Implicatii ale modificarii Legii concurentei asupra mediului de afaceri

Autor: Raluca Mihalache, Avocat partener MDM LEGAL

Prezentul articol isi propune sa analizeze implicatiile Ordonantei de urgenta nr. 75/2010 asupra modului cum sunt taxate concentrarile economice care sunt supuse procesului de autorizare de catre Consiliul Concurentei.

Mai precis, Ordonanta de urgenta nr. 75/2010 a modificat articolul 32 al Legii concurentei nr. 21/1996, in sensul in care taxa de autorizare a concentrarilor economice care se plateste in cazul emiterii de catre Consiliul Concurentei a unei decizii de autorizare a unei concentrari economice se stabileste la o cota de 0,04% din cifrele de afaceri totale realizate pe teritoriul Romaniei de catre intreprinderile implicate in concentrarea economica autorizata, fara a depasi echivalentul in lei al sumei de 100.000 euro.

in forma anterioara, Legea concurentei prevedea ca taxa de autorizare a concentrarii economice se stabileste la o cota de 0,1% din cifra de afaceri cumulata a agentilor economici implicati in concentrarea economica autorizata si se calculeaza pe baza cifrei de afaceri pentru exercitiul financiar precedent deciziei de autorizare a concentrarii economice, determinata conform reglementarilor Consiliului Concurentei. Conform legislatiei secundare emisa de Consiliul Concurentei, taxa de autorizare reprezenta 0,1% din cifra de afaceri cumulata realizata de agentii economici care dobandeau controlul asupra unei societati target (unic sau in comun), plus cifra de afaceri a societatilor din grup, la care se adauga cifra de afaceri a societatii target, toate pe piata relevanta pe care avea loc concentrarea economica .

Conform comunicatului Consiliului Concurentei emis la data publicarii modificarilor aduse Legii concurentei, ”a fost simplificata metoda de calcul a taxei pentru autorizarea unei concentrari economice, in sensul ca reprezinta 0,04% din cifra de afaceri totala pe teritoriul Romaniei, dar nu poate fi mai mare de 100.000 Euro (echivalent lei). Potrivit legislatiei anterioare, taxa de autorizare reprezenta 0,1% din cifra de afaceri realizata pe piata pe care avea loc concentrarea economica. Aceasta modificare vine in sprijinul companiilor, care nu vor mai fi nevoite sa isi calculeze cifra de afaceri doar pe un segment al activitatii lor, separat de cifra de afaceri totala-”

Pe data de 26.07.2010 Consiliul a publicat spre consultare publica si proiectul de instructiuni cu privire la calculul taxei de autorizare a concentrarilor economice, care confirma aceasta baza de calcul, si anume extrapolarea de la cifra de afaceri generata de societatile implicate intr-o concentrare economica pe piata afectata sau relevanta, la cifra de afaceri generata de societatile implicate intr-o concentrare economica pe intreg teritoriul Romaniei, indiferent de piata afectata prin concentrarea economica.

Prin aceasta extrapolare a bazei de calcul vom arata in cele ce urmeaza ca si daca se simplica o raportare destul de elementar de facut in procedura de autorizare, in realitate efectul va fi de descurajare a investitiilor in societati romanesti.

in concret, modificarea nu avantajeaza decat investitorii strategici care investesc strict pe domeniul si aria de business pe care activeaza inainte de realizarea unei concentrari economice.

Cu titlu de exemplu, un producator de caramizi din Austria (care are livrari si pe teritoriul Romaniei) cumpara 80% din participatiile unui producator de caramizi din Romania. intr-un astfel de caz, noul sistem de calcul se justifica, pentru ca piata pe care se investeste corespunde cu piata relevanta pe care activeaza achizitorul.

Alta este situatia investitorilor strategici care investesc numai in anumite domenii ale business-ului lor. Cu titlu de exemplu, un producator din Austria de variate materiale de constructii al carui grup are filiale sau care are direct filiale in Romania pe diferite linii de productie sau tipuri de materiale, achizitioneaza intregral participatiile unui producator roman de caramizi. Sau un fond de investitii care are in portofoliu participatii in numeroase societati romanesti din diverse domenii de activitate, generatoare de cifre de afaceri in Romania, investeste intr-un dezvoltator roman de software prin cumpararea unui pachet majoritar de actiuni.

in astfel de cazuri, se ajunge practic la o taxare a cifrei de afaceri globale generate pe teritoriul Romaniei, indiferent de sursa veniturilor si de natura business-ului, disproportionat si fara legatura cu piata targetata sau afectata prin concentrare.

Mergem mai departe cu exemplul. Investitia majoritara a fondului de investitii in valoare de 500.000 euro intr-o companie romaneasca de dezvoltare de software care da nastere unei concentrari poate fi autorizata de Consiliu si taxata cu o taxa de 100.000 euro, pentru ca fondul de investitii si grupul din care face parte au o cifra de afaceri in anul anterior pe teritoriul Romaniei care depaseste 250 de milioane de euro, fara ca cifra sa de afaceri de pe piata dezvoltarii de software in Romania sa depaseasca mai mult de 1-5% din aceasta cifra de afaceri globala.

Sa presupunem mai departe ca cifra de afaceri in anul 2009 a fondului de investitii pe piata romaneasca a dezvoltarii de software este de 11 milioane de euro, in timp ce cifra de afaceri a societatii target este de 6 milioane de euro. in conditiile noii reglementari taxa de autorizare pe care fondul de investitii trebuie sa o achite la bugetul de stat atinge plafonul de 100.000 de euro (0,04% dintr-o cifra de afaceri de peste 250 de milioane de euro), pentru o tranzactie insignifianta in valoare de 500.000 de euro, in conditiile in care in baza vechii reglementari fondul ar fi platit o taxa de autorizare de 17.000 de euro (adica 0,1% din 17 milioane de euro cifra de afaceri cumulata a partilor implicate pe piata afectata a dezvoltarii de software).

Este evident ca argumentul simplificarii modalitatii de calcul a taxei nu isi gaseste vreo justificare logica sau rezonabila.

Practic, se va ajunge la situatii clare de descurajare atat a investitorului, cat si a vanzatorului, de a realiza tranzactii pe motivul nivelului mult prea ridicat al costurilor administrative, nejustificate in raport de valoarea celorlalte costuri implicate si raportat la valoarea tranzactiei.

O astfel de situatie este de natura cel putin sa descurajeze programul de investitii in societati romanesti, suprapus si asa pe un fond al scaderii activitatilor de achizitii pe piata romaneasca. in final, afectat este mediul de afaceri, in care multe societati au in obiectiv atragerea de investitori si de fonduri pe o piata foarte precara a finantarilor, si, in final, chiar autoritatile publice catre care fluxul de venituri bugetare va scadea dramatic, o data cu aceste modificari necorelate cu nevoile financiare si economice ale mediului de afaceri.