Drepturile omului si noile tehnologii

Eurodeputatul independent din Spania, Francisco Sosa Wagner a prezentat un raport in fata Comisiei pentru industrie, cercetare si energie prin care a cerut guvernarea internetului pe baza unui parteneriat public-privat. Internetul „este un bun public global", a declarat dansul.

Presedintele Subcomisiei pentru drepturile omului, Heidi Hautala (Grupul Verzilor/Alianta Libera Europeana, Finlanda) a afirmat ca „societatile europene ar trebui incurajate sa se alature retelei globale".

Utilizatorii de Internet pot proteja drepturile omului

Eurodeputatii i-au cerut lui Andrew Puddephatt de la Global Partners and Associates sa prezinte un studiu privind drepturile omului si noile tehnologii. Potrivit acestuia, internetul a fost un „ecosistem transnational aflat in evolutie si dezvoltat de catre guverne, intreprinderi, tehnologii, dar si de catre utilizatori care au posibilitatea de a consolida protectia drepturilor omului".

Astfel, Puddephatt considera ca internetul a dus la democratizarea libertatii de exprimare, insa a avertizat ca „instrumentele de cenzura sofisticate si uneori ascunse" sunt mobilizate de „inamicii drepturilor omului". In acest context, el este de parere ca Uniunea Europeana ar putea actiona in foruri internationale si in tarile presurizate si avansa in acelasi timp drepturile omului in lumea digitala. Ar trebui totodata sa infiinteze o echipa de experti in probleme legate de IT si sa ofere sprijin financiar drepturilor omului la ONG-uri.

Cresterea cenzurii pe internet
Lucie Morillon, reprezentanta organizatiei nonguvernamentale „Reporteri fara frontiere" a afirmat ca „bloggerii, jurnalistii si utilizatorii de internet au posibilitatea de a furniza informatii din tarile inchise", adaugand, insa, ca numarul tarilor cu cenzura pe internet a crescut drastic.

Din punctul sau de vedere, companiile IT se afla adesea in situatii dificile intrucat guvernele vor sa introduca „instrumente de control si separare". Lucie Morillon a criticat „companiile care accepta cerintele de cenzura", (spre exemplu Yahoo si Microsoft), insa a salutat reactia Google la cenzura din China.

In urma criticilor eurodeputatilor - Nokia admite „eroarea" Iranului

Barry French, reprezentantul companiei de telefonie Nokia Siemens a explicat cum compania a asigurat Iranului capacitatea de interceptare legala a convorbirilor telefonice, insa a recunoscut ca Nokia Siemens a comis o eroare in furnizarea tehnologiilor de supraveghere active in centrele de monitorizare.

Parlamentul European a criticat aspru actiunea companiei si a elaborat o rezolutie pe aceasta tema.

In 2009, Nokia a oprit toate lucrarile legate de centrele de monitorizare si si-a revizuit politicile.

„Avem responsabilitatea de a ne asigura ca tehnologiile comunicationale pe care le furnizam sunt folosite pentru a sprijini drepturile omului si nu pentru a le incalca", a incheiat French.

Internetul si televiziunea prin satelit - „cea mai mare speranta" pentru libertate

De asemenea, reprezentantul Google, Simon Hampton a explicat ca, in urma atacurilor complicate de pe Gmail, Google a decis, in martie 2010, oprirea cenzurii in ceea ce priveste rezultatele cautarilor din China si redirectionarea traficului de la „google.cn" la „google.hk".

Eurodeputata Andrikienė Laima (Grupul Partidului Popular European (Crestin Democrat) Lituania), vicepresedinta Subcomisiei, a declarat ca „internetul a devenit un motor important pentru protest si mobilizare". Aceasta a cerut Uniunii Europene sa se foloseasca de Consiliul Drepturilor Omului al ONU pentru protejarea impotriva abuzurilor".