CE propune crearea unor fonduri destinate solutionarii crizelor bancare

Dupa dezbaterea in cadrul urmatorului Consiliu European, Comisia Europeana isi va prezenta ideile la summitul G20, care va avea loc la Toronto in 26 si 27 iunie 2010. Aceste fonduri vor face parte dintr-un cadru mai amplu de masuri care urmaresc prevenirea unei noi crize financiare si consolidarea sistemului financiar. Comisia considera ca una dintre solutii este crearea unei retele armonizate de fonduri nationale la care bancile sa aiba obligatia sa contribuie. Fondurile astfel create nu ar fi utilizate pentru a salva bancile, ci doar pentru a garanta ca falimentul unei banci este gestionat corect si ca nu destabilizeaza sistemul financiar.

„Este inacceptabil ca contribuabilii sa continue sa plateasca pretul greu pe care il presupune salvarea sectorului bancar. Nu ei trebuie sa fie in prima linie. Eu cred in principiul «poluatorul plateste». Trebuie sa ne construim un mecanism care sa garanteze ca sectorul financiar va suporta costul crizelor bancare viitoare. Iata de ce consider ca bancilor trebuie sa li se ceara sa contribuie la un fond destinat sa gestioneze situatiile de faliment bancar, sa protejeze stabilitatea financiara si sa limiteze „contaminarea” altor banci, dar care sa nu constituie un fond de salvare. Europa trebuie sa isi asume rolul de lider in dezvoltarea unor abordari comune si in asigurarea unui model de cooperare care sa poata fi aplicat la nivel mondial”, a declarat Michel Barnier, comisarul pentru Piata Interna si Servicii.

De ce sunt necesare fonduri pentru solutionarea crizelor bancare?

Criza financiara a obligat guvernele nationale sa foloseasca masiv banii contribuabililor pentru a veni in sprijinul sectorului financiar national, pentru a mentine stabilitatea financiara si pentru a proteja depozitarii. Sunt necesare eforturi pentru a evita aparitia unor situatii similare. Comisia elaboreaza deja o serie de masuri de prevenire care ar trebui sa reduca posibilitatea falimentelor bancare, insa se impun eforturi suplimentare pentru a garanta ca, in cazul unor viitoare falimente bancare, exista mecanisme robuste, sustinute prin fonduri private, care sa faca fata unor astfel de situatii.

In octombrie 2009, Comisia si-a afirmat in mod clar sprijinul pentru crearea unui nou cadru de gestionare a situatiilor de criza bancara la nivelul UE. Acest nou cadru va include un ansamblu armonizat de competente si reguli care le vor permite organelor de reglementare sa evite falimentele in sectorul bancar si sa faciliteze solutionarea corecta a cazurilor de insolventa bancara, minimizand totodata costurile suportate de contribuabili ((IP/09/1549). Comisia propune astazi completarea acestui nou cadru prin crearea unor fonduri pentru solutionarea situatiilor de criza bancara, ale caror amploare si sfera vor depinde, dupa cum este si natural, de eficienta unei supravegheri si a unei reglementari ameliorate.

Diverse state membre ale UE au impus deja sau iau in considerare posibilitatea de a impune taxe in sectorul lor bancar. Cu toate acestea, lipsa unei abordari coordonate in ceea ce priveste valoarea taxelor si modul de utilizare a banilor implica riscul unor denaturari ale concurentei intre pietele bancare nationale si al aparitiei unor dificultati la nivelul cooperarii transfrontaliere in perioadele de criza.

Ce sugereaza Comisia? O retea de fonduri finantate de banci pentru solutionarea, la nivelul UE, a crizelor bancare.

Comisia este convinsa ca instituirea, la nivelul UE, a unei retele de mecanisme prefinantate, cu mandate clar definite, ar fi cel mai bun mijloc de utilizare a banilor proveniti din taxele impuse bancilor. Fondurile ar avea ca scop finantarea categoriilor de masuri prezentate in comunicarea din octombrie 2009 privind gestionarea crizelor, printre care se numara: finantarea unei „banci punte” (bridge bank), transferul total sau partial de active si/sau pasive si finantarea unei separari intre bancile „bune” si bancile „rele”.

Crearea unor fonduri de solutionare ar spori rezistenta sectorului bancar la situatiile de criza si ar elimina necesitatea de a recurge la banii contribuabililor. Totodata, Comisia recunoaste ca existenta unor mecanisme ample finantate de banci ridica importante probleme de „risc moral” daca s-ar considera ca astfel de fonduri ar fi destinate sa protejeze bancile impotriva unui eventual faliment. Acest aspect constituie o preocupare majora, care trebuie atenuata indicand in mod clar si fara echivoc ca actionarii si creditorii neasigurati trebuie sa fie primii care sa suporte consecintele unui faliment bancar si ca fondurile de solutionare nu vor constitui o polita de asigurare si nu vor fi folosite pentru a salva bancile de la faliment, ci pentru a facilita o gestionare corecta a falimentului.

Amploarea potentiala si functionarea fondurilor

Fondurile pentru solutionarea crizelor bancare trebuie constituite treptat, iar procedurile de colectare a taxelor de la banci ar putea fi concepute astfel incat sa incurajeze un comportament adecvat si sa reduca nevoia de a recurge la un mecanism de solutionare. Insa Comisia nu intentioneaza, in aceasta faza, sa detalieze cu precizie cum se estimeaza ca vor functiona aceste fonduri de solutionare si cat de ample ar trebui sa fie ele. Comisia recunoaste ca va fi esential sa se asigure o intelegere clara si o evaluare atenta a efectelor cumulate ale gamei largi de reforme legate de taxe si de capitalul bancilor. In acelasi timp, va fi necesar sa se garanteze ca aceste costuri sunt calibrate astfel incat sa nu inhibe refacerea economica si sa nu afecteze costul creditelor pentru economia reala.

Etapele urmatoare
In cursul lunii iunie 2010, Comisia isi va prezenta ideile in fata ministrilor de finante si a sefilor de stat din UE, precum si in cadrul G20. Comisia va pleda pentru un larg consens asupra principiilor si orientarilor generale.

In octombrie 2010, Comisa va prezenta propuneri detaliate asupra planurilor mai vaste pe care le are pentru dezvoltarea unui nou cadru de gestionare a crizelor, precum si calendarul prevazut pentru adoptarea propunerilor sale legislative. Comisia va analiza cu atentie implicatiile propunerilor sale de creare a unor fonduri pentru solutionarea crizelor bancare in cadrul analizei impactului ce va insoti aceste propuneri.

Pentru a mentine egalitatea conditiilor de concurenta la nivel mondial, Comisia intentioneaza sa orienteze eforturile G20 spre o abordare globala a fondurilor pentru solutionarea crizelor bancare, pe baza ideilor prezentate in comunicarea sa.



Comunicarea Comisiei asupra fondurilor pentru solutionarea crizelor bancare este disponibila aici.