Vom avea statut de economie functionala, dar nu vom face fata concurentei din UE

Aceste intrebari isi vor afla raspunsul pe 6 octombrie, cand oficialii europeni vor prezenta Raportul de tara al Romaniei. Avand in vedere miza uriasa a concluziilor acestui document, mai ales intr-un an electoral, nu se poate afirma ca politicienii sunt lipsiti de emotii. Dovada - vizitele intreprinse in aceste zile de oficialii guvernamentali in scop de lobby. Ministrul finantelor, Mihai Tanasescu, si guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, au participat saptamana trecuta, la Washington, la reuniunea anuala a FMI si a Bancii Mondiale, a caror rapoarte privind respectarea acordurilor incheiate cu Guvernul de la Bucuresti vor cantari decisiv in decizia UE. Totodata, premierul Adrian Nastase pleaca astazi la Bruxelles pentru a prezenta progresele inregistrate de Romania in ultimul an, dar si pentru a incerca sa risipeasca temerile oficialilor europeni cu privire la faptul ca tara noastra nu ar fi pe deplin pregatita sa incheie in acest an negocierile de aderare la UE.

In acest moment, mai sunt de incheiat patru capitole de negociere: Justitie si Afaceri Interne, Politici in domeniul Concurentei, Protectia mediului si cap. 31 - Altele, primele doua reprezentand, potrivit analistilor, un adevarat "test".

Intrucat criteriul economic este decisiv in evaluarile facute de oficialii UE in Raportul de tara, autoritatile de la Bucuresti vor incerca sa prezinte intr-o lumina cat mai favorabila evolutiile inregistrate in ultimul an, precum si impactul acestora in perspectiva aderarii. Reamintim ca in Raportul din 2003, UE a mentionat o serie de probleme care au impiedicat tara noastra sa obtina statutul de economie de piata functionala la acea vreme. In cele ce urmeaza, vom incerca sa punctam cateva dintre aceste aspecte, precum si modul in care au fost "tratate" in ultimele 12 luni.

Coruptia si arieratele, problemele-cheie

Rapoartele din ultimii doi ani ale Comisiei Europene au punctat ca fenomenul coruptiei continua sa fie raspandit pe scara larga, cu toate ca s-au creat structuri institutionale noi, menite sa-l limiteze. De asemenea, in Raportul de anul trecut se accentua faptul ca independenta serviciilor de lupta impotriva coruptiei este limitata. CE amintea si faptul ca nu s-au luat masuri ferme de combatere a acestui flagel la nivel inalt. Adoptarea legislatiei pentru combaterea coruptiei, a Codului Deontologic pentru persoanele cu responsabilitati de control, elaborarea pachetului legislativ pentru cresterea transparentei si activitatea PNA sunt cateva dintre realizarile autoritatilor, in 2004, la acest capitol.

Problema acumularii de arierate la bugetul de stat a tinut capul de afis al acordurilor cu FMI din ultimii ani, ceea ce nu inseamna ca datoriile intreprinderilor s-au redus. Raportul de tara pe 2003 preciza ca "arieratele catre bugetul de stat si catre companiile distribuitoare de energie au continuat sa creasca". Pentru anul in curs, Executivul si-a propus reducerea nivelului arieratelor cu 0,5% din Produsul Intern Brut (PIB). Astfel, la 30 iunie a.c., nivelul arieratelor a inregistrat o scadere cu 16.757 miliarde lei, fata de 31 decembrie 2003. La inceputul anului, nivelul datoriilor bugetare a fost de circa 2,5% din PIB.

Numai doua privatizari notabile

In sectorul energetic, o singura privatizare importanta a fost consemnata: cea a SNP Petrom, materializata in contractul semnat cu grupul austriac OMV. La aceasta se adauga privatizarea BCR, prin vanzarea unui pachet de actiuni catre BERD si IFC. Autoritatile au lansat la privatizare Distrigaz Sud si Nord, respectiv cateva filiale ale Electrica. De precizat ca societatile din transporturi nu au fost privatizate, intentiile in acest sector marginindu-se la externalizari, ulterior rebotezate, precum SC "Sere si Pepiniere CFR" SA, "Intretinere si Reparatii Vagoane" SA si SC "Baza de Aprovizionare CFR" SA. A fost elaborat planul de afaceri TAROM 2004-2008, urmarindu-se obtinerea de profit de catre aceasta companie incepand cu 2006.