Noi mijloace de comunicare sociala pentru noi grupuri de cetateni

Prin raportul eurodeputatului liberal danez Morten Løkkegaard, UE ar putea sa consolideze participarea cetatenilor si sa creeze o sfera publica europeana.

„Exista o multime de informatii in UE, insa comunicarea este insuficienta", a declarat domnul Løkkegaard, la finalul lunii aprilie, cand a prezentat raportul in fata Comisiei pentru cultura.

„Avem nevoie de o abordare la nivelul cetateanului, o abordare de jos in sus, nu de sus in jos", a adaugat acesta.

Platformele sociale - locul unde au loc conversatiile

Noile mijloacele media de comunicare sociala de pe internet reprezinta locul unde au loc conversatiile intre tineri, acestia avand acces la comunicarea in masa, putand totodata si sa raspunda, sa retransmita si sa utilizeze informatiile oferite. De asemenea, mijloacele media de comunicare sociala reprezinta o platforma ideala pentru a relata „noua poveste europeana", a afirmat domnul Løkkegaard.

Pentru a ajunge la acest public, a explicat domnul Løkkegaard, „trebuie sa fim acolo unde are loc conversatia", de exemplu Facebook, Twitter sau alte retele sociale online.

Dansul a subliniat faptul ca Parlamentul European a fost lider in acest sens, deoarece anul trecut a lansat mai multe retele sociale de media pentru a promova alegerile europene. Totodata, Morten Løkkegaard a recomandat promovarea parteneriatelor public-privat deoarece „sectorul privat are o multime de cunostinte si experienta in retelele sociale de media".

Pe de alta parte, Jean-Marie Cavada (Grupul Partidului Popular European (Crestin Democrat), Franta) regreta „aroganta institutiilor UE", fiind de parere ca acestea „nu explica lucrurile in mod clar". In schimb, dansul a adaugat ca „mijloacele media de comunicare sociala sunt orizontale iar utilizarea acestora este o idee buna".

Lipsa unei sfere comune publice in Europa

„Cadrul institutional si tehnologic nu a fost niciodata atat de propice. Nu exista nici o sfera publica in Europa in prezent, ci doar sfere publice nationale", a subliniat domnul Løkkegaard.

„Pentru a rezolva aceasta problema trebuie sa pornim de jos, iar liderii europeni si nationali trebuie sa isi asume responsabilitatea", a continuat dansul.

Lipsa informatiilor despre UE in mass-media la nivel national

In cadrul raportului sau, Morten Løkkegaard a semnalat importanta elaborarii unor orientari clare destinate serviciilor publice de difuzare prin mass-media referitoare la acoperirea chestiunilor care tin de afacerile europene.

„Vrem mai multe stiri europene in mass-media din statele membre. Acest lucru ar pune mai multa presiune asupra mass-mediei de acasa pentru a trimite jurnalisti la Bruxelles", a declarat domnul Løkkegaard. Dansul este preocupat de scaderea numarului de reporteri acreditati pe langa institutiile europene. Potrivit presedintelui Asociatiei internationale de presa, Lorenzo Consoli, in 2005 existau aproximativ 1300 de jurnalisti acreditati pe langa UE, iar in prezent sunt doar 800.

Silva Costa (Grupul Aliantei Progresiste a Socialistilor si Democratilor din Parlamentul European, Italia) considera ca „UE a trebui mentionata in contractele de servicii publice. Acest lucru ar aduce o contributie substantiala.."

Cu toate acestea, Petra Kammerevert (Grupul Aliantei Progresiste a Socialistilor si Democratilor din Parlamentul European, Germania) a avertizat ca „nu este nimic in neregula in a face apel la societatile regionale de radiodifuziune pentru a acoperi mai bine afacerile europene, insa prin elaborarea unor orientari ale statelor membre referitoare la acoperirea chestiunilor care tin de afacerile europene ajungem pe o panta foarte alunecoasa".

Instituirea unui grup operativ de jurnalisti independenti

Domnul Løkkegaard a propus, de asemenea, instituirea unui grup operativ format din jurnalisti independenti, nesupusi controlului editorial, care sa aiba ca misiune elaborarea unor informari zilnice legate de UE ce ar urma sa fie publicate pe diferite platforme si canale media, in conformitate cu criteriile jurnalistice.

„Cumpararea ziarelor si a editorilor nu ar servi intereselor nimanui. Raportul dumneavoastra pare sa incerce sa estompeze diferentele dintre noi si mass-media independenta", spune si eurodeputatul Kammerevert.

„Nu as dori sa intervin in liniile editoriale", a raspuns raportorul, cerand totodata ca aceste masuri sa nu fie vazute drept un atac impotriva jurnalismului.

Urmatorii pasi...

Raportul lui Morten Løkkegaard va fi votat in cadrul Comisiei PE pentru cultura la data de 6 iunie. Pentru a deveni pozitia oficiala a Parlamentului European, acesta trebuie sa fie adoptat in plen.