutare deschise nete. Aceste pozitii trebuie sa nu faca obiect al tranzactiilor sau sa fie de tip structural, iar excluderea acestora si orice variatie a conditiilor acestei excluderi necesita acordul autoritatilor competente. Acelasi tratament supus acelorasi conditii se poate aplica pozitiilor pe care o institutie le are, in legatura cu elemente care sunt deja deduse la calcularea fondurilor proprii.
In sensul calculului mentionat la primul paragraf, in ceea ce priveste OPC, se tine seama de pozitiile valutare efective ale OPC. Institutiile pot recurge la rapoartele unor parti terte privind pozitiile valutare pentru OPC, atunci cand se asigura in mod adecvat corectitudinea acestor rapoarte. In cazul in care o institutie nu cunoaste pozitiile valutare pentru un OPC, se presupune ca OPC investeste in masura maxima permisa conform mandatului sau in moneda straina si institutiile, pentru pozitiile de portofoliu privind tranzactiile cu titluri financiare, tin seama de expunerea maxima indirecta pe care o pot atinge asumand pozitii de indatorare a capitalului prin intermediul OPC atunci cand calculeaza cerinta de capital aplicabila pentru riscul cursului de schimb. Acest calcul se face marind proportional pozitia pentru OPC pana la expunerea maxima privind elementele de investitii subiacente rezultate din mandatul de investitie. Pozitia asumata a OPC pentru schimbul valutar este tratata ca moneda separata, in functie de tratamentul investitiilor in aur, sub rezerva modificarii ca, in cazul in care directia de investitie a OPC este disponibila, pozitia lunga totala poate fi adaugata la pozitia lunga totala deschisa de schimb valutar si pozitia scurta totala poate fi adaugata pozitiei scurte totale deschise de schimb valutar. Nu se permite nici o compensare intre aceste pozitii inainte de efectuarea calculului.
#PAGEBREAK#
Autoritatile competente pot permite institutiilor sa foloseasca valoarea neta actuala atunci cand calculeaza pozitia deschisa neta in fiecare moneda si in aur.
2.2. In al doilea rand, pozitiile nete lungi si scurte in fiecare moneda, alta decat moneda de referinta din rapoarte, si pozitia neta lunga si scurta in aur se convertesc la rate spot in moneda de referinta din rapoarte. Apoi aceste pozitii sunt adunate separat pentru a forma totalul pozitiilor scurte nete si respectiv totalul pozitiilor lungi nete. Totalul cel mai mare dintre acestea doua constituie pozitia neta generala de schimb valutar a institutiei.
3. Prin derogare de la punctele 1 si 2 si in asteptarea unei coordonari suplimentare, autoritatile competente pot prescrie sau permite institutiilor sa foloseasca urmatoarele proceduri in sensul prezentei anexe.
3.1. Autoritatile competente pot permite institutiilor sa indeplineasca cerinte de capital pentru pozitii in monede strans corelate mai mici decat cele care ar rezulta din aplicarea punctelor 1 si 2. Autoritatile competente pot considera doua monede straine a fi strans corelate numai in cazul in care o pierdere — calculata pe baza datelor de curs valutar zilnice pe durata ultimilor trei sau cinci ani — produsa la pozitii egale si opuse pentru respectivele monede pe durata urmatoarelor 10 zile lucratoare, care este de cel mult 4 % din valoarea pozitiei compensate in cauza (evaluata in moneda de referinta din rapoarte) are o probabilitate de cel putin 99 %, atunci cand se foloseste o perioada de observatie de trei ani, sau de 95 %, atunci cand se foloseste o perioada de observatie de cinci ani. Cerinta de fonduri proprii pentru pozitia compensata in doua monede strans corelate este 4 % inmultit cu valoarea pozitiei compensate. Cerinta de capital pentru pozitii necompensate in monede strans corelate si toate pozitiile pentru alte monede este de 8 % inmultit cu suma cea mai mare dintre suma pozitiilor scurte nete sau suma pozitiilor lungi nete pentru acele monede, dupa eliminarea pozitiilor compensate pentru monede strans corelate.
3.2. Autoritatile competente pot permite institutiilor sa elimine din oricare dintre metodele descrise la punctele 1, 2 si 3.1 pe care le aplica pozitiile pentru oricare moneda care se supune unui acord interguvernamental obligatoriu de limitare a variatiilor legate de alte monede facand obiectul aceluiasi acord. Institutiile isi calculeaza pozitiile compensate pentru astfel de monede si le supun unei cerinte de capital de cel putin jumatate din variatia maxima permisa prevazuta in acordul interguvernamental referitor la monedele in cauza. Pozitiile necompensate pentru acele monede sunt tratate in acelasi mod ca si alte monede.
Prin derogare de la primul paragraf, autoritatile competente pot permite ca cerinta de capital pentru pozitiile compensate pentru monede ale statelor membre participand in a doua etapa a uniunii economice si monetare sa fie 1,6 % inmultit cu valoarea acestor pozitii compensate.
4. Pozitiile nete pentru monede compuse pot fi descompuse in monedele constitutive, in functie de cotele in vigoare.
--------------------------------------------------
20060614
ANEXA IV
CALCULAREA CERINTELOR DE CAPITAL PENTRU RISCUL PRIVIND MARFURILE
1. Fiecare pozitie pentru marfuri sau instrumente derivate privind marfurile se exprima in unitati de masura standard. Pretul spot pentru fiecare marfa este exprimat in moneda de referinta din rapoarte.
2. Pozitiile pentru aur sau instrumente derivate privind aurul se considera a fi supuse riscului de schimb valutar si sunt tratate conform anexei III sau anexei V, dupa caz, in scopul calcularii riscului de piata.
3. In sensul prezentei anexe, pozitiile care constituie numai finantare de stocuri pot fi excluse numai de la calculul riscului privind marfurile.
4. Riscurile privind rata dobanzii si cel de schimb valutar care nu sunt acoperite prin alte dispozitii ale prezentei anexe se includ in calculul riscului general pentru titluri de creanta tranzactionate si in calculul riscului cursului de schimb.
5. Atunci cand pozitia scurta devine scadenta anterior pozitie lungi, institutiile isi iau, de asemenea, masuri de protectie impotriva riscului crizei de lichiditati care poate exista pe unele piete.
6. In sensul punctului 19, excedentul pozitiilor lungi (scurte) ale unei institutii fata de pozitiile scurte (lungi) ale acesteia pentru aceeasi marfa si pentru contracte futures de marfuri, optiuni si warrant-uri identice constituie pozitia neta a institutiei pentru fiecare marfa.
Autoritatile competente permit ca pozitiile pentru instrumente derivate sa fie tratate, astfel cum se prevede la punctele 8, 9 si 10, ca pozitii pentru marfuri subiacente.
7. Autoritatile competente pot considera urmatoarele pozitii drept pozitii pentru aceeasi marfa:
(a) pozitii pentru diferite subcategorii de marfuri, in cazurile in care livrarile acestor subcategorii sunt intersanjabile si
(b) pozitii pentru marfuri similare, in cazul in care acestea reprezinta substitute apropiate si poate fi clar stabilita o corelatie minima de 0,9 intre evolutiile preturilor pe o perioada de cel putin un an.
Instrumente speciale
8. Contractele futures de marfuri si angajamentele la termen de cumparare sau vanzare a anumitor marfuri sunt integrate in sistemul de masurare ca sume notionale in ceea ce priveste unitatea de masura standard si primesc o scadenta cu referire la data expirarii.
Autoritatile competente pot permite ca cerinta de capital pentru un contract futures valutar sa fie egala cu marja ceruta de bursa, in cazul in care sunt convinse pe deplin ca aceasta marja ofera o determinare precisa a riscului asociat contractului futures si ca este cel putin egala cu cerinta de capital pentru un contract futures care ar rezulta dintr-un calcul efectuat cu ajutorul metodei expuse in continuare in prezenta anexa sau cu aplicarea metodei modelelor interne descrise la anexa V.
De asemenea, autoritatile competente pot permite ca cerinta de capital pentru un contract de instrumente financiare derivate extrabursiere pentru marfuri de tipul mentionat la prezentul punct compensate de o casa de compensare recunoscuta de acestea, sa fie egala cu marja ceruta de casa de compensare, in cazul in care autoritatile competente au convingerea ca aceasta marja ofera o determinare exacta a riscului asociat contractului de instrumente financiare derivate si ca este cel putin egala cu cerinta de capital pentru contractul in cauza care ar rezulta dintr-un calcul efectuat cu ajutorul metodei expuse in continuare in prezenta anexa sau cu aplicarea metodei modelelor interne descrise la anexa V.
9. Swap-urile pe marfuri in care o latura a tranzactiei o constituie un pret fix si cealalta pretul de piata se integreaza in metoda scalei scadentelor, dupa cum se prevede la punctele 13-18, ca o serie de pozitii egale cu suma notionala a contractului, fiecarei plati din instrumentul swap corespunzandu-i cate o pozitie, care este introdusa corespunzator in scara de scadente expusa in tabelul 1 de la punctul 13. Pozitiile vor fi pozitii lungi, in cazul in care institutia plateste un pret fix si primeste un pret flotant, si pozitii scurte, in cazul in care institutia primeste un pret fix si plateste un pret flotant.
Swap-urile pe marfuri in care laturile tranzactiei se refera la diferite marfuri trebuie indicate pe scara de raportare respectiva in cadrul metodei scarii de scadente.
#PAGEBREAK#
10. Optiunile pentru marfuri sau pentru instrumente financiare derivate pentru marfuri sunt tratate ca si cum ar fi pozitii egale ca valoare cu suma instrumentului subiacent la care se refera optiunea, inmultita cu delta in sensul prezentei anexe. Aceste pozitii pot fi calculate net fata de oricare pozitii compensatoare pentru marfuri sau instrumente derivate subiacente identice. Modificarea delta folosita este cea a bursei in cauza, cea calculata de autoritatile competente sau, atunci cand nu este disponibila nici una dintre acestea, sau pentru optiunile de instrumente derivate extrabursiere, cea calculata chiar de catre institutie, cu conditia ca autoritatile competente sa fie pe deplin convinse ca modelul folosit de catre institutie este rezonabil.
Cu toate acestea, autoritatile competente pot, de asemenea, sa dispuna ca institutiile ca isi calculeze modificarile delta folosind metodologia specificata de catre autoritatile competente.
In afara de riscul delta, trebuie luate masuri si impotriva altor riscuri asociate optiunilor pentru marfuri.
Autoritatile competente pot permite ca cerinta pentru o optiune tranzactionata subscrisa pentru marfuri sa fie egala cu marja ceruta de bursa, in cazul in care au convingerea ca aceasta marja ofera o determinare exacta a riscului asociat optiunii si ca este cel putin egala cu cerinta de capital pentru o optiune care ar rezulta dintr-un calcul efectuat folosind metoda prevazuta in continuare in prezenta anexa sau cu aplicarea metodei modelelor interne descrisa la anexa V.
Autoritatile competente pot permite, de asemenea, ca cerinta de capital pentru o optiune de pe piata extrabursiera pentru marfuri compensata de o casa de compensare recunoscuta de acestea sa fie egala cu marja ceruta de casa de compensare, in cazul in care au convingerea ca aceasta ofera o determinare exacta a riscului asociat optiunii si ca este cel putin egala cu cerinta de capital pentru o optiune de pe piata extrabursiera care ar rezulta dintr-un calcul efectuat cu ajutorul metodei prevazute in continuare in prezenta anexa sau cu aplicarea metodei modelelor interne descrise la anexa V.
In afara de aceasta, autoritatile competente pot permite ca cerinta pentru o optiune pentru marfuri cumparata la bursa sau de pe piata extrabursiera sa fie aceeasi ca si pentru instrumentul subiacent pentru marfuri, sub rezerva constrangerii ca cerinta rezultata sa nu depaseasca valoarea de piata a optiunii. Cerinta pentru o optiune subscrisa pe piata extrabursiera se stabileste in legatura cu marfa subiacenta.
11. Warrant-urile referitoare la marfuri sunt tratate in acelasi mod ca si optiunea pentru marfuri descrisa la punctul 10.
12. Cedentul de marfuri sau drepturi garantate legate de dreptul de proprietate asupra marfurilor dintr-un acord repo si imprumutatorul de marfuri dintr-un contract de creditare includ aceste marfuri in calculul cerintelor de capital aplicabile in temeiul prezentei anexe.
(a) Metoda scalei scadentelor
13. Institutia foloseste o scara de scadente separata in concordanta cu tabelul 1 pentru fiecare marfa. Toate pozitiile pentru acea marfa si toate pozitiile care sunt considerate pozitii pentru aceeasi marfa in conformitate cu punctul 7 sunt atribuite intervalului de scadenta corespunzator. Stocurile fizice sunt atribuite primului interval de scadenta.
Tabelul 1
Interval de scadenta | Ecart al ratei dobanzii |
(1) | (2) |
0 ≤ 1 luna | 1,50 |
> 1 ≤ 3 luni | 1,50 |
> 3 ≤ 6 luni | 1,50 |
> 6 ≤ 12 luni | 1,50 |
> 1 ≤ 2 ani | 1,50 |
> 2 ≤ 3 ani | 1,50 |
> 3 ani | 1,50 |
14. Autoritatile competente pot permite ca pozitiile care sunt, sau sunt considerate a fi, in conformitate cu punctul 7, pozitii pentru aceeasi marfa sa fie compensate si atribuite intervalelor de scadenta corespunzatoare pe baza neta pentru urmatoarele:
(a) pozitii pentru contracte scadente la aceeasi data si
(b) pozitii pentru contracte scadente la interval de 10 zile intre ele, in cazul in care contractele sunt tranzactionate pe piete care au date zilnice de livrare.
15. Ulterior institutia calculeaza suma pozitiilor lungi si suma pozitiilor scurte din fiecare interval de scadenta. Suma pozitiilor lungi (scurte) care sunt compensate de cele scurte (lungi) intr-un anumit interval de scadenta constituie pozitiile compensate din acel interval, in vreme ce pozitia reziduala lunga sau scurta constituie pozitia necompensata din acelasi interval.
16. Partea dintr-o pozitie lunga (scurta) necompensata pentru un anumit interval de scadenta, care este compensata de pozitia scurta (lunga) necompensata din intervalul urmator constituie pozitia compensata dintre cele doua intervale de scadenta. Acea parte de pozitie lunga necompensata sau scurta necompensata care nu poate fi astfel compensata constituie pozitia necompensata.
17. Cerinta de capital a unei institutii pentru fiecare marfa se calculeaza pe baza scarii de scadenta pertinente, ca suma a urmatoarelor valori:
(a) suma pozitiilor lungi si scurte compensate inmultita cu ecartul ratei dobanzii corespunzator indicat in coloana a doua din tabelul 1 de la punctul 13 pentru fiecare interval de scadenta si dupa pretul spot pentru marfa respectiva:
(b) pozitia compensata dintre doua intervale de scadenta, pentru fiecare interval de scadenta in care este reportata o pozitie necompensata, inmultita cu 0,6 % (rata de levier) si cu pretul spot pentru marfa respectiva si
(c) pozitiile reziduale necompensate, inmultite cu 15 % (rata simpla a dobanzii) si cu pretul spot pentru marfa respectiva.
18. Cerinta de capital generala a institutiei pentru riscul de marfuri se calculeaza ca suma a cerintelor de capital calculate pentru fiecare marfa, conform punctului 17.
(b) Abordare simplificata
19. Cerinta de capital a institutiei pentru fiecare marfa se calculeaza ca suma a:
(a) 15 % din pozitia neta lunga sau scurta, inmultita cu pretul spot pentru marfa respectiva; si
#PAGEBREAK#
(b) 3 % din pozitia bruta, lunga si scurta, inmultita cu pretul spot pentru marfa respectiva.
20. Cerinta totala de capital a institutiei pentru riscul privind marfurile se calculeaza ca suma a cerintelor de capital calculata pentru fiecare marfa conform punctului 19.
(c) Metoda scalei extinse a scadentelor
21. Autoritatile competente pot autoriza institutiile sa foloseasca diferenta de rata minima, ratele de levier si ratele simple prezentate in urmatorul tabel (tabelul 2) in locul celor indicate la punctele 13, 14, 17 si 18, cu conditia ca institutiile, in opinia autoritatilor competente:
(a) sa desfasoare activitati semnificative cu marfuri;
(b) sa dispuna de un portofoliu de marfuri diversificat; si
(c) nu sunt inca in situatia de a folosi modelele interne pentru a calcula cerinta de capital pentru riscul privind marfurile in conformitate cu anexa V.
Tabelul 2
| Metale pretioase (cu exceptia aurului) | Metale de baza | Produse agricole (nedurabile) | Altele, inclusiv produse de energie
Ecartul ratei dobanzii (%) | 1,0 | 1,2 | 1,5 | 1,5 |
Rata de levier (%) | 0,3 | 0,5 | 0,6 | 0,6 |
Rata simpla a dobanzii (%) | 8 | 10 | 12 | 15 |
--------------------------------------------------
20060614
ANEXA V
FOLOSIREA MODELELOR INTERNE PENTRU A CALCULA CERINTELE DE CAPITAL
1. Autoritatile competente, sub rezerva conditiilor prevazute in prezenta anexa, pot permite institutiilor sa calculeze cerintele de capital aplicabile pentru riscul de pozitie, riscul cursului de schimb si/sau riscul de marfuri folosind modelele interne proprii de gestionare a riscurilor in locul sau in combinatie cu metodele descrise la anexele I, III si IV. In fiecare caz se cere recunoasterea explicita de catre autoritatile competente a folosirii modelelor in sensul supravegherii capitalului.
2. Recunoasterea este acordata numai in cazul in care autoritatea competenta este convinsa ca sistemul institutiei de gestionare a riscurilor este conceptual solid si aplicat in mod riguros si ca, in special, sunt indeplinite urmatoarele standarde calitative:
(a) modelul intern de masurare a riscurilor este strans integrat in procesul zilnic al institutiei de gestionare a riscurilor si serveste ca baza pentru aducerea la cunostinta a expunerilor la risc conducerii generale a institutiei;
(b) institutia dispune de o unitate de control al riscurilor care este independenta de unitatile de tranzactii si care este subordonata direct conducerii generale. Unitatea trebuie sa raspunda de proiectarea si punerea in aplicare a sistemului institutiei de gestionare a riscurilor. Aceasta intocmeste si analizeaza rapoarte zilnice privind rezultatul modelului de gestionare a riscurilor si masurile adecvate care trebuie luate in ceea ce priveste limitarea tranzactiilor. De asemenea, unitatea conduce si validarea initiala si permanenta a modelului intern;
(c) consiliul de administratie al institutiei si directia generala sunt implicate in mod activ in procesul de control al riscurilor si rapoartele zilnice intocmite de unitatea de control al riscurilor sunt revizuite la un nivel al conducerii cu suficienta autoritate pentru a pune in aplicare atat reducerile pozitiilor asumate de comercianti individual, cat si expunerea la risc generala a institutiei;
(d) institutia are un numar suficient de personal calificat pentru a folosi modele complicate in domeniile de tranzactii, control al riscurilor, audit si back-office;
(e) institutia a stabilit proceduri pentru a monitoriza si a asigura conformitatea cu documentele de politici interne si controale privind functionarea generala a sistemului de masurare a riscurilor;
(f) modelul institutiei a demonstrat precizie rezonabila in masurarea riscurilor;
(g) institutia aplica in mod frecvent un program riguros de simulari de criza iar rezultatele acestor simulari sunt revizuite de directia generala si reflectate in politicile si limitele stabilite. Acest proces se adreseaza in mod special lipsei de lichiditati de pe piata in conditii de criza a pietei, de risc de concentrare, de piete unidirectionale, riscuri de evenimente si riscuri jump to default, neliniaritatea produselor, pozitii "in afara banilor", pozitii supuse diferentelor de preturi si alte riscuri care nu pot fi incorporate corespunzator in modelele interne. Șocurile aplicate reflecta tipul portofoliilor si cat timp ar putea dura pentru acoperirea sau gestionarea riscurilor in conditii severe de piata si
(h) in cadrul procesului de audit intern, institutia trebuie sa efectueze o revizuire independenta a sistemului sau de masurare a riscurilor.
Revizuirea mentionata la litera (h) de la primul paragraf include atat activitatile unitatilor de tranzactii, cat si pe cele ale unitatii independente de control al riscurilor. Cel putin o data pe an, institutia trebuie sa efectueze o revizuire a procesului general de gestionare a riscurilor.
Revizuirea ia in considerare urmatoarele:
(a) caracterul adecvat al documentelor sistemului de gestionare a riscurilor si ale procesului si organizarii unitatii de control al riscurilor;
(b) integrarea masurilor impotriva riscurilor de piata in gestionarea zilnica a riscurilor si rigurozitatea sistemului informatic de gestionare;
(c) procedura folosita de institutie pentru a aproba modelele de determinare a preturilor si sistemele de evaluare care sunt folosite de catre personalul de la ghisee si personalul back-office;
(d) obiectul riscurilor de piata incorporate in modelul de masurare a riscurilor si validarea oricarei schimbari semnificative din procesul de masurare a riscurilor;
(e) precizia si caracterul complet al datelor privind pozitiile, precizia si oportunitatea prezumtiilor de volatilitate si de corelatie si precizia calculelor de evaluare si de sensibilitate a riscurilor;
(f) procedura de verificare folosita de institutie pentru a evalua coerenta, punctualitatea si fiabilitatea surselor de date folosite pentru derularea modelelor interne, inclusiv independenta acestor surse de date si
(g) procedura de verificare folosita de institutie pentru evaluarea programului de control a posteriori destinat a evalua precizia modelelor.
3. Institutiile pun in aplicare proceduri care asigura validarea adecvata a modelelor lor interne de catre parti calificate corespunzator independente de procesul de elaborare a acestor modele, pentru a se asigura ca acestea sunt solide din punct de vedere conceptual si incorporeaza adecvat toate riscurile semnificative. Validarea trebuie efectuata atunci cand modelul intern este dezvoltat pentru prima data si atunci cand modelului intern i se aduc schimbari semnificative. De asemenea, validarea trebuie efectuata in mod periodic si, in special, atunci cand s-au produs orice schimbari semnificative pe piata sau in structura portofoliului, ceea ce ar putea face ca modelul intern sa nu mai fie adecvat. Pe masura ce tehnicile si bunele practici evolueaza, institutiile trebuie sa valorifice aceste progrese. Validarea modelelor interne nu se limiteaza la programul de control a posteriori dar, cel putin, include si urmatoarele:
#PAGEBREAK#
(a) teste pentru a demonstra ca orice presupuneri facute in cadrul modelului intern sunt corespunzatoare si nu subestimeaza sau supraestimeaza riscul;
(b) in afara de programele reglementate de control a posteriori, institutiile deruleaza si propriile teste de validare a modelelor interne in legatura cu riscurile si structurile portofoliilor lor si
(c) folosirea de portofolii ipotetice pentru a asigura capacitatea modelului intern de a tine seama de caracteristici structurale speciale care pot aparea, de exemplu, riscuri de baza si riscul de concentrare semnificative.
4. Institutia monitorizeaza precizia si performanta modelului sau prin derularea unui program de control a posteriori. Programul de control a posteriori trebuie sa ofere pentru fiecare zi lucratoare o comparatie dintre masura valorii la risc dintr-o zi, calculata de modelul institutiei pentru pozitiile de portofoliu de la sfarsitul zilei si variatia dintr-o zi a valorii portofoliului pana la sfarsitul urmatoarei zile lucratoare.
Autoritatile competente examineaza capacitatea institutiei de a derula programul de control, a posteriori la variatii atat reale, cat si ipotetice ale valorii de portofoliu. Controlul a posteriori la variatii ipotetice in valoarea portofoliului se bazeaza pe o comparatie dintre valoarea portofoliului de la sfarsitul zilei si, presupunand ca pozitiile sunt neschimbate, valoarea lui de la sfarsitul zilei urmatoare. Autoritatile competente cer institutiilor sa ia masurile corespunzatoare pentru a-si imbunatati programul de control a posteriori, in cazul in care este considerat eficient. Autoritatile competente pot cere institutiilor sa efectueze controlul a posteriori pentru rezultate fie ipotetice (folosind variatii in valoarea de portofoliu care s-ar produce atunci cand pozitiile de la sfarsitul zilei ar ramane neschimbate) fie rezultate reale ale tranzactiilor (excluzand taxele, comisioanele si venitul din dobanzi net) sau ambele.
5. In sensul calcularii cerintelor de capital pentru risc specific asociat pozitiilor pentru instrumente de credit si actiuni tranzactionate, autoritatile competente pot recunoaste folosirea modelului intern al unei institutii in cazul in care, in afara de conformitatea cu conditiile enuntate in continuare in prezenta anexa, modelul intern indeplineste urmatoarele conditii:
(a) explica variatia istorica de pret din portofoliu;
(b) incorporeaza concentratia in ceea ce priveste dimensiunea si schimbarile de structura a portofoliului;
(c) este robust la un mediu ostil;
(d) este validat prin intermediul controlului a posteriori cu scopul de a evalua daca un anumit risc este incorporat suficient de precis. In cazul in care autoritatile competente permit ca acest control a posteriori sa fie efectuat pe baza subportofoliilor pertinente, acestea trebuie alese in mod coerent;
(e) incorporeaza riscul de baza legat de nume, respectiv institutiile demonstreaza ca modelul intern este sensibil la diferentele semnificative idiosincratice dintre pozitii similare, dar nu identice si
(f) incorporeaza riscul de eveniment.
De asemenea, institutia indeplineste urmatoarele conditii:
- atunci cand o institutie este expusa unui risc de eveniment care nu este reflectat in masura valorii la risc, deoarece se produce peste perioada de retinere de 10 zile si in intervalul de incredere de 99 % (probabilitate mica de producere a evenimentelor de mare gravitate), institutia se asigura ca impactul acestor evenimente este luat in calcul in evaluarea capitalului sau intern si
- modelul intern al institutiei evalueaza in mod prudent riscul decurgand din pozitii mai putin lichide si din pozitii cu transparenta limitata a preturilor in scenarii realiste de piata. Pe langa aceasta, modelul intern indeplineste datele minime standard. Datele aproximative sunt suficient de prudente si pot fi folosite numai atunci cand datele disponibile sunt insuficiente sau nu reflecta volatilitatea reala a unei pozitii sau portofoliu.
In plus, pe masura ce tehnicile si bunele practici evolueaza, institutiile valorifica aceste progrese.
In afara de aceasta, institutiile dispun de o abordare pentru a incorpora, la calcularea cerintelor de capital aplicabile, riscul de culpa din pozitiile pentru portofoliul privind tranzactiile cu titluri financiare, care se adauga riscului de culpa incorporat prin masura valorii la risc, astfel cum se specifica la cerintele anterioare de la prezentul punct. Pentru a evita o numaratoare dubla, atunci cand calculeaza cerinta pentru riscul de culpa adaugat, o institutie poate sa ia in considerare in ce masura riscul de culpa a fost integrat deja in masura valorii la risc, in special pentru pozitiile de risc care ar putea si ar fi inchise in 10 zile, in cazul unor conditii de piata nefavorabile sau al altor indicii de deteriorare a mediului de credit. Atunci cand o institutie incorporeaza riscul de culpa adaugat printr-o majorare a cerintei, este necesar sa dispuna de metodologie pentru validarea masurii.
Institutia demonstreaza ca abordarea sa corespunde standardelor de soliditate comparabile abordarii prevazute la articolele 84-89 din Directiva 2006/48/CE, cu presupunerea unui nivel de risc constant si ajustat dupa caz, pentru a reflecta impactul lichiditatii, al concentratiilor, de hedging si al optionalitatii.
Institutia care nu incorporeaza riscul de culpa adaugat printr-o abordare interna calculeaza majorarea cerintei prin intermediul unei abordari armonizate fie cu abordarea prevazuta la articolele 78-83 din Directiva 2006/48/CE, fie cu abordarea prevazuta la articolele 84-89 din aceasta directiva.
In ceea ce priveste expunerile la risc de numerar sau sintetice de securitizare care se supun unui tratament de deducere prevazut la articolul 66 alineatul (2) din Directiva 2006/48/CE sau unei ponderi de risc de 1,250 %, dupa cum se prevede la anexa IX partea 4 din aceeasi directiva, aceste pozitii se supun unei cerinte de capital care nu este mai mica decat cea prevazuta conform acestui tratament. Institutiile care sunt operatori pentru aceste expuneri pot aplica un tratament diferit, atunci cand pot demonstra autoritatilor competente, pe langa finalitatea tranzactiilor, ca exista o piata lichida bidirectionala pentru expunerile securitizate sau, in cazul securitizarilor sintetice care recurg exclusiv la instrumente derivate de credit, pentru expunerile securitizate propriu-zise sau toate componentele de risc ale acestora. In sensul prezentei sectiuni, se considera ca o piata bidirectionala exista atunci cand exista oferte independente cu buna credinta de cumparare si vanzare, astfel incat intr-o singura zi se poate determina un pret relationat rezonabil la ultimul pret de vanzare sau la cotatii curente competitive cu buna credinta de cumparare sau de vanzare si sunt decontate la un astfel de pret intr-un interval relativ scurt potrivit uzantei comerciale. Pentru ca o institutie sa aplice un tratament diferit, trebuie sa dispuna de date suficiente despre piata pentru a se asigura ca incorporeaza pe deplin riscul de concentrare al acestor expuneri in abordarea sa interna pentru masurarea riscului de culpa adaugat in conformitate cu standardele expuse mai sus.
#PAGEBREAK#
6. Institutiile care folosesc modele interne care nu sunt recunoscute in conformitate cu punctul 4 se supun unei cerinte de capital separate pentru risc specific calculat conform anexei I.
7. In sensul punctului 9 litera (b), la rezultatele calculului propriu al institutiei se aplica un factor de inmultire de cel putin 3.
8. Factorul de inmultire se mareste cu un factor complementar cuprins intre 0 si 1 in conformitate cu tabelul 1, in functie de numarul de depasiri evidentiat pentru ultimele 250 de zile lucratoare de controlul a posteriori efectuat de institutie. Autoritatile competente cer institutiilor sa calculeze depasirile in mod coerent pe baza controlului a posteriori privind fie variatiile reale, fie cele ipotetice din valoarea de portofoliu. O depasire este o variatie de o zi din valoarea portofoliului care depaseste masura valorii la risc aferenta dintr-o zi generata de modelul institutiei. In scopul determinarii factorului complementar, numarul de depasiri se evalueaza cel putin trimestrial.
Tabelul 1
Numar de depasiri | Factor complementar |
Mai mic de cinci | 0,00 |
5 | 0,40 |
6 | 0,50 |
7 | 0,65 |
8 | 0,75 |
9 | 0,85 |
10 sau mai multe | 1,00 |
Autoritatile competente, in anumite cazuri si intr-o situatie exceptionala, pot renunta la cerinta de majorare a factorului de inmultire cu "factorul complementar" in conformitate cu tabelul 1, in cazul in care institutia a convins autoritatile competente ca o astfel de majorare este nejustificata si ca modelul este in esenta solid.
In cazul in care exista depasiri numeroase indicand ca modelul nu este suficient de precis, autoritatile competente revoca recunoasterea modelului sau impun masuri adecvate pentru a se asigura ca modelul este imbunatatit rapid.
Pentru a permite autoritatilor competente sa monitorizeze caracterul adecvat al factorului complementar in mod permanent, institutiile notifica cu promptitudine in cel mult cinci zile lucratoare autoritatile competente in legatura faptul ca depasirile care rezulta formeaza programul lor de control a posteriori si ca, in conformitate cu dispozitiile de mai sus, implica o majorare a factorului complementar.
9. Fiecare institutie trebuie sa indeplineasca o cerinta de capital exprimata ca valoarea superioara dintre:
(a) masura valorii la risc din ziua anterioara conform parametrilor specificati in prezenta anexa plus, dupa caz, cerinta pentru risc de culpa suplimentar prevazuta la punctul 5 sau
(b) o medie a masurilor zilnice ale valorii la risc pentru fiecare dintre ultimele 60 de zile lucratoare, inmultita cu factorul mentionat la punctul 7, ajustata cu factorul mentionat la punctul 8 plus, dupa caz, cerinta pentru risc de culpa adaugat prevazuta la punctul 5.
10. Calcularea masurii valorii la risc se supune urmatoarelor standarde minime:
(a) calculul cel putin zilnic al masurii valorii la risc;
(b) un interval de incredere de 99 percentile unilateral;
(c) o perioada de retinere egala cu 10 zile;
(d) o perioada de observatie istorica efectiva de cel putin un an, cu exceptia cazului in care o perioada de observatie mai scurta se justifica printr-o crestere semnificativa a volatilitatii preturilor si
(e) actualizari trimestriale ale datelor.
11. Autoritatile competente solicita ca modelul sa incorporeze cu precizie toate riscurile de pret semnificative ale pozitiilor pentru optiuni sau pozitiilor echivalente si oricare alte riscuri neincorporate de model sa fie acoperite corespunzator prin fonduri proprii.
12. Modelul de masurare a riscurilor incorporeaza un numar suficient de factori de risc, in functie de nivelul de activitate al institutiei pe pietele respective si in special urmatorii.
Riscul de rata a dobanzii
Sistemul de masurare a riscurilor incorporeaza o serie de factori de risc corespunzatori ratelor dobanzii pentru fiecare moneda in care institutia are pozitii bilantiere sau in afara bilantului sensibile la rata dobanzii. Institutia modeleaza curbele de randament folosind una dintre abordarile general acceptate. Pentru expuneri semnificative la riscul de rata a dobanzii pentru monedele si pentru piete cele mai importante, curba de randament se imparte in cel putin sase segmente de scadenta pentru a incorpora variatiile de volatilitate a ratelor pe parcursul curbei de randament. Sistemul de masurare a riscurilor trebuie, de asemenea, sa incorporeze riscul evolutiilor imperfect corelate dintre diferite curbe de randament.
Riscul cursului de schimb
Sistemul de masurare a riscurilor incorporeaza factorii de risc pentru aur si monede straine individuale in care sunt denominate pozitiile institutiei.
In ceea ce priveste OPC, se iau in calcul pozitiile reale de schimb valutar ale OPC. Institutiile pot recurge la rapoarte ale partilor terte privind pozitia de schimb valutar a OPC, atunci cand se asigura corespunzator precizia acestor rapoarte. In cazul in care o institutie nu cunoaste pozitiile de schimb valutar ale unei OPC, aceste pozitii ar trebui tratate separat, in conformitate cu anexa III punctul 2.1. paragraful al patrulea.
#PAGEBREAK#
Riscul privind actiunile
Sistemul de masurare a riscurilor foloseste un factor de risc separat cel putin pentru fiecare dintre pietele de capital pentru care institutia detine pozitii semnificative.
Riscul privind marfurile
Sistemul de masurare a riscurilor foloseste un factor de risc separat cel putin pentru fiecare marfa pentru care institutia detine o pozitie semnificativa. De asemenea, sistemul de masurare a riscurilor, incorporeaza riscul evolutiilor corelate imperfect dintre marfuri similare dar nu identice si expunerea la variatii ale preturilor la termen decurgand din decalaje ale scadentelor. De asemenea, sistemul ia in considerare caracteristicile pietei, in special datele de livrare si marja de manevra acordata comerciantilor pentru inchiderea pozitiilor.
13. Autoritatile competente pot permite institutiilor sa foloseasca corelatii empirice in interiorul categoriilor de risc si intre categoriile de risc, in cazul in care sunt convinse ca sistemul institutiei pentru masurarea corelatiilor este solid si aplicat in mod riguros.
--------------------------------------------------
20060614
ANEXA VI
CALCULAREA CERINTELOR DE CAPITAL PENTRU EXPUNERI MARI LA RISC
1. Excedentul mentionat la articolul 31 litera (b) se calculeaza selectand acele componente din expunerea totala la risc a portofoliului de tranzactii privind clientul sau grupul de clienti in cauza care atrag cele mai mari cerinte pentru risc specific de la anexa I si/sau cerintele de la anexa II, a caror suma este egala cu valoarea excedentului mentionat la articolul 31 litera (a).
2. Atunci cand excedentul nu a persistat mai mult de 10 zile, cerinta de capital suplimentar este de 200 % din cerintele mentionate la punctul 1 pentru aceste componente.
3. Dupa 10 zile de la producerea excedentului, componentele excedentului, selectate in conformitate cu punctul 1, sunt repartizate randului corespunzator de pe coloana 1 de la tabelul 1, in ordine ascendenta a cerintelor privind riscul specific de la anexa I si/sau cerintele de la anexa II. Cerinta de capital suplimentar este egala cu suma cerintelor de risc specific de la anexa I si/sau cerintele de la anexa II privind aceste componente, inmultita cu factorul corespunzator de pe coloana 2 din tabelul 1.
Tabelul 1
Excedent fata de limite (ca procentaj din fondurile proprii) | Factori |
Pana la 40 % | 200 % |
Intre 40 % si 60 % | 300 % |
Intre 60 % si 80 % | 400 % |
Intre 80 % si 100 % | 500 % |
Intre 100 % si 250 % | 600 % |
Peste 250 % | 900 % |
--------------------------------------------------
20060614
ANEXA VII
TRANZACȚII
PARTEA A
Finalitatea tranzactiilor
1. Pozitiile/portofoliile detinute cu intentia tranzactionarii indeplinesc urmatoarele cerinte:
(a) in ceea ce priveste pozitia/instrumentul sau portofoliile, trebuie sa existe o strategie de tranzactionare documentata clar si aprobata de directia generala, care include orizontul de participatii asteptat;
(b) trebuie sa existe politici si proceduri clar definite pentru gestionarea activa a pozitiilor, care trebuie sa includa:
(i) pozitiile sunt deschise intr-un birou de tranzactii;
(ii) limitele pozitiilor sunt stabilite si monitorizate pentru a confirma caracterul adecvat;
(iii) comerciantii au autonomia de a deschide/gestiona pozitia in limite stabilite de comun acord si conform strategiei aprobate;
(iv) pozitiile sunt raportate directiei generale ca parte integranta a procesului institutiei de gestionare a riscurilor si
(v) pozitiile sunt monitorizate activ cu trimitere la sursele de informatii de piata si se efectueaza o evaluare a caracterului comercial sau a capacitatii de acoperire a pozitiilor sau a componentelor lor de risc, inclusiv evaluarea, calitatea si disponibilitatea informatiilor de piata pentru procesul de evaluare, volumul pietei, dimensiunile pozitiilor tranzactionate pe piata si
(c) trebuie sa existe o politica si proceduri clar definite pentru monitorizarea pozitiei fata de strategia de tranzactii a institutiei, inclusiv monitorizarea cifrei de afaceri si a pozitiilor stagnante din portofoliul institutiei privind tranzactiile cu titluri financiare.
PARTEA B
Sisteme si controale
1. Institutiile stabilesc si mentin sisteme si controale suficiente pentru a oferi evaluari prudente si fiabile.
2. Sistemele si controalele includ cel putin urmatoarele elemente:
(a) politici si proceduri scrise pentru procesul de evaluare. Acestea includ definirea clara a responsabilitatilor diferitelor zone implicate in determinarea evaluarii, a surselor informatiilor de piata si revizuirea caracterului lor adecvat, frecventa evaluarii independente, orarul preturilor de inchidere, proceduri de ajustare a evaluarilor, proceduri de verificare la sfarsit de luna si ad-hoc si
#PAGEBREAK#
(b) linii de notificare pentru departamentul responsabil cu procesul de evaluare, care sunt clare si independente de back-office.
Liniile de notificare au ca destinatar final un membru principal din consiliul de administratie.
Metode de evaluare prudentiala
3. Evaluarea la pretul pietei este evaluarea realizata cel putin zilnic privind pozitiile la preturile de inchidere direct disponibile, care provin din surse independente. Exemplele includ cotatiile de bursa, cotatiile electronice sau cotatiile provenite de la mai multi brokeri independenti de renume.
4. Atunci cand se face evaluarea la pretul pietei, se foloseste cotatia de cumparare/vanzare mai prudenta, in cazul in care institutia nu este un formator de piata semnificativ pentru un anumit tip de instrument financiar sau marfa in cauza si nu este in masura sa isi inchida pozitia la pretul mediu al pietei.
5. Atunci cand evaluarea la pretul pietei nu este posibila, institutiile trebuie sa isi evalueze pozitiile/portofoliile cu ajutorul unui model, inainte de a aplica tratamentul privind capitalul pentru portofoliul privind tranzactiile cu titluri financiare. Evaluarea pe baza de model se defineste ca orice evaluare care trebuie stabilita prin referinta, extrapolata sau calculata altfel plecand de la informatiile pietei.
6. Pentru evaluarea pe baza de model trebuie indeplinite urmatoarele cerinte:
(a) directia generala cunoaste elementele portofoliului privind tranzactiile cu titluri financiare care se supun evaluarii pe baza de model si intelege importanta incertitudinii pe care aceasta o creeaza in raportarea riscurilor/rezultatelor activitatii;
(b) atunci cand este posibil, informatiile de piata trebuie generate in coerenta cu preturile pietei, iar pertinenta informatiilor de piata privind o anumita pozitie evaluata si parametrii modelului se evalueaza in mod permanent;
(c) atunci cand exista, se folosesc metodele de evaluare constand in practica de piata acceptata pentru anumite instrumente financiare sau marfuri;
(d) atunci cand modelul este dezvoltat chiar de catre institutie, acesta se bazeaza pe presupuneri adecvate, care au fost evaluate si examinate de parti calificate corespunzator independente de procesul de dezvoltare;
(e) se pun in aplicare proceduri formale de control al variatiilor si se pastreaza o copie protejata a modelului, care se foloseste periodic pentru verificarea evaluarilor;
(f) gestionarea riscurilor cunoaste punctele slabe ale modelelor folosite si cum sa le reflecte cel mai bine in rezultatele evaluarii si
(g) modelul face obiectul unei revizuiri periodice pentru a determina precizia rezultatelor sale (de exemplu, evaluarea daca presupunerile sunt pertinente in continuare, analiza profitului si a pierderilor in comparatie cu factorii de risc, compararea valorilor reale de inchidere cu rezultatele modelului).
In sensul literei (d), modelul se dezvolta sau se aproba independent de back-office si este testat independent, inclusiv validarea calculelor matematice, a presupunerilor si aplicarea programelor informatice.
7. Pe langa evaluarea zilnica la pretul pietei sau pe baza de model, se efectueaza verificarea independenta a preturilor. Acesta este procesul prin care preturile de piata sau informatiile modelului sunt verificate regulat in ceea ce priveste precizia si independenta acestora. In vreme ce evaluarea zilnica la pretul pietei poate fi realizata de agenti comerciali, verificarea preturilor de piata si a informatiilor modelului ar trebui realizata de o entitate independenta de biroul de tranzactii, cel putin lunar (sau mai frecvent, in functie de tipul pietei/activitatii). Atunci cand nu exista surse de preturi independente sau sursele de preturi sunt mai subiective, pot fi potrivite masurile prudentiale, precum ajustarile evaluarilor.
Ajustarile sau rezervele evaluarilor
8. Institutiile stabilesc si mentin proceduri pentru a analiza ajustarile/rezervele evaluarilor.
Standarde generale
9. Autoritatile competente cer sa fie avute in vedere formal urmatoarele ajustari/rezerve ale evaluarilor: marjele de credit constatate anticipat, costurile de inchidere, riscurile operationale, rezilierea anticipata, costurile de investitie si de finantare, costurile administrative viitoare si, dupa caz, riscul de model.
Standarde pentru pozitii mai putin lichide
10. Pozitiile mai putin lichide pot aparea atat din evenimente ale pietei, cat si din situatii specifice ale institutiilor, de exemplu, pozitii concentrate si/sau pozitii vechi.
11. Institutiile tin seama de mai multi factori atunci cand stabilesc daca este necesara o rezerva de evaluare pentru pozitii mai putin lichide. Acesti factori includ durata de timp necesara pentru a acoperi pozitia/riscurile din cadrul pozitiei, volatilitatea si media marjelor preturilor de cumparare/vanzare, disponibilitatea cotelor de piata (numarul si identitatea formatorilor de piata) si volatilitatea si media volumelor tranzactiilor, concentratiile de piata, clasamentul cronologic al pozitiilor, masura in care evaluarea recurge la evaluarile pe baza de model si impactul altor riscuri de model.
12. Atunci cand se folosesc evaluarile partilor terte sau evaluarea pe baza de model, institutiile analizeaza daca este cazul sa aplice ajustarile de evaluari. In afara de aceasta, institutiile analizeaza daca este necesar sa constituie rezerve pentru pozitii mai putin lichide si pe baza permanenta procedeaza la revizuirea caracterului adecvat al acestora.
13. Atunci ajustarile/rezervele evaluarilor dau nastere unor pierderi semnificative ale exercitiului financiar curent, acestea se deduc din fondurile proprii ale institutiei, conform dispozitiei de la articolul 57 punctul (k) din Directiva 2006/48/CE.
14. La calcularea "profiturilor nete din portofoliul privind tranzactiile cu titluri financiare" mentionate la articolul 13 alineatul (2) litera (b) se includ alte profituri/pierderi decurgand din ajustarile/rezervele de evaluare si se adauga la/se scad din fondurile proprii suplimentare eligibile pentru a acoperi cerintele de risc de piata conform acestor dispozitii.
15. Ajustarile/rezervele de evaluare care le depasesc pe cele stabilite in cadrul contabil la care se supune institutia sunt tratate in conformitate cu punctul 13, in cazul in care dau nastere unor pierderi semnificative, sau cu punctul 14, in alte situatii.
PARTEA C
Acoperirile interne
1. O acoperire interna este o pozitie care compenseaza in mod semnificativ sau complet elementul de risc component al unei pozitii sau set de pozitii din alt portofoliu. Pozitiile care decurg din acoperiri interne sunt eligibile pentru tratamentul de capital al portofoliului privind tranzactiile cu titluri financiare, cu conditia sa fie detinute cu intentia tranzactionarii si sa fie indeplinite criteriile generale privind finalitatea tranzactiilor si evaluarea prudenta specificate la partea A si partea B. In mod special:
(a) acoperirile interne nu sunt destinate in principal pentru evitarea sau reducerea cerintelor de capital;
(b) acoperirile interne trebuie probate in mod corespunzator cu documente si trebuie supuse unor proceduri speciale de aprobare interna si de audit;
#PAGEBREAK#
(c) tranzactia interna se efectueaza in conditiile pietei;
(d) cea mai mare parte a riscului de piata care este generat de acoperirea interna este gestionat in mod dinamic in portofoliul privind tranzactiile cu titluri financiare in limitele autorizate si
(e) tranzactiile interne sunt monitorizate cu atentie;
Monitorizarea trebuie asigurata prin proceduri adecvate.
2. Tratamentul mentionat la punctul 1 se aplica fara a aduce atingere cerintelor de capital aplicabile "componentei altui portofoliu" al acoperirii interne.
3. Fara a aduce atingere punctelor 1 si 2, atunci cand o institutie acopera o expunere la risc pentru credit din alt portofoliu folosind un instrument derivat de credit din portofoliul privind tranzactiile cu titluri financiare (folosind o acoperire interna), nu se considera ca expunerea pentru alt portofoliu este acoperita in sensul calcularii cerintelor de capital decat daca institutia cumpara de la un tert furnizor de protectie eligibil un instrument derivat de credit care corespunde cerintelor prevazute la anexa VIII partea 2 punctul 19 din Directiva 2006/48/CE cu privire la expunerea din alt portofoliu. Atunci cand se cumpara o astfel de protectie de la o terta parte si este recunoscuta ca acoperire a unei expuneri din alt portofoliu in sensul calcularii cerintelor de capital, nici acoperirea interna si nici cea externa asigurate de instrumentul derivat de credit nu se includ in portofoliul privind tranzactiile cu titluri financiare in sensul calcularii cerintelor de capital.
PARTEA D
Includerea in portofoliul privind tranzactiile cu titluri financiare
1. Institutiile au politici si proceduri clar definite pentru a determina pozitia pe care o includ in portofoliul privind tranzactiile cu titluri financiare in sensul calcularii cerintelor de capital, in concordanta cu criteriile prevazute la articolul 11 si tinand seama de capacitatile si practicile de gestionare a riscurilor ale institutiei. Conformitatea cu aceste politici si proceduri se dovedeste corespunzator prin documente si este supusa unui audit intern periodic.
2. Institutiile au politici si proceduri clar definite pentru gestionarea generala a portofoliului privind tranzactiile cu titluri financiare. Aceste politici si proceduri cuprind cel putin:
(a) activitatile pe care institutia le considera a fi tranzactii si parte constitutiva a portofoliului privind tranzactiile cu titluri financiare in sensul cerintelor de capital;
(b) masura in care o pozitie poate fi evaluata zilnic la pretul pietei prin referinta la o piata lichida activa bidirectional;
(c) pentru pozitiile care se evalueaza pe baza de model, masura in care institutia poate:
(i) identifica toate riscurile semnificative ale pozitiei;
(ii) acoperi toate riscurile semnificative ale pozitiei cu instrumente pentru care exista o piata lichida activa bidirectional si
(iii) deriva estimari fiabile pentru presupuneri cheie si parametri folositi in model;
(d) masura in care institutia poate si trebuie sa genereze evaluari pentru pozitia care poate fi validata extern in mod coerent;
(e) masura in care restrictiile legale sau alte cerinte operationale ar impiedica institutia sa efectueze o lichidare sau sa acopere pozitia pe termen scurt;
(f) masura in care institutia poate si trebuie sa procedeze la gestionarea riscurilor pozitiei in cadrul operarii tranzactiilor; si
(g) masura in care institutia poate transfera riscul sau pozitiile intre alt portofoliu si portofoliul privind tranzactiile cu titluri financiare si criteriile pentru astfel de transferuri.
3. Autoritatile competente pot permite institutiilor sa trateze pozitiile care constau in participatii astfel cum se prevede la articolul 57 literele (l), (m) si (n) din Directiva 2006/48/CE ca instrumente de capitaluri proprii sau de credit, dupa caz, atunci cand o institutie demonstreaza ca este un formator activ de piata in aceste pozitii. In acest caz, institutia dispune de sisteme si controale adecvate pentru tranzactionarea instrumentelor de fonduri proprii eligibile.
4. Tranzactiile de tip report pe care o institutie le justifica inregistrandu-le in alt portofoliu pot fi incluse in portofoliul privind tranzactiile cu titluri financiare in sensul cerintelor de capital atata timp cat sunt incluse toate aceste tranzactii tip report. In acest scop, tranzactiile de tip report sunt definite ca acele tranzactii care indeplinesc cerintele articolului 11 alineatul (2) si pe cele de la anexa VII partea A si in care ambele componente sunt in forma de numerar sau valori mobiliare care se pot include in portofoliul privind tranzactiile cu titluri financiare. Indiferent unde se afla inregistrate, toate tranzactiile tip report intra sub incidenta unei cerinte pentru risc de credit al contrapartidei din alt portofoliu.
--------------------------------------------------
20060614
ANEXA VIII
DIRECTIVE ABROGATE
PARTEA A
Directive abrogate si modificarile lor succesive
(mentionate la articolul 52)
Directiva 93/6/CEE a Consiliului din 15 martie 1993 privind rata de adecvare a capitalului intreprinderilor de investitii si al institutiilor de credit
Directiva 98/31/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 22 iunie 1998 de modificare a Directivei 93/6/CEE a Consiliului privind adecvarea capitalului intreprinderilor de investitii si institutiilor de credit
Directiva 98/33/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 22 iunie 1998 de modificare a articolului 12 din Directiva 77/780/CEE a Consiliului privind initierea activitatii institutiilor de credit si exercitarea acesteia, a articolelor 2, 5, 6, 7 si 8 si a anexelor II si III la Directiva 89/647/CEE a Consiliului privind o rata de solvabilitate a institutiilor de credit si a articolului 2 si a anexei II la Directiva 93/6/CEE a Consiliului privind adecvarea capitalurilor intreprinderilor de investitii si ale institutiilor de credit
Directiva 2002/87/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 16 decembrie 2002 privind supravegherea suplimentara a institutiilor de credit, a intreprinderilor de asigurare si a intreprinderilor de investitii care apartin unui conglomerat financiar si de modificare a Directivelor 73/239/CEE, 79/267/CEE, 92/49/CEE, 92/96/CEE, 93/6/CEE si 93/22/CEE ale Consiliului si a Directivelor 98/78/CE si 2000/12/CE ale Parlamentului European si Consiliului:
#PAGEBREAK#
Numai articolul 26
Directiva 2004/39/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 21 aprilie 2004 privind pietele instrumentelor financiare, de modificare a Directivelor 85/611/CEE si 93/6/CEE ale Consiliului si a Directivei 2000/12/CE a Parlamentului European si a Consiliului si de abrogare a Directivei 93/22/CEE a Consiliului:
Numai articolul 67
PARTEA B
Termene pentru transpunere
(mentionate la articolul 52
Directiva | Termen limita pentru transpunere |
Directiva 93/6/CEE a Consiliului | 1.7.1995 |
Directiva 98/31/CE | 21.7.2000 |
Directiva 98/33/CE | 21.7.2000 |
Directiva 2002/87/CE | 11.8.2004 |
Directiva 2004/39/CE | 30.4.2006/ 31.1.2007 |
Directiva 2005/1/CE | 13.5.2005 |
--------------------------------------------------
20060614
ANEXA IX
TABEL DE CORESPONDENȚA
Prezenta directiva | Directiva 93/6/CEE | Directiva 98/31/CE | Directiva 98/33/CE | Directiva 2002/87/CE | Directiva 2004/39/CE |
Articolul 1 alineatul (1) prima teza | | | | | |
Articolul 1 alineatul (1) teza a doua si alineatul (2) | Articolul 1 | | | | |
Articolul 2 alineatul (1) | | | | | |
Articolul 2 alineatul (2) | Articolul 7 alineatul (3) | | | | |
Articolul 3 alineatul (1) litera (a) | Articolul 2 alineatul (1) | | | | |
Articolul 3 alineatul (1) litera (b) | Articolul 2 alineatul (2) | | | | Articolul 67 alineatul (1) |
Articolul 3 alineatul (1) literele (c)-(e) | Articolul 2 alineatele (3)-(5) | | | | |
Articolul 3 alineatul (1) literele (f) si (g) | | | | | |
Articolul 3 alineatul (1) litera (h) | Articolul 2 alineatul (10) | | | | |
Articolul 3 alineatul (1) litera (i) | Articolul 2 alineatul (11) | | Articolul 3 alineatul (1) | | |
Articolul 3 alineatul (1) litera (j) | Articolul 2 alineatul (14) | | | | |
Articolul 3 alineatul (1) literele (k) si (l) | Articolul 2 alineatele (15) si (16) | Articolul 1 alineatul (1) litera (b) | | | |
Articolul 3 alineatul (1) litera (m) | Articolul 2 alineatul (17) | Articolul 1 alineatul (1) litera (c) | | | |
Articolul 3 alineatul (1) litera (n) | Articolul 2 alineatul (18) | Articolul 1 alineatul (1) litera (d) | | | |
Articolul 3 alineatul (1) literele (o)-(q) | Articolul 2 alineatele (19)-(21) | | | | |
Articolul 3 alineatul (1) litera (r) | Articolul 2 alineatul (23) | | | | |
Articolul 3 alineatul (1) litera (s) | Articolul 2 alineatul (26) | | | | |
Articolul 3 alineatul (2) | Articolul 2 alineatele (7) si (8) | | | | |
Articolul 3 alineatul (3) literele (a) si (b) | Articolul 7 alineatul (3) | | | Articolul 26 | |
Articolul 3 alineatul (3) litera (c) | Articolul 7 alineatul (3) | | | | |
Articolul 4 | Articolul 2 alineatul (24) | | | | |
Articolul 5 | Articolul 3 alineatele (1) si (2) | | | | |
Articolul 6 | Articolul 3 alineatul (4) | | | | Articolul 67 alineatul (2) |
Articolul 7 | Articolul 3 alineatul (4a) | | | | Articolul 67 alineatul (3) |
Articolul 8 | Articolul 3 alineatul (4b) | | | | Articolul 67 alineatul (3) |
Articolul 9 | Articolul 3 alineatul (3) | | | | |
Articolul 10 | Articolul 3 alineatele (5)-(8) | | | | |
Articolul 11 | Articolul 2 alineatul (6) | | | | |
Articolul 12 primul paragraf | Articolul 2 alineatul (25) | | | | |
#PAGEBREAK#
Articolul 12 paragraful al doilea | | | | | |
Articolul 13 alineatul (1) primul paragraf | Anexa V alineatul (1) primul paragraf | | | | |
Articolul 13 alineatul (1) paragraful al doilea si alineatele (2)-(5) | Anexa V alineatul (1) paragraful al doilea si alineatele (2)-(5) | Articolul 1 alineatul (7) si anexa 4 literele (a) (b) | | | |
Articolul 14 | Anexa V alineatele (6) si (7) | Anexa 4 litera (c) | | | |
Articolul 15 | Anexa V alineatul (8) | | | | |
Articolul 16 | Anexa V alineatul (9) | | | | |
Articolul 17 | | | | | |
Articolul 18 alineatul (1) primul paragraf | Articolul 4 alineatul (1) primul paragraf | | | | |
Articolul 18 alineatul (1) literele (a) si (b) | Articolul 4 alineatul (1) punctele (i) si (ii) | Articolul 1 alineatul (2) | | | |
Articolul 18 alineatele (2)-(4) | Articolul 4 alineatele (6)-(8) | | | | |
Articolul 19 alineatul (1) | | | | | |
Articolul 19 alineatul (2) | Articolul 11 alineatul (2) | | | | |
Articolul 19 alineatul (3) | | | | | |
Articolul 20 | | | | | |
Articolul 21 | Anexa IV | | | | |
Articolul 22 | | | | | |
Articolul 23 primul si al doilea paragraf | Articolul 7 alineatele (5) si (6) | | | | |
Articolul 23 paragraful al treilea | | | | | |
Articolul 24 | | | | | |
Articolul 25 | | | | | |
Articolul 26 alineatul (1) | Articolul 7 alineatul (10) | Articolul 1 alineatul (4) | | | |
Articolul 26 alineatele (2)-(4) | Articolul 7 alineatele (11)-(13) | | | | |
Articolul 27 | Articolul 7 alineatele (14) si (15) | | | | |
Articolul 28 alineatul (1) | Articolul 5 alineatul (1) | | | | |
Articolul 28 alineatul (2) | Articolul 5 alineatul (2) | Articolul 1 alineatul (3) | | | |
Articolul 28 alineatul (3) | | | | | |
Articolul 29 alineatul (1) literele (a)-(c) si urmatoarele doua paragrafe | Anexa VI alineatul (2) | | | | |
Articolul 29 alineatul (1) ultimul paragraf | | | | | |
Articolul 29 alineatul (2) | Anexa VI alineatul (3) | | | | |
Articolul 30 alineatele (1) si (2) primul paragraf | Anexa VI alineatele (4) si (5) | | | | |
Articolul 30 alineatul (2) paragraful al doilea | | | | | |
Articolul 30 alineatele (3) si (4) | Anexa VI alineatele (6) si (7) | | | | |
Articolul 31 | Anexa VI alineatul (8) punctele (1) (2) prima teza, (3)-(5) | | | | |
Articolul 32 | Anexa VI alineatele (9) si (10) | | | | |
Articolul 33 alineatele (1) si (2) | | | | | |
Articolul 33 alineatul (3) | Articolul 6 alineatul (2) | | | | |
Articolul 34 | | | | | |
Articolul 35 alineatele (1)-(4) | Articolul 8 alineatul (1)-(4) | | | | |
Articolul 35 alineatul (5) | Articolul 8 alineatul (5) prima teza | Articolul 1 alineatul (5) | | | |
Articolul 36 | Articolul 9 alineatele (1)-(3) | | | | |
Articolul 37 | | | | | |
Articolul 38 | Articolul 9 alineatul (4) | | | | |
Articolul 39 | | | | | |
Articolul 40 | Articolul 2 alineatul (9) | | | | |
Articolul 41 alineatul (1) literele (a)-(c) | Articolul 10 prima, a doua si a treia liniuta | | | | |
Articolul 41 alineatul (1) literele (d) si (e) | | | | | |
Articolul 41 alineatul (1) litera (f) | Articolul 10 liniuta a patra | | | | |
Articolul 41 alineatul (1) litera (g) | | | | | |
#PAGEBREAK#
Articolul 42 | | | | | |
Articolul 43 | | | | | |
Articolul 44 | | | | | |
Articolul 45 | | | | | |
Articolul 46 | Articolul 12 | | | | |
Articolul 47 | | | | | |
Articolul 48 | | | | | |
Articolul 49 | | | | | |
Articolul 50 | Articolul 15 | | | | |
Anexa I alineatele (1)-(4) | Anexa I alineatele (1)-(4) | | | | |
Anexa I alineatul (4) ultimul paragraf | Articolul 2 alineatul (22) | | | | |
Anexa I alineatele (5)-(7) | Anexa I alineatele (5)-(7) | | | | |
Anexa I alineatul (8) | | | | | |
Anexa I alineatele (9)-(11) | Anexa I alineatele (8)-(10) | | | | |
Anexa I alineatele (12)-(14) | Anexa I alineatele (12)-(14) | | | | |
Anexa I alineatele (15) si (16) | Articolul 2 alineatul (12) | | | | |
Anexa I alineatele (17)-(41) | Anexa I alineatele (15)-(39) | | | | |
Anexa I alineatele (42)-(56) | | | | | |
Anexa II alineatele (1) si (2) | Anexa II alineatele (1) si (2) | | | | |
Anexa II alineatele (3)-(10) | | | | | |
Anexa III alineatul (1) | Anexa III alineatul (1) primul paragraf | Articolul 1 alineatul (7) si anexa 3 litera (a) | | | |
Anexa III alineatul (2) | Anexa III alineatul (2) | | | | |
Anexa III alineatul (2.1) de la primul paragraf la paragraful al treilea | Anexa III alineatul (3.1) | Articolul 1 alineatul (7) si anexa 3 litera (b) | | | |
Anexa III alineatul (2.1) paragraful al patrulea | | | | | |
Anexa III alineatul (2.1) paragraful al cincilea | Anexa III alineatul (3.2) | Articolul 1 alineatul (7) si anexa 3 litera (b) | | | |
Anexa III alineatele (2.2), (3), (3.1) | Anexa III alineatele (4)-(6) | Articolul 1 alineatul (7) si anexa 3 litera (c) | | | |
Anexa III alineatul (3.2) | Anexa III alineatul (8) | | | | |
Anexa III alineatul (4) | Anexa III alineatul (11) | | | | |
Anexa IV alineatele (1)-(20) | Anexa VII alineatele (1)-(20) | Articolul 1 alineatul (7) si anexa 5 | | | |
Anexa IV alineatul (21) | Articolul 11a | Articolul 1 alineatul (6) | | | |
Anexa V alineatele (1)-(12) paragraful al patrulea | Anexa VIII alineatele (1)-(13) punctul (ii) | Articolul 1 alineatul (7) si anexa 5 | | | |
Anexa V alineatul (12) paragraful al cincilea | | | | | |
Anexa V alineatul (12) paragraful al saselea-alineatul (13) | Anexa VIII alineatul (13) punctul (iii)-alineatul (14) | Articolul 1 alineatul (7) si anexa 5 | | | |
Anexa VI | Anexa VI alineatul (8) punctul (2) dupa prima teza | | | | |
Anexa VII | | | | | |
Anexa VIII | | | | | |
Anexa IX | | | | | |
--------------------------------------------------
avocatnet.ro explicăm legislația
articole
Informații utile în viața ta personală
Salarizare, taxare & relația cu statul
Ghid auto
Ghidul antreprenorului
Justițiabil in România
Date personale & viața privată
Start-up
Editorial
Weekend
IMM & Antreprenoriat
Taxe și impozite
Relații de muncă & Asigurări sociale
PFA & Profesii liberale
Finanțări
Aspecte juridice
Evenimente online
Despre webinarii
Doar abonații premium au acces regulat la webinariile premium, realizate împreună cu specialiști de top, pe o multitudine de domenii - de la legislația muncii și fiscalitate până la cea de mediu sau GDPR.
Informațiile oferite de specialiști au o utilitate imediată și vin să rezolve probleme reale cu care orice companie se confruntă.
întrebări și răspunsuri
Acum în comunitate
67 mesaje publicate astăzi
76 utilizatori online
3 consultanți online
76 utilizatori online
3 consultanți online
consultanți
Vreau consultanță
Pe avocatnet.ro găsești mii de consultanți, din diferite domenii, pe care îi poți contacta direct.
Află cum!
Vreau să ofer consultanță
Pe avocatnet.ro se fac lunar mii de cereri de consultanță către consultanții înscriși.
Află detalii!
Implică-te, ajută-i pe alții
și fă-te cunoscut
Vrei să afle și alții câte lucruri știi în domeniul tău de activitate?
Răspunde la întrebăriși fă-te cunoscut
aledical
Comentarii articol (0)