Ion Ilie-Iordachescu : Avocatii reclama comportamentul violent al unor magistrati si amenzile judiciare abuzive

Avocatul Ion Ilie-Iordachescu s-a nascut in anul 1953, in localitatea Magurele, judetul Prahova. A absolvit Facultatea de Filologie-Istorie din cadrul Universitatii Craiova si Facultatea de Drept a Universitatii Bucuresti.

Din anul 1992 activeaza ca avocat in cadrul Baroului Bucuresti, iar in anul 1994 a devinit avocat definitiv. A fost membru al Consiliul Baroului Bucuresti incepand cu anul 2007, fiind desemnat consilier coordonator al serviciului de asistenta juridica.

Decanul Baroului Bucuresti a acceptat sa ne acorde un interviu pe tema organizarii acitivitatii baroului si desfasurarea profesiei de avocat .

Anca Dumitrescu : In cadrul alegerilor din 5 octombrie ati fost ales decan al Baroului Bucuresti cu un numar de 848 voturi. De ce ati decis sa candidati pt functia de decan?

Ion Ilie-Iordachescu : In primul rand, in opinia mea si a multor avocati, este pentru prima data dupa 1989 cand se fac alegeri in sensul democratic al cuvantului. La modul cat se poate de cinstit si corect, nu am avut motive de ordin personal.

Sesizand ca activitatea Baroului Bucuresti a lasat de dorit, ca au fost si sunt probleme in legatura cu protectia profesiei de avocat, ca vechea conducere nu s-a implicat corespunzator in asigurarea unei activitati asa cum prevede legislatia in vigoare in privinta conducerii baroului, am decis ca este de datoria mea sa candidez.

Dincolo de acest aspect, foarte multi avocati au dorit sa candidez si si-au exprimat aceasta dorinta la modul direct, deoarece vroiau ca noul decan sa provina din randul celor implicati direct in actul de justitie. Doreau un avocat care sa le cunoasca problemele, sa fie popular, sa munceasca efectiv alaturi de ei, sa le rezolve probleme. Deci, nu un decan care sa stea in pasivitate, dupa ce a fost ales in functie.

Eu fiind avocat pledant am avut ocazia sa le cunosc toate problemele, sa ma implic , insa, in fosta calitate de consilier nu puteam sa ma ocup de toate, deoarece nu erau de competenta mea.

Acestea sunt motivele care m-au determinat sa candidez pentru functia de decan.

A.D : Care este prima masura pe care ati luat-o sau pe care aveti de gand sa o luati in privinta organizarii activitatii Baroului Bucuresti?

I.I : Dupa data de 5 octombrie am depus enorm de multe diligente in scopul rezolovarii problemelor urgente care afectau activitatea avocatilor.

A trebuit sa fac demersuri impreuna cu conducerea UNBR in sensul obtinerii fondurilor necesare pentru plata avocatilor din oficiu. Ministerul Justitiei, din luna aprilie pana in clipa de fata, nu a oferit aceste fonduri, desi legea si protocolul pe care il semnase il obliga sa ni le ofere. Intr-o atare situatie s-a apelat la o solutie extrema pentru a nu impiedica actul de justitie, si anume, plata onorariilor din fondurile Baroului Bucuresti. Solutia respectiva nu a fost de bun augur, deoarece Ministerul Justiei a avut aceeasi atitudine in continuare.

S-a ajuns la reglementarea situatiei abia dupa alegerile din 5 octombrie, cand Ministerul Justitiei, cu acordul Ministerului Finantelor, a alocat sumele necesare.

In momentul de fata, a trebuit sa constituim un cont separat pentru fondurile afectate platii onorariilor avocatilor din oficiu, ca sa nu se mai confunde fondul respectiv cu fondurile baroului.

A doua problema care a suscitat un interes aparte si unde am avut mari probleme, atat cu magistratii, cat si cu avocatii, a fost reprezentata de dovezile care trebuiau anexate la referatul pentru plata onorariilor avocatilor din oficiu. In ce constau aceste dovezi? Conform protocolului, se arata foarte clar ca pentru efectuarera platii onorariilor, in mod obligatoriu, la referatele depuse de acesti avocati trebuie anexate incheierea de sedinta si ordonanta procurorului, ordonanta necesara doar in situatiile in care se dispune scoaterea de sub urmarirea penala sau neinceparea urmarii penale. Pe de alta parte, incheierea de sedinta se refera tocmai la sesizarea instantei de judecata prin rechizitoriu. Ori asemenea procedura este destul de greoaie, procedura determinata in primul rand de imposibilitatea judecatorilor de a redacta in timp util aceste incheieri de sedinta, iar in alte ordine de idei, de greutati determinate de faptul ca avocatii erau nevoiti sa alerge dupa aceste incheieri de sedinta. Referitor la ordonanta procurorului, se intampina si aici probleme, deoarece, in felul acesta, procurorul este fortat sa redacteze in timp corespunzator aceste acte in vederea anexarii lor la referat.

A trebuit pe plan administrativ sa am o sedinta de lucru cu personalul Baroului Bucuresti , cu toate compartimentele. Astfel, am constat ca lipseau foarte multe acte, care, conform legii, in mod inevitabil, trebuiau sa ghideze activitatea lor. Am constat lipsa fisei postului pentru fiecare angajat al baroului, nu aveam Regulamentul de Organizare si Functionare al baroului si, de asemenea, nu aveam nici Regulamentul de Ordine Interioara .

Totodata, in momentul de fata nu sunt reglementate aspectele referitoare la medicina muncii si nu este incheiat un contract colectiv de munca, avand in vedere ca baroul are mai mult de 20 de angajati.

Pe langa aceste aspecte, a trebuit sa iau legatura cu conducerile instantelor de judecata pentru normalizarea relatiilor dintre magistrati si avocati. Multi avocati mi-au sesizat comportamentul violent al unor magistrati si faptul ca se aplica in mod abuziv amenzile judiciare. Toate aceste probleme au fost abordate cu conducerile instantei supreme, ale Curtii de Apel Bucuresti, ale Tribunalul Bucuresti dar si ale catorva judecatorii.

La intalnirile respective s-au discutat aspecte care vizau aceste relatii in scopul respectatii deontologiei profesionale, nu numai de catre magistrati, dar si de catre avocati. Este posibil, desi nu cunosc aspecte concrete in acest sens, ca avocatii sa genereze, de asemenea, anumite relatii total neprincipiale cu magistratii. De altfel, in programul meu din campania electorala am inclus un punct care se refera la constituirea unui organism mixt, compus din avocati si magistrati, care sa ia in considerare orice sesizare pornita atat de la avocati cat si de la magistrati, organism care sa aiba si competenta de a aplica unele sanctiuni.

Constituirea unui asemenea organism este in derulare, avand in vedere timpul scurt de cand sunt decan, insa, eu va spun fara falsa modestie ca m-am implicat enorm inca de la inceput.

A.D: V-ati declarat nemultumit de supraglomerarea corpului de avocati. In viziunea dumneavoastra, cum ar trebui organizat examenul de primire in profesie ?

Este o intrebare buna. Pe viitor, Baroul Bucuresti va organiza un examen de primire in profesie in alta maniera decat pana in prezent.. Pe 2 decembrie incepe examenul de primire in profesia la Baroul Bucuresti. De ce spun ca va fi un examen aparte ,comparativ cu cele anterioare? Pentru ca de data aceasta , modalitatea de primire in profesie se va realiza prin sustinerea unui examen care va verifica corespunzator cunostintele candidatilor. Exista si o proba eliminatorie, si anume, proba orala referitoare la organizarea si desfasurarea profesiei de avocat . In conditiile in care candidatul nu corespunde exigentelor actuale, acesta nu va mai continua sa participe la celelalte probe scrise de examinare: drept penal, procedura penala, drept civil, procedura civila. Materia este greoaie si examenul va fi axat pe intrebari dificile, in asa maniera incat, sa se faca o evaluare corespunzatoare a cunostinelor. Aceasta este o modalitate prin care se va ajunge la avocati care sa aiba o calitate a prestatiei profesionale deosebite.

A.D: In luna mai a acestui an, Institutul National pentru Pregatirea si Perfectionarea Avocatilor preciza ca la nivel national avem un sistem de pregatire al avocatilor deficitar. Care este parerea dumneavoastra in ceea ce priveste pregatirea profesionala continua a avocatilor si cum se va realiza ea pe viitor la nivelul Baroului Bucuresti?

I.I: In statutul profesiei de avocat cat si in legea 51/1995 se arata ca avocatii sunt obligati sa urmeze cursuri de pregatire profesionala.

Pana in aceasta clipa, la nivelul Baroului Bucuresti nu au fost organizate nici conferintele de stagiu.Am hotarat cu consiliul Baroului ca aceste conferinte de stagiu sa fie organizate de urgenta, deci se va trece efectiv la pregatire. Examenul de definitivat, unde vor participa cei care au urmat aceste conferinte de stagiu, se va organiza in prima parte a anului viitor. Datorita faptului ca legea 51/1995, dar si statutul, se refera la pregatirea profesionala continua a tuturor avocatilor, nu se va tine cont de calitatea avocatului. Fie ca e stagiar sau definitiv, fiecare avocat va fi obligat sa urmeze aceste cursuri de pregatire continua profesionala. .

A.D: Vor fi sanctionati avocatii care nu urmeaza aceste cursuri ?
I.I: Nu . Acestia nu vor fi primiti la o verificare ulterioara acestor cursuri.

In momentul de fata, la nivelul Baroului Bucuresti cat si la nivelul Barourilor Calarasi, Giurgiu, Telorman, Dambovita, nu avem consituit un centru regional de pregatire profesionala. Imediat dupa ce am preluat demnitatea de decan, am efectuat adrese catre decanii barourilor enumerate pentru a ne intalni sa discutam problema constituirii unui centru regional de pregatire profesioinala continua. Am primit o parte din raspunsurile acestor decani si urmeaza sa fixam o data pentru a stabili in ce modalitate vom organiza aceasta pregatire, bineinteles, in cadrul unui centru regional cu sediul la Bucuresti.

A.D: In campania electorala ati sustinut ca, in cazul in care veti fi ales decan veti demara un proiect care sa dea posibilitatea avocatilor de a autentifica inscrisurile pe care le redacteaza. Ce demersuri aveti de gand sa initiati in aceasta privinta si care sunt avantajale de care ar putea beneficia atat avocatii, cat si clientii ?

I.I: Intr-adevar, in campania electorala am avut ca prim punct din program acest aspect ce vizeaza largirea competentelor avocatului. Unele din actele pe care avocatul le putea autentifica figurau inca din perioada interbelica, dar, odata cu anul 1948, regimul comunist a considerat ca este necesar sa ne limiteze din atributii si cea mai mare drama pentru avocati a fost imposibilitatea de a mai autentifica actele pe care le redacteaza. In momentul de fata, avocatul poate sa certifice data la care este intocmit un act, continutul si semnatura partilor semnatare. Dar una este competenta care ne-o ofera in prezent legislatia si alta este dorinta noastra. Evident ca o asemenea dorinta implica un conflict cu notarii publici, datorita faptului ca acestia se opun fata de o asemenea tendinta.

S-ar pune o singura problema. Daca avocatul stagiar poate sa aiba o asemenea competenta. Au fost intre avocati dispute pe acest aspect. Unii considera ca, dupa 5 ani vechime in barou, ar putea sa dobandeasca aceasta competenta.

A.D: Un alt obiectiv al programului dumneavoastra electoral era initierea unui proiect de modificare a legii nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat . Concret, ce modificari credeti ca sunt necesare in vederea imbunatatirii activitatii profesionale a avocatului?

Ma intereseaza in primul rand o largire a atributiilor Consiliului Baroului. Apreciez ca trebuie rediscutate competentele consiliului. De asemenea, sunt aspecte care vizeaza contributiile avocatilor la barou si la UNBR si la sistemul de asigurari al avocatilor. Consider, de asemenea, ca sunt si unele prevederi din statut si lege depasite, deoarece actul normativ a pastrat un anumit tipic specific anului 1995, cand a fost adoptat. Nu pot sa ma refer acum la fiecare articol care ar suporta in conceptia mea o modificare.

Dar pentru ca tot am abordat problema legislatiei, doresc sa vorbesc despre o alta disfunctie a sistemului legislativ.

In momentul de fata, Ministerul Justitiei a initiat un proiect de modificare a codului de procedura penala si un proiect de modificare a codului penal.

Datorita unor imprejurari de ultima ora, a trebuit sa ma implic si sa constat ca exista o politica penala care conduce, prin intermediul acestor proiecte, la efecte grave in ceea ce priveste desfasurarea activitatii de avocat, in Romania. Acest cod de procedura penala, in faza de proiect, este facut in asa maniera incat sa lezeze activitatea avocatilor din Romania.

In codul de procedura penala, la capitolul amenzi judiciare, se ajunge la o situatie inedita incat judecatorul sau procurorul care instrumenteaza un caz sa aplice la modul discretionar aceste amenzi. Am constat ca sunt foarte multe prevederi cu trimitere expresa la avocat.

De exemplu, se sustine la un moment dat, ca o atitudine ireverentioasa a avocatului fata de magistrat permite magistratului sa ii aplice o amenda intre 500 si 5000 lei. Ce se intelege prin atitudine ireverentioasa, ce gest poate fi considerat ca fiind ireverentios? Eu consider ca, in maniera in care este conceput in momentul de fata, proiectul va da nastere la abuzuri. Avocatii vor fi intr-o situatie dificila in ipoteza in care se va adopta un asemenea proiect, datorita faptului ca vor fi pur si simplu impiedicati sa isi exercite profesia.

Noi, avocatii am luptat intotdeauna ca sa nu existe prevederi ce pot impiedica desfasurarea asistentei juridice sau a reprezentarii invinuitului. Am luptat ca inregistrarile convorbirilor telefonice dintre client si avocatul sau sa nu constituie mijloc de proba. Am luptat pentru ca avocatul sa aiba in faza de urmarire penala largi prerogative in sensul de a participa la toate actele de urmarire penala. Am luptat enorm pentrut a se mentine prevederile in legatura cu restituirea cauzei la procuror pentru completarea urmaririi penale.

A.D: Legea 51/1995 si statutul profesiei de avocat prevad faptul ca nici un barou nu poate functiona in afara UNBR. Care este, in acest context, pozitia Baroului Bucuresti fata de Baroul Constitutional infiintat de Pompiliu Bota?

I.I: In momentul de fata, nu discutam neaparat de baroul constitutional. Mai exista si Baroul de Ilfov care si-a anuntat pe propriul site ca organizeaza examen de admitere, binenteles si cu perceperea unor taxe. Sustin in continuare ca este o problema foarte veche, nereglementata pana in prezent.. Legea este foarte clara : toate entitatile care nu fac parte din UNBR, nu au dobandit calitatea de barou. Legea din momentul de fata trebuie aplicata, si, in acest sens, fac apel la toti magistratii sa respecte legea, sa nu permita alte manifestari din partea celor care nu sunt inscrisi in UNBR.

A.D: Dupa alegerile elective din 5 octombrie, nu au intarziat sa apara si contestatari. Avocatul Corneliu Liviu Popescu a depus, la doar o zi dupa alegeri, o plangere ce viza nereguli in procedura de desfasurare a alegerilor. Totodata, in decursul saptamanii trecute[ n.r. interviul a fost realizat la data de 29.10.2008] , Raluca Amza, avocat si membra a Baroului Bucuresti, a depus si ea o contestatie la UNBR.
Cum comentati aceste contestatii ?

I.I: Nu ii cunosc pe cei doi avocati si nici activitatea lor de natura avocatiala. Repet, in schimb, ca este pentru prima oara cand alegerile din Baroul Bucuresti au fost intr-adevar democratice. Insist pe aceasta constatare datorita faptului ca avocatii baroului s-au prezentat la Sala Palatului intr-un numar foarte mare, personal, si mai putin prin mandate, tocmai pentru a nu fi interpretari din partea unor avocati cum sunt cei doi. Evident ca, si in ipoteza in care se va da curs celor doua solicitari, pozitia mea este instransigenta : am fost ales intr-un mod democratic, nu au fost nereguli sau aspecte care sa infranga dispozitiile legale in vigoare. Dar, probabil ca acesti 2 avocati, din anumite interese, au considerat ca este bine ca prin cele 2 contestatii sa se refere la faptul ca avocatii nu ar fi procedat in mod corespunzator in ceea ce priveste modalitatea de vot.

Precizez ca, referitor la prima constestatie buletinul de vot a continut in subsolul paginii indicatii precise referitoare la modalitatea in care trebuie sa procedeze avocatul la exprimarea optiunii sale. Mai mult, presedintele prezidiului, domnul profesor Anghel, a intrebat sala cum trebuie sa procedeze pentru modalitatea de vot. Sala a decis ca modalitatea de exprimare sa fie prin incercuire. Ceea ce probabil nu se cunoaste este ca aceste aspecte au fost prinse de catre inregistrarea audio. Ulterior s-a intocmit un proces verbal care cuprinde in totalitate ceea ce s-a discutat la aceasta adunare extraordinara. Procesul verbal contine tocmai aceasta hotarare a Adunarii Generale care prevede faptul ca modalitatea de exprimare sa fie facuta prin incercuirea candidatului preferat.

Cu referire la cea de-a doua contestatie, al carei continut nu il cunosc, nu ma pot pronunta.

Cred doar ca, avand in vedere ca expira termenul de 30 de zile in care se pot depune contestatii, anumiti avocati s-au gandit sa faca eforturi de ultima ora in ideea ca se vor anula aceste alegeri, iar baroul va ramane in continuare asa cum a fost pana in momentul de fata. Cunoastem cu totii in ce maniera s-a desfasurat pana in prezent activitatea Baroului Bucuresti. Nu cunosc din ce considerente se apeleaza la aceste mijloace, pentru ca, din punctul de vedere al tuturor avocatilor participanti, aceasta adunare a respectat in totalitate legea si, indiferent de eforturile unor avocati de a gasi fel de fel de mijloace de a discredita modalitatea de desfasurare a acestei adunari, este normal sa le spun ca sunt doritor sa se organizeze cate adunari generale elective doresc pentru ca avocatii cunosc activitatile tuturor candidatilor si stiu intr-adevar ce poate sa faca fiecare candidat.