Telemunca la domiciliu in Italia - sectorul privat si public

Aceasta a fost reglementata pe calea unui Acord-cadru asupra telemuncii S/2002/206.01.02, incheiat la Bruxelles in 2002 intre partenerii sociali², fara a fi insa incorporat in dreptul comunitar printr-o directiva. El are ca scop modernizarea organizarii muncii, incluzand angajamente flexibile si realizarea echilibrului intre flexibilitate si securitatea muncii³.

Potrivit art. 2 alin. (1) din actul mentionat, contractul individual de munca avand ca obiect telemunca reprezinta o forma de organizare sau/si de realizare a muncii utilizand tehnologiile informatice in cadrul unui contract, in care munca - ce ar putea fi realizata, in egala masura, in locatiile angajatorului - este efectuata in afara acestora, in mod regulat.

Din analiza textului reiese ca formele de lucru la distanta (de telemunca) pot fi clasificate in: munca la domiciliu si in afara domiciliului⁴.

Telemunca la domiciliu poate fi o forma de munca avantajoasa atat pentru sectorul privat cat si pentru cel public.

Semnificative sunt in Italia acordurile sindicale pentru adoptarea acestei forme de lucru, incheiate incepand cu anul 1994⁵. Astfel, consideram important de mentionat Acordul interconfederal pentru implementarea Acordului - cadru european privind telemunca, incheiat in 9 iunie 2004 intre Uniunea confederatiilor industriale europene si a angajatorilor, Uniunea europeana a artizanilor si a societatilor mici si mijlocii, Centrul ecumenic european pentru pace si Confederatia europeana a sindicatelor⁶.

Acesta are la baza conceptual de flexecuritate⁷. Obiectivul Acordului interconfederal, realizat pe baze voluntare, il constituie stabilirea unui cadru general la nivel national pe care organizatiile aderente la partile semnatare sa il puna in aplicare in conformitate cu practicile si procedurile uzuale proprii. Cele situate la niveluri inferioare pot incheia acorduri adoptate propriilor nevoi, asa cum stipuleaza art. 11 alin. (1) din acesta. Telemunca are la baza libera vointa a partilor, care pot conveni asupra acestei forme de lucru initial sau in timpul executarii contractului de munca; insa, conform art. 2 alin. (6) din Acordul interconfederal, doar in cazul in care aceasta forma de munca nu a fost stabilita de la inceput, salariatul se poate intoarce in spatiile angajatorului la cererea acestuia din urma sau a sa.

Telemunca in administratia publica din Italia a fost introdusa initial in forma experimentala prin asa-zisa lege Bassanini - Legea nr. 191/16.06.1998. In concretizarea dispozitiilor acesteia⁸, in 1999 Guvernul a aprobat Regulamentul de punere in practica a telemuncii in administratia publica⁹ si Acordul privind telemunca in administratia publica¹⁰.

Scopul legii¹¹ este reorganizarea muncii si realizarea unor economii in gestiunea resurselor umane, precum si flexibilizarea angajarilor. Este admis pentru prima data ca administratia publica poate avea o forma de lucru la distanta in art. 4 al acestei legi. Din coroborarea acestuia cu art. 1 alin. (2) din Decretul-Lege nr. 29/03.02.1993¹² reiese ca administratia publica, in sensul de mai sus cuprinde toate autoritatile administratiei statului, inclusiv institutele si scolile de orice ordin si grad si institutiile de invatamant, societatile si administratiile statului cu organizare autonoma, regiunile, provinciile, primariile, comunitatile montane si consortiile, precum si asociatiile acestora, institutiile universitare, institutele autonome, casele populare, camerele de comert, de industrie, artizanat si agricultura si asociatiile acestora, toate organismele publice non – profit, regionale si locale, autoritatile, societatile si organismele Serviciului sanitar national.

Art. 4 alin. (1) din Legea nr. 191/16.06.1998 dispune ca persoanele juridice de mai sus pot instala, cu incadrarea in bugetele proprii, aparatura informatica si legaturi telefonice si telematice si pot autoriza proprii angajati sa efectueze, in aceleasi conditii retributive, prestatii lucrative in locuri diferite de sediul de munca, cu determinarea in prealabil a modalitatilor de verificare a indeplinirii acestora. Angajatii pot fi reintegrati, la cerere, in sediul de munca initial, asa cum dispune alin. (2) al aceluiasi articol, nefacandu-se distinctie intre faptul ca telemunca a fost convenita initial sau in timpul executarii contractului, ca in Acordul interconfederal.

Conform art. 4 din Regulament autoritatea administrativa repartizeaza angajatul pentru efectuarea telemuncii in baza criteriilor prevazute de contractul colectiv, care, printre altele, permit valorizarea beneficiilor sociale si personale. Prestarea acestei munci se poate realiza de la domiciliul angajatului cu conditia sa existe un mediu de lucru disponibil pentru care administratia sa fi verificat in prealabil respectarea normele generale de sanatate si securitate in munca.

In urma unei analize specifice de riscuri, autoritatea administrativa garanteaza nivele adecvate de siguranta a comunicatiilor intre suportul pentru telemunca¹³ si propriul sistem. Autoritatea pentru informatica in administratia publica poate stabili anumite reguli tehnice pentru telemunca, cu luarea in considerare a retelei unitare din administratia publica, tinand cont si de tehnologiile de identificare, de exigentele de adaptare la evolutia stiintifica si tehnologica, precum si de tutela confidentialitatii datelor personale, in conformitate cu art. 6 din Regulament.

Din continutul acestuia reiese ca telemunca in administratia publica este “o disciplina experimentala” care impune autoritatilor ce intentioneaza sa recurga la aceasta realizarea de proiecte generale de telemunca in care sunt specificate: obiectivele realizabile, activitatile de interes, tehnologiile utilizate si sistemele de suport, modalitatile de realizare in functie de principiile de economie cognitiva, categoriile profesionale si numarul de angajati a caror implicare este prevazuta, criteriile de verificare si actualizare, modificarile organizatorice acolo unde sunt necesare, precum si costurile sau beneficiile directe si indirecte. In cadrul proiectului mentionat se definesc: modalitatea de rationalizare si simplificare a activitatii, procedeele administrative si procedurile informatice, avandu-se in vedere imbunatatirea organizarii muncii, economia si calitatea serviciului. Proiectul se aproba de conducator sau de responsabilul biroului/serviciului competent, stabilindu-se demararea formei de telemunca, impreuna cu responsabilul de sisteme informatice (acolo unde acesta exista). Atunci cand sunt implicate mai multe structuri, proiectul este aprobat de responsabilul biroului de conducere general sau echivalent. Prin proiect se determina criteriile orientate spre rezultate pentru individualizarea standardelor calitative si cantitative a prestatiilor ce trebuie realizate prin intermediul telemuncii, verificarea indeplinirii prestatiei fiind realizata de catre conducator, in conformitate cu acele standarde. Telemuncitorul poate solicita in scris sa fie reintegrat in sediul de lucru initial dupa cel putin o perioada minima prestabilita.

Art. 2 din Acordul privind telemunca in administratia publica arata ca potentialul pozitiv al telemuncii, pe plan social si economic, necesita reguli apropriate si instrumente adecvate pentru:
a) a asigura administratiei publice posibilitatea concreta de a se folosi in mod functional de o astfel de forma de flexibilitate a muncii;
b) a asigura angajatului posibilitatea alegerii unei modalitati diferite de prestare a muncii, care sa mentina in mod eficient sistemul de relatii personale si colective.

Art. 4 din Regulament stabileste regulile de repartizare pe proiectele de telemunca la care ne-am referit mai sus. Se arata ca alegerea salariatilor declarati disponibili, se face cu acordarea prioritatii celor care au experienta profesionala in functii similare. In cazul in care cererile acestora sunt superioare numarului de posturi, se vor folosi urmatoarele criterii de selectie: situatii de deficiente psiho–fizice care sa nu permita deplasarea la locul de munca; necesitatea de intretinere a unui copil cu varsta de pana la 8 ani, ori a rudelor sau persoanelor cu care convietuiesc, certificata potrivit legii; timp mai mare de deplasare de la domiciliul lucratorului la sediul angajatorului.

Tinandu-se cont de obiectivele proiectului si de modalitatile de punere in practica ale acestuia, de scopul si autonomia gestionarii timpului, se prevede ca telemunca este orientata catre modele inovative de distribuire a programului de munca, ramanand valabil acelasi numar de ore globale, prevazut pentru personalul care isi desfasoara activitatea in sediu angajatorului. Eventualele scurte perioade de intrerupere a circuitului telematic sau timpii „morti” ai aparaturii, datorati unor defectiuni neimputabile lucratorului, vor fi considerate utile in scopul completarii programului de lucru. In cazul de opriri prelungite din motive structurale, administratia are dreptul, cu consultarea prealabila a sindicatului, sa solicite transferarea temporara a lucratorului in sediul sau de lucru.

In temeiul art. 4 alin. (5) din Legea nr. 191/16.06.1998 care prevede ca autoritatile administrative interesate pot initia forme experimentale de telemunca, cu consultarea organizatiilor sindicale si a Autoritatii pentru informatica in administratia publica, s-au incheiat contracte colective. Unul din exemple il constituie si Contractul colectiv integrativ/acordul nr. 4/2007 privind criteriile generale si modalitati pentru realizarea proiectelor de telemunca, incheiat intre Comisia de Parte Publica si Reprezentanta Sindicala Unitara¹⁴. Specific acestuia este ca telemunca se desfasoara in baza proiectelor propuse de angajati si aprobate de angajator pentru un numar de posturi definite in mod periodic prin anunturi specifice. In prezenta unui numar de cereri superior numarului de posturi prevazute, se vor aplica criteriile de selectie prevazute mai sus. Proiectele trebuie sa indice: motivele pentru care angajatul prezinta un proiect de telemunca; obiectivele realizabile prin activitatea de telemunca; capacitatea de realizare prin telemunca a activitatilor de interes; tehnologiile necesare.

Programul de lucru integral sau partial se poate distribui in perioada unei zile dupa dorinta telelucratorului in raport cu activitatea pe care o desfasoara. Insa universitatea poate fixa spatii temporale in cadrul unei zile in care lucratorul trebuie sa fie oricum disponibil pentru stabilirea de legaturi directe prin intermediul tehnologiei informatiei. In general asemenea ore sunt intre 9,00 si 12,00. Exceptiile se aproba in raport cu obiectivul fixat pentru activitatea desfasurata prin telemunca. In cazul in care este imposibil pentru telelucrator sa fie disponibil in respectiva perioada de timp, acesta este obligat sa anunte universitatea imediat, chiar si prin cale telematica. Sunt prevazute reveniri in structura universitara planificabile in baza tipului de serviciu desfasurat si cu o frecventa programata in prealabil pentru maxim 2 zile lucratoare pe saptamana (de 6 ore) si nu mai putin de o data la fiecare 10 zile lucratoare.

(A se vedea A. Cioriciu Stefanescu, Forme de prestare a muncii la domiciliu - elemente de drept comparat, in „Revista romana de dreptul muncii”, nr. 3/2008, p. 77- 82)

______________
¹B. Vartolomei, Telemunca - o noua forma de organizare a muncii, in “Dreptul”, nr. 2/2008, p. 62.
²Din partea patronatului au participat Uniunea Europeana a Artizanilor si a Intreprinderilor Mici si Mijlocii si Centrul European al Intreprinderilor cu Participare Publica si a Intreprinderilor de lnteres Economic General iar din partea organizatiilor profesionale ale salariatilor a participat Confederatia Europeana a Sindicatelor.
³A se vedea pentru detalii http://ec.europa.eu/employment_social/news /2002/jul/telework_fr.pdf
O. Tinca, Preocupari pentru amplificarea dialogului social in Uniunea Europeana. Acordul-cadru asupra telemuncii, in „Revista de drept comercial" nr. 5/2003, p. 64.
⁴I. Gh. Rosca, M. Stoica, Noi forme de munca si activitati in societatea bazata pe informatie si cunoastere, p. 2, pe http://www.racai.ro/INFOSOC-Project/RoscaStoica_st_g05_new.pdf
⁵A se vedea F. del Giudice, F. Mariani, F. Izzo, Dirrito del lavoro, XXII - edizione, Editura Simeone, 2005, Napoli, p. 367.
⁶A se vedea pentru detalii http://www.google.ro/search?hl=ro&q=ACCORDO+INTERCONFED
ERALE&meta=Internet;
⁷Partile sunt de acord ca telemunca constituie pentru societati o modalitate de desfasurare a prestatiilor ce permite modernizarea organizarii muncii iar pentru lucratori o modalitate de desfasurare a activitatii care permite concilierea activitatii lucrative cu viata sociala oferindu-le o autonomie mai mare in indeplinirea sarcinilor incredintate lor, precum si faptul ca incurajarea unei astfel de noi forme de organizare a muncii imbunatateste calitatea muncii prin cresterea sanselor pe piata muncii a persoanelor cu deficiente.
⁸F. del Giudice, F. Mariani, F. Izzo, op. cit., p. 368.
⁹A se vedea http://www.edscuola.it/archivio/norme/decreti/regtl.html
¹⁰A se vedea http://db.formez.it/FontiNor.nsf/8804ae899ac04f07c12569f40030aaca/1FF634CD 5F19EF75C1256E200 04BDD1F/$file/AccordoTL_210799.rtf
¹¹A se vedea http://www.camera.it/parlam/leggi/98191l.htm
¹²A se vedea http://www.giustizia.it/cassazione/leggi/dlgs29_93.html#ART1
¹³Conform art. 5 din Regulament suportul pentru telemunca este sistemul tehnologic constituit de un ansamblu de aparatura si software, care permite desfasurarea activitatii de telemunca. Acesta trebuie sa fie pus la dispozitie, instalat si omologat de catre administratia interesata, careia ii revin obligatiile intretinerii si gestionarii
¹⁴A se vedea http://www.uniud.it/ateneo/organizzazione/servizi_personale/accordi_sindacali/acco rdo2007n4_telelavoro.pdf